Cunoștințele reprezintă o plus valoare pe care nimeni nu o poate contesta. Pentru că tinerii și tinerele din Moldova au aspirații academice mari și o sete de cunoștințe care cu greu poate fi potolită, mulți aleg să se aventureze și să accepte provocarea de a studia la mii de kilometri de casă. Mihail Șotropa este un tânăr din Moldova pasionat de fizică, care a ales drept destinație de studii Fontys University of Applied Science din Țările de Jos, unde studiază Ingineria Aplicativă și Electronică. Tânărul ne-a spus despre perioada de adaptare la cultura neerlandeză, despre cum a ajuns la un concurs de robotică la Chicago și de ce Moldova ar trebui să automatizeze și să digitalizeze anumite procese.
Mihail este în anul patru la Fontys University of Applied Science. A ales Regatul Țărilor de Jos drept destinație de studii încă în perioada în care era la liceu. „Am avut de ales între mai multe universități din Danemarca, Germania și Țările de Jos, și în cele din urmă am decis că merg în Regatul Țărilor de Jos, pentru că am fost fascinat de cum funcționează lucrurile în țară, de libertatea pe care o au oamenii aici. Un alt punct forte a fost faptul că studiile nu sunt chiar atât de scumpe. Am ales să studiez ingineria, deoarece eram pasionat de fizică și îmi ieșea foarte bine.”
„Toate ideile le poți transpune în realitate”
Universitatea la care studiază Mihail este una aplicativă, ceea ce înseamnă că toate cunoștințele teoretice sunt direct relaționate cu implementarea practică a acestora. Timp de patru ani de studii, Mihail a avut două internshipuri și un minor (curs intens și complex despre un domeniu de interes, acesta nu oferă oportunitatea de specializare completă, în schimb, datorită lui, poți să studiezi un domeniu conex facultății alese). „Primul an este unul teoretic, în care învățăm noțiunile și funcționalitățile de bază de care vom avea nevoie în domeniul ales. De asemenea, tot în anul I facem cunoștință cu mediul de lucru. Universitatea ne-a făcut cunoștință cu toate companiile din regiune care activează în domeniul ingineriei și electronicii, iar noi trebuia să facem interviuri cu angajații și să înțelegem mai multe despre procesul de muncă.” Tânărul menționează că universitatea încurajează comunicarea studenților și studentelor cu câmpul muncii.
Tânărul povestește că fiecare disciplină pe care a studiat-o a avut două părți componente: teoretică și practică. Respectiv, pentru a acumula numărul necesar de credite, trebuia să se isprăvească bine și să acumuleze punctajele necesare pentru ambele componente. „Nu poți fi bun(ă) doar la teorie sau doar la practică. Teoria se notează în sistemul atât de bine cunoscut în Moldova, unde nota 10 e maximă, iar pentru practică primești un calificativ: respins sau admis.”
Mihail e pasionat de inginerie, iar în acești cinci ani petrecuți la Fontys spune că cea mai preferată disciplină a fost programarea. „Am studiat cum să transformăm în coduri ideile pe care le avem, astfel încât plăcile electronice pe care le programăm să fie funcționale. E unul dintre cele mai fascinante cursuri pe care le-am avut în programă, deoarece toate ideile poți să le transpui în realitate.”
În prezent, tânărul este la etapa scrierii tezei de licență. „Temele sunt oferite de companii. Subiectul pe care mi l-am ales și care a fost sugerat de instituția în care activez ține de funcționalitatea și optimizarea senzorilor de radar.” Acum, Mihail lucrează la elaborarea unui algoritm de programare care ar eficientiza munca senzorilor de stradă. După finalizarea tezei, compania va analiza și va implementa sugestiile elaborate de student. „Poți să vezi rezultatele lucrării tale într-un termen foarte scurt.”
„Am fost la un concurs de robotică la Chicago”
La capitolul experiențe faine, Mihail ar putea include zeci de istorioare frumoase pe care le-a avut în decursul studiilor. Totuși, amintirea preferată ține de un proiect de robotică din America, unde a mers cu echipa de la universitate. „Am vorbit cu colegii și colegele și am decis să participăm în cadrul unui proiect de robotică de peste ocean, la Chicago. A fost frumos, fiindcă am mers împreună acolo, eram foarte uniți și tot în calitate de echipă am reușit să ținem piept provocărilor din concurs. Eram unica echipă neerlandeză, în rest, în cadrul concursului erau înscrise în mare parte echipe formate din americani. Ne-a plăcut mult să interacționăm și să descoperim persoane interesate de același domeniu.”
„Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns în Țările de Jos a fost să-mi caut un job”
Nu poți să te dezamăgești dacă nu ai așteptări prea mari, cel puțin acesta este mottoul care a conturat prima întâlnire a lui Mihail cu Regatul Țărilor de Jos. „Nu cunoșteam prea multe despre țara în care merg, astfel toate experiențele erau ceva nou și impresionant pentru mine. Deși probabil toți spun asta, mă pliez și eu, am fost șocat să văd mai multe biciclete decât mașini pe stradă. Totodată, acest mijloc de transport are mai multe priorități decât autovehiculele. În rest, perioada de acomodare a fost foarte rapidă, pentru că studiam domeniul preferat și am mers împreună cu niște colegi de clasă, respectiv ne susțineam în momentele dificile.”
Tânărul a înțeles că s-a acomodat cu țara care urma să-i fie gazdă pentru cel puțin cinci ani în momentul în care și-a găsit un job. „Simțeam presiunea financiară și academică, prin urmare, pentru mine era foarte important să devin independent financiar în momentul în care am ajuns în Țările de Jos. Am lucrat în calitate de curier o perioadă, livram mâncare. Din momentul în care am realizat că reușesc să lucrez și să învăț în același timp, am înțeles că parcursul meu în țelul de integrare și acomodare în comunitatea neerlandeză decurge cu brio. Am început să mă simt mai calm și mai împăcat.”
„Pentru a ajunge undeva, trebuie doar să proiectezi clar dorința ta”
Poporul neerlandez încurajează modul sănătos de viață, iar acest aspect, este sigur Mihail, ar trebui adoptat și în Moldova. „În Țările de Jos sunt multe evenimente sportive prin care comunitatea încearcă să-i motiveze pe toți să se implice și să aibă grijă de sănătatea fizică și mintală.”
Tânărul menționează despre nivelul de respect de care dă dovadă toată comunitatea neerlandeză. „Cum este relieful, așa este și respectul în țară. Nu există diferențe de clasă, toți oamenii sunt tratați în mod egal.”
Modul în care neerlandezii percep viața, de multe ori, este impresionant pentru tinerii și tinerele din Moldova care ajung în societatea locală. „Societatea e foarte relaxată, onestă și deschisă. Îmi place modul în care ei percep sinceritatea, care este o valoare foarte importantă pentru comunitate. Oamenii de aici sunt sinceri și așteaptă același lucru în schimb.”
Percepția societății că totul este posibil este un alt lucru ce ar putea fi preluat: „Acest popor este sigur că orice vis poate deveni realitate, oricât de clișeic ar suna. Ei nu descurajează dorințele, ci le încurajează. Pentru a ajunge undeva, trebuie doar să proiectezi clar dorința ta și să muncești pentru aceasta. Tu ești eroul propriei istorii, respectiv doar tu poți să decizi ce vrei să faci și în ce direcție alegi să mergi.”
„Cu cât o țară este mai mică, cu atât mai ușor este implementarea unor schimbări”
Fiind la 2 000 de kilometri de casă, Mihail continuă să țină legătura cu tot ce înseamnă Moldova. „Urmăresc mereu știrile, deoarece vreau să știu cum decurg treburile acasă. Sunt mereu în contact direct cu noutățile din Moldova și încerc să le analizez din perspectiva unei persoane din diasporă.”
Optimismul îl definește pe Mihail, prin urmare, tânărul ne spune că nu a eliminat Moldova din opțiunile de viitor. Studentul menționează că este sigur că Moldova are potențial și într-o perioadă proximă se vor produce treptat mai multe schimbări care ar aduce persoanele din diasporă acasă. „Cu cât o țară este mai mică, cu atât mai ușor este implementarea unor schimbări pozitive, însă este important ca la cârma statului să fie oameni cu intenții corecte. În prezent, planific revenirea acasă pentru o perioadă scurtă, după care vreau să mai călătoresc pentru a acumula experiență. Aș vrea ca toate cunoștințele pe care le-am acumulat și pe care urmează să le acumulez să le pot integra în Moldova, ca să reușesc să fac viața oamenilor mai ușoară.”
„Nu vreau să fiu limitat la un set de operațiuni mecanice pe care să le fac zeci de ani”
Decizia de a reveni și a munci în Moldova, pentru Mihail, poate avea o pondere mai mare dacă tânărul ar vedea un potențial de creștere în carieră. „Nu vreau să fiu limitat la un set de operațiuni mecanice pe care să le fac zeci de ani. Îmi doresc să am un potențial de dezvoltare care să mă motiveze să devin mai bun.” De asemenea, un alt factor important, pe care îl menționează Mihail, este inclusiv salariul competitiv.
Totodată, pe lângă potențialul de dezvoltare și salariul motivant, un factor important în decizia de implicare în câmpul de muncă acasă ține de companii. „Persoanele care angajează trebuie să se focalizeze pe interesele lucrătorilor. La origini, mereu ar trebui să fie dorințele lucrătorilor de a se manifesta și de a-și demonstra toate abilitățile și cunoștințele. Companiile trebuie să pună muncitorii în prim-plan ca ulterior, prin intermediul specialiștilor calificați, să aibă de câștigat instituția sau întreprinderea.”
Tânărul a descris și un model preluat din experiența lui de muncă, timp de cinci ani, într-o companie neerlandeză, pe care l-ar putea implementa angajatorii și angajatoarele din Moldova. „Companiile ar trebui să elaboreze un plan individual de dezvoltare personală și profesională. Respectiv, acest plan să fie revizuit o dată în an. Responsabilitatea pentru elaborarea acestui plan este pe umerii angajatului (angajatei) care, atunci când vrea să ia o poziție, să definească clar care sunt așteptările și aspirațiile pe care le are. În acest context, compania împreună cu persoana angajată vor decide care este cea mai potrivită cale pentru a realiza planul propus. Oferirea flexibilității este un aspect foarte important, deoarece ar duce la prosperarea companiei, fiindcă persoanele singure vor decide în ce departament ar dori să activeze și cum ar putea aduce o plus valoare.” Studentul este sigur că, din moment ce companiile vor pune în prim-plan interesele angajaților, acestea vor deveni mai atractive pentru tinerii specialiști (tinerele specialiste) care vor dori să activeze în astfel de condiții.
Automatizarea și digitalizarea în Moldova
Sistemele din Moldova cu siguranță au plusurile lor, dar sunt și lucruri care merită să fie îmbunătățite. Fiind în țară, vedem o mare parte a lacunelor fără a aprecia părțile pozitive, iar când plecăm peste hotare, putem face o diferențiere mai echilibrată. Mihail, fiind deja de cinci ani în Regatul Țărilor de Jos, a îndrăgit mult modul în care în stat toate procesele sunt automatizate și digitalizate. Tânărul este sigur că Republica Moldova ar putea să implementeze aceeași practică pentru a ușura eforturile birocratice, și nu doar, ale cetățenilor.
„În Moldova sunt foarte multe procese care până în prezent au nevoie de prezența oamenilor pentru ca acestea să se întâmple, ceea ce este diferit în Țările de Jos. Dacă un proces poate fi simplificat și poate reduce timpul de implicare al oamenilor, acesta trebuie să fie automatizat sau digitalizat. În compania în care activez, multe procese au loc fără implicarea directă a persoanelor, respectiv acestea au mai mult timp să se gândească la îmbunătățirea unor aspecte. În 10 ani, compania planifică să ajungă la lights-out manufacturing, ceea ce înseamnă că procesul de producere a microplăcilor să aibă loc chiar și atunci când lumina în întreprindere va fi stinsă. Oamenii doar vor trebui să se asigure că roboții își îndeplinesc munca. În așa fel persoanele sunt eliberate de muncă fizică și au mai mult timp pentru cea intelectuală.”
Mihail ne spune și exemplul transportului public, în care nu sunt taxatori, iar persoanele au grijă să achite călătoria prin intermediul aplicațiilor mobile. De asemenea, digitalizarea face schimbări inclusiv în domeniul serviciilor publice, unde fiecare act poate fi îndeplinit și depus în regim online, fără ore de așteptare la rânduri, fără stres, frustrări și certuri. „Mereu la bază ar trebui să fie comoditatea oamenilor. Moldova acum e în tranziție de la sistemul sovietic la cel contemporan, dar este important că mergem într-o direcție corectă și că lucrurile vor evolua.”
De asemenea, tânărul menționează importanța actualizării sistemului educațional de acasă. „Ar fi bună implementarea cursurilor de cunoaștere de sine, căci tinerii și tinerele ajung să aleagă în orb o facultate pentru ca, într-un final, să înțeleagă că nu le place ceea ce studiază. În acest sens ar fi bine ca școala să pună un accent mai mare pe descoperirea intereselor elevilor și elevelor.” Tot în contextul educației, în urma experienței studiilor în Țările de Jos, Mihail conturează importanța introducerii unui segment de practică pentru a dilua cursurile teoretice, ceea ce ar duce la învățarea mai eficientă a materiilor școlare.
„Aș dori să aduc tehnologia europeană acasă”
În potențialul viitor, în care Mihail urmează să revină acasă pentru a implementa în Moldova toate cunoștințele acumulate în decursul anilor, tânărul menționează că știe deja în ce domeniu ar putea activa. „Aș fi schimbarea în domeniul ingineresc și cred că aș optimiza mai multe procese electronice din țară. Aș dori să implementez sistemele funcționale din Europa în Moldova, să aduc tehnologia europeană acasă.”
Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.
