Un an de război în Ucraina. Cum au fost aceste 365 de zile pentru Moldova

Prima zi de război

În dimineața zilei de 24 februarie 2022, în jurul orei 5.0, Rusia a atacat Ucraina, menționând că începe o „operațiune specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război care durează până în prezent.

În acea dimineață, începând cu ora 8.0, Maia Sandu a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate, în legătură cu situația din Ucraina. Ulterior, pe întreg teritoriul țării a fost stabilit cod galben de alertă teroristă. În seara aceleiași zile, Parlamentul a votat introducerea stării de urgență în Moldova pentru 60 de zile, care durează și până în prezent.

Spațiul aerian – închis

În ziua de 24 februarie 2022, autoritățile din Moldova au luat decizia de a închide spațiul aerian al țării noastre până în data de 4 martie 2022. Zborurile cu destinația Chișinău au fost redirecționate spre Iași. Peste o zi, pe 25 februarie, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova a anunțat că spațiului aerian al țării noastre va putea fi utilizat doar pentru zboruri umanitare, de repatriere și de urgențe medicale.
Pe 5 martie, Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a declarat că sunt permise zborurile din Moldova care să preia pe cale aeriană refugiații din Ucraina.

A doua fază a crizei și voluntariatul

În prima săptămână a războiului, Republica Moldova a oferit un spațiu sigur pentru peste 100 000 de refugiați care au scăpat de războiul din Ucraina, inclusiv peste 20 000 de copii. De asemenea, în primele zile de la declanșarea războiului, în Chișinău au fost deschise peste 40 de centre de plasament pentru refugiații din Ucraina.

Prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița, a anunțat despre următoarea fază a crizei, și anume oferirea susținerii din partea autorităților moldovene pe termen mediu și lung pentru refugiații ucraineni. Ea a enumerat deciziile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale.

Silvia Ursul este doar una dintre voluntarii de la Moldova for Peace, care a cunoscut sute de refugiați veniți din Ucraina, care se adăpostesc în țara noastră pentru a evita consecințele războiului din țara lor. Biologă de profesie și membră a două organizații de mediu, Silvia Ursul a decis să fie de ajutor celor care și-au pierdut, pe un timp nedeterminat, casa și patria. Vineri seara, în cea de-a doua zi de la declanșarea agresiunii rusești contra Ucrainei, aceasta a decis să se alăture grupului de inițiativă și să ofere ajutor refugiaților. Istoria de voluntariat a Silviei Ursul o puteți citi aici.

De asemenea, printre persoanele care au ajutat refugiații ucraineni la noi în țară se numără și Ecaterina, o tânără de 29 de ani din Odesa. Aceasta a ajuns în Moldova la începutul lunii martie și a găsit aici o familie care s-a oferit să o adăpostească atât timp cât va fi nevoie. Majoritatea cunoscuților și prietenilor Ecaterinei care au plecat din Ucraina nu au rămas în Moldova. Ecaterina însă a decis să rămână aici, chiar dacă prietenii au încercat să o convingă să plece în altă parte. Istoria Ecaterinei o puteți citi aici. 

Harta lui Lukașenko

Pe 1 martie, Lukașenko a avut o intervenție televizată, în care a prezentat planuri secrete de luptă. Harta pe care au fost prezentate schemele de lupte includea și regiunea transnistreană din Republica Moldova. În acest context, a fost convocat de urgență ambasadorul Belarusului în Moldova. Ambasadorul Belarusului, Anatolii Kalinin, a menționat că responsabilii de la Ministerul Apărării al Republicii Belarus au prezentat incorect informațiile respective.

De asemenea, regiunea transnistreană a fost deseori menționată în declarațiile oficialilor ruși și ucraineni. De exemplu, pe 23 februarie 2023, Ministerul rus al Apărării a anunțat că Ucraina pregătește o provocare armată împotriva regiunii transnistrene. Conducerea de la Chișinău nu a confirmat această informație și a îndemnat cetățenii să aibă încredere în sursele oficiale locale.

Proteste împotriva războiului

Primul protest care a avut loc la Ambasada Rusiei la Chișinău în ziua de 24 februarie 2022 a adunat zeci de cetățeni ai Moldovei, care au cerut încetarea agresiunilor militare, retragerea trupelor armate și pace în Ucraina.

Pe 8 martie a avut loc Marșului Solidarității, oamenii protestând „Împotriva războiului, împotriva necazurilor”. Participanții au pornit de la ora 12.00 din scuarul centrului comercial „UNIC”, deplasându-se pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, până la parcul „Dendrariu”.

Pe 24 martie, în fața Ambasadei Ruse la Chișinău a avut loc un protest. Participanții au avut adus placate cu sloganuri în susținerea Ucrainei, dar și o păpușă strangulată care l-ar înfățișa pe președintele rus, Vladimir Putin. În următoarea zi, ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost chemat la Ministerul de Externe al Rusiei. Acestuia i s-au cerut explicații cu referire la protestul care a avut loc în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Ajutor umanitar pentru Moldova

Marea Britanie a donat țării noastre un lot de asistență umanitară pentru a face față fluxului sporit de refugiați din Ucraina. Donația a ajuns pe 12 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău și a constat în 7 560 de pături și 1 908 kituri de igienă pentru cinci persoane.

Israelul a oferit o donație de 560 000 de euro Republicii Moldova pentru ajutorul umanitar adresat refugiaților ucraineni.

Totodată, Uniunea Europeană a oferit Moldovei 5 milioane de euro pentru a face față crizei de refugiați.

De asemenea, alte state precum Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Finlanda, Regatul Țărilor de Jos, Grecia, Suedia, Germania, România, Lituania, Turcia, China, India etc. au oferit ajutoare umanitare Moldovei, în contextul crizei refugiaților ucraineni.

Situația din regiunea transnistreană

În data de 25 aprilie, la Tiraspol au avut loc explozii la așa-zisul Minister al Securității de Stat. Conform informațiilor, focurile au fost trase din RPG-uri. Informația a fost confirmată de așa-zisele autorități din regiune. În următoarea zi, pe 26 aprilie, în regiunea transnistreană a fost anunțat cod roșu de alertă teroristă pentru 15 zile. Acest lucru s-a întâmplat după ce în dimineața acelei zile au avut loc explozii în localitatea Maiac din Stânga Nistrului, fiind afectate două antene de radiocomunicații construite în anii ’60.

Oficiali din Ucraina au declarat că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană sunt provocări din partea Rusiei. Federația Rusă nu a venit cu o poziție clară pe marginea acestor evenimente, declarând doar că „urmărește situația și se îngrijorează”.

Liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat, prin intermediul unui comunicat oficial, că atacurile asupra regiunii transnistrene ar fi fost făcute de persoane din Ucraina.

De cealaltă parte, Maia Sandu a declarat că atacurile din regiunea transnistreană au fost făcute de grupări interne prorăzboi. „Analizele noastre la această oră arată că există tensiuni dintre diferite forțe din interiorul regiunii interesate de destabilizarea situației. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și creează riscuri pentru Republica Moldova.”

Pe 22 aprilie, armata rusă a anunțat că unul dintre planurile Federației Ruse în a doua etapă a „operațiunii militare” în Ucraina este să formeze un coridor în sudul țării pentru a ajunge la hotarul cu regiunea transnistreană, acolo unde, după declarațiile generalului-maior Rustam Minnekaev, „se încalcă drepturile vorbitorilor de limbă rusă”.

După aceste declarații, ambasadorul Rusiei în Moldova a fost convocat la MAEIE. Ulterior, pe 27 aprilie, așa-numitul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, a spus că Republica Moldova și regiunea transnistreană trebuie să semneze un tratat de pace, care să asigure neagresiunea reciprocă.

Moldova și Uniunea Europeană

Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022. Președinta Maia Sandu a declarat atunci că a fost nevoie de 30 de ani pentru ca țara noastră să se maturizeze. „Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în UE. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru.”

Deja în iunie, Consiliul European a acordat țării noastre statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Țara noastră a parcurs cinci etape dintre cele 10 pentru a adera la UE. Vedeți mai jos care sunt acestea.

#1. Moldova a transmis cererea de aderare la Consiliul UE (3 martie 2022).

#2. Țara noastră a primit Chestionarul cu privire la cererea de aderare (11 aprilie 2022).

#3. Răspunsurile la Chestionar au fost transmise Comisiei Europene în decurs de o lună (12 mai 2022).

#4. Comisia Europeană a emis un aviz favorabil privind oferirea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană (UE) pentru Republica Moldova (17 iunie 2022).

#5. Toate cele 27 de state membre au decis unanim de a oferi statutul de țară candidat (23 iunie).

Au mai rămas încă cinci:
— negocierile de aderare sunt deschise după acordul tuturor celor 27 de membri;
— în timpul negocierilor, țara va implementa legislația și standardele UE în toate cele 35 de capitole de negociere;
— după ce negocierile cu toate cele 27 de guverne ale UE sunt încheiate, comisia emite o Opinie privind gradul de pregătire să devenim membri;
— în baza opiniei, statele membre decid unanim să încheie negocierile. Parlamentul European oferă acordul său;
— toate statele membre și țara candidat semnează și ratifică Tratatul de Aderare.

Chișinău – Kiev

Pe 27 iunie, pentru prima dată de la începutul războiului s-au întâlnit președinta Moldovei și președintele Ucrainei. Maia Sandu a efectuat o vizită oficială la Kiev, unde s-a întâlnit cu Volodâmâr Zelenski și cu echipa acestuia. Cele două părți au convenit să coopereze în sectoarele economic și energetic, precum și pe calea aderării la Uniunea Europeană.

„Am văzut cu ochii mei case arse din temelie, blocuri de locuit distruse de rachete, spitale, magazine și grădinițe făcute ruine de atacurile artileriei rusești, în Borodeanka și Irpin. Am văzut și locul unor morminte comune din Bucea, unde au fost îngropați zeci de oameni împușcați în timpul ocupației acestui orășel de către armata rusă. Este o tragedie greu de pus în cuvinte”, a declarat Maia Sandu.

Dar aceasta nu este prima vizită a oficialilor moldoveni în țara vecină. Anterior, pe 4 aprilie, Igor Grosu s-a întâlnit la Kiev în cadrul unei vizite de lucru, cu președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk.

De asemenea, pe 6 decembrie, prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița, a efectuat o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologul său ucrainean. Oficialii au discutat despre criza energetică și au semnat un acord pe cinci ani privind cooperarea în domeniul învățământului superior. După întâlnirea oficială, Gavrilița a vizitat orașele Bucea și Irpin, care au fost distruse în urma atacurilor rusești.

Încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova

Faptul că rachetele rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a devenit cunoscut pentru prima dată la 10 octombrie. Ministerul Apărării a confirmat că acestea se îndreptau spre Ucraina și au tranzitat teritoriul țării noastre în regiunea satului Cobasna și a municipiului Soroca. Trei rachete de croazieră au fost lansate de pe nave din Marea Neagră. Dar mai târziu, într-o emisiune, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că primele astfel de cazuri au fost înregistrate în luna mai.

„Nu cred că avem garanția că alte rachete rusești nu vor survola din nou spațiul aerian al Republicii Moldova. Nimeni nu o asigură. Am fost martori la acest incident, dacă nu greșesc, a doua oară, când am avut survolarea spațiului aerian. S-a întâmplat acest lucru deasupra regiunii transnistrene, în luna mai”, a declarat ministrul apărării, Anatolie Nosatîi.

Atunci, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile intenționează să achiziționeze sisteme de apărare antiaeriană.

Pe 31 octombrie, cetățenii Moldovei au simțit în mod real că războiul este aproape. În acea zi, pentru prima dată, o rachetă rusească, doborâtă de sistemul antiaerian ucrainean, a căzut pe teritoriul țării noastre. Incidentul a avut loc în satul Naslavcea, situat la granița cu Ucraina. În acea zi, trupele rusești au atacat barajul de la Nistru. Geamurile mai multor case din Naslavcea au fost sparte, dar nu s-au înregistrat victime.

Ulterior, încă de trei ori rămășițele unor rachete rusești au fost descoperite de grănicerii moldoveni pe teritoriul țării noastre. Toate trei rachete au fost descoperite la Briceni. Cazurile au avut loc pe 5 decembrie, pe 14 ianuarie și pe 16 februarie.

La începutul lunii februarie s-a aflat că o rachetă rusească a încălcat din nou spațiul aerian al țării noastre. Aceasta a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosăuți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.

Fără lumină

Țara noastră a resimțit consecințele războiului nu numai din cauza căderii de resturi de rachete. Locuitorii Moldovei au rămas de două ori fără electricitate din cauza unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice ucrainene. Cetățenii au fost avertizați cu privire la posibilele întreruperi de energie electrică, dar pentru prima dată, pe 15 noiembrie, energia electrică a fost întreruptă în mai multe zone ale țării, inclusiv la Chișinău. Atunci, Moldova nu mai primea energie electrică din România din cauza deconectării automate a unei linii electrice care asigura transportul de electricitate în țară. Este de remarcat faptul că Moldova primește energie electrică din România prin linia de transport electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care trece prin centrala electrică Cuciurgan. În acea zi, circulația troleibuzelor a fost oprită în capitală, semafoarele nu au funcționat, iar unii oameni nu au avut serviciu de telefonie mobilă. Vicepremierul de atunci, Andrei Spînu, a subliniat că linia electrică a fost tăiată automat. Potrivit oficialului, acest lucru s-a întâmplat în urma bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean.

Pe 23 noiembrie, în Moldova a avut loc a doua pană de curent în toată țara. Cea mai mare parte a țării a rămas fără energie electrică timp de o oră sau chiar mai mult. Chiar și a doua zi, aproximativ 10 000 de consumatori din țară au rămas fără lumină. Toate troleibuzele din Chișinău nu au circulat din cauza lipsei de energie electrică. De asemenea, semafoarele și bancomatele nu au funcționat, iar unele magazine au fost închise.

Relații diplomatice tensionate

În repetate rânduri, oficialii ruși au lansat comentarii defăimătoare sau chiar amenințări la adresa Moldovei. Un record în această privință îi aparține purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, precum și însuși ministrului de externe rus – Serghei Lavrov.

Zaharova a acuzat actualele autorități moldovenești de „încălcarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”, în momentul în care în țară au fost interzise simbolurile „Z” și „V” folosite de trupele ruse în timpul invaziei Ucrainei și panglica „Sfântului Gheorghe”. În octombrie, Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a anunțat că a decis să declare persona non grata în țara noastră un reprezentant al Ambasadei Rusiei la Chișinău. Nu a fost anunțată cine este persoana în cauză.

Una dintre cele mai recente și mai răsunătoare a fost declarația lui Lavrov potrivit căreia Occidentul intenționează să facă din Moldova „următoarea Ucraină”. Declarația a fost făcută într-un interviu cu prezentatorul TV și directorul general al grupului media Rossiia Segodnea, Dmitri Kiseliov. Șeful diplomației ruse a precizat că președinta Moldovei aspiră să adere la NATO și este pregătită pentru unificarea cu România. În plus, el a acuzat Occidentul și Chișinăul că refuză să lucreze în formatul 5+2.

În acest context, purtătorului de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, a afirmat că ministerul respinge categoric declarațiile șefului diplomației ruse, „care nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse”.

Plan de destabilizare a Republicii Moldova

Pe 13 februarie, Maia Sandu a oferit mai multe detalii despre planul Rusiei de a destabiliza situația în Moldova. Ea a precizat că planul Kremlinului pentru perioada următoare ar fi atacuri la adresa instituțiilor statului și luare de ostatici, acțiuni care ar urma să fie întreprinse de diversioniști camuflați în civil.

Președinta a spus că, în realizarea planului, Rusia mizează pe folosirea grupări criminale din interiorul țării, în special pe formațiunea criminală „ȘOR”, pe organizațiile de veterani și pe oameni legați de anturajul lui Plahotniuc.

Ministerul rus de Externe a calificat declarațiile Maiei Sandu despre planurile Rusiei de a răsturna guvernul de la Chișinău drept „nefondate și neîntemeiate”. 

Aceste declarații ale Maiei Sandu au venit după ce anterior Volodâmâr Zelenski a spus că serviciile de securitate ucrainene ar fi intrat în posesia unui document rusesc care arată cine, când și cum vrea să distrugă Republica Moldova.

Ulterior, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Joan, a declarat că NATO va oferi Moldovei un pachet de asistență nonletală. Joanet a subliniat că asistența oferită a fost acordată în urma unei solicitări în acest sens din partea Chișinăului. Potrivit unui înalt oficial NATO, asistența neletală include aspecte de securitate cibernetică și de pregătire a personalului.

Expulzarea bloggerului Nekoglai în Moldova

În luna noiembrie a anului trecut, instanța de judecată de la Moscova a decis deportarea bloggerului Nekoglai din Rusia în Moldova. Nekoglai a fost reținut la Moscova la scurt timp după publicarea unei parodii a unui videoclip în care un soldat rus, aflat în tranșee și sub foc, aruncă înapoi grenadele aruncate asupra lui dintr-o dronă.

Nekoglai a participat la ședința de judecată din 11 noiembrie în regim online, de la centrul de detenție temporară din Moscova. Bloggerul a fost bărbierit chel dintr-un motiv necunoscut.

Avocatul său a sugerat că tânărul a fost maltratat la centrul pentru migranți. Întrebat dacă împotriva lui a fost folosită forța fizică, Nekoglai a răspuns negativ și a rugat să fie deportat mai repede.

După proces, agenția de propagandă a Kremlinului RIA Novosti a publicat o declarație video în care Nekoglai își cere scuze pentru videoclipul său parodie. „Acum înțeleg cu adevărat greșeala pe care am făcut-o. Mă căiesc, îmi este foarte rușine. Cred că, dacă aș fi fost în locul acelui soldat din tranșee, nu aș fi supraviețuit. Mă simt ca un animal. Vă rog să mă iertați, dacă este posibil.”

După ce s-a întors în Moldova, bloggerul a lansat un videoclip în care vorbește despre torturile de la secția de poliție din Moscova. Printre altele, el a confirmat că a fost ras cu forța la chelie și că videoclipul de scuze a fost înregistrat sub presiune.

La sfârșitul lunii ianuarie, bloggerul a declarat că va dona 100 000 de dolari forțelor armate ucrainene. „Am supraviețuit la două săptămâni de tortură din partea Federației Ruse. Și pentru ce? Pentru un motiv inventat și exagerat de ei. Voi fi un dușman al regimului rus pentru tot restul vieții mele”, a declarat Nekoglai.

Și deja în februarie s-a aflat că în Rusia a fost deschis un dosar penal împotriva lui Nekoglai. El a fost acuzat de defăimare. La 22 februarie, bloggerul a declarat că i-a fost blocat definitiv contul TikTok, la care erau abonate peste 10 milioane de persoane.

Fără permisiunea de a difuza

Pe 16 decembrie, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a aprobat o decizie prin care, pentru perioada stării de urgență în țară, va suspenda licențele mai multor canale de televiziune. Potrivit deciziei, este vorba de posturile de televiziune TV6, Orhei TV, Primul în Moldova și Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova.

Liliana Vîțu, șefa Consiliului Televiziunii și Radioului, a subliniat într-un interviu pentru NewsMaker că decizia nu a fost o luptă împotriva limbii ruse. „Mai multe rapoarte de monitorizare întocmite nu numai de consiliu, ci și de ONG-urile din domeniul mass-media, arată încălcări repetate de către aceste canale ale dispozițiilor Codului serviciilor media audiovizuale. Pe parcursul anului, acestea au fost sancționate pentru lipsa de informații veridice în reflectarea evenimentelor naționale și pentru propagandă de război și agresiune împotriva Ucrainei.”

Ucraineni în Moldova

De la începutul invaziei rusești, aproximativ 664 000 de cetățeni ucraineni au intrat în Moldova. Potrivit datelor de la 1 ianuarie 2023, în Moldova se află peste 83 000 de cetățeni ai țării vecine.

Potrivit informațiilor Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 16 februarie 2023, în Moldova erau angajați aproximativ 1 000 de cetățeni ucraineni. Cei mai mulți dintre ei lucrează în municipiul Chișinău (peste 700 de persoane). Potrivit notificărilor angajatorilor, cetățenii ucraineni au ocupat locuri de muncă în mai multe domenii, printre care și următoarele: programare, inginerie, industria ușoară, comerț cu amănuntul, restaurante, alimentație publică, medicină, educație, resurse umane, vânzări. Circa 620 de angajatori și-au arătat disponibilitatea de a încadra în muncă cetățeni ucraineni, declarând circa 5 754 de locuri de muncă vacante disponibile pentru aceste persoane.

În 229 de școli moldovenești primesc educație 1 665 de copii refugiați din Ucraina.

Din numărul total, 441 de copii au statut de elev, iar 724 au statut de student. Cu toate acestea, 160 de copii studiază în limba română și 1 005 în limba rusă. În grădinițe sunt înscriși 702 copii. În total, 43 457 de refugiați minori din Ucraina au sosit în Republica Moldova începând cu 24 februarie 2022.

Amintim că primele raportări despre consolidarea trupelor ruse la granița cu Ucraina au început în octombrie 2021, iar în decembrie 2021, Rusia a cerut ca NATO să nu se mai extindă niciodată spre est, în special să nu includă Ucraina în componența sa. SUA și NATO nu au fost de acord cu astfel de cereri. În februarie 2022, Vladimir Putin a recunoscut „independența” regiunilor Luhansk și Donețk. Rada Supremă a cerut comunității internaționale să nu recunoască această decizie. Între timp, Putin a aprobat folosirea trupelor ruse în străinătate, iar în data de 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina, menționând că începe o „operațiune specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război care durează până în prezent.

Echipa #diez transmite situația din țara vecină în fiecare zi, cronologia evenimentelor care s-au întâmplat până la ziua de astăzi o puteți vedea aici!

Autori: Petru Beșleaga și Lily Zdibneac