Deputatul Renato Usatîi a anunțat în plenul Parlamentului că partidul său a elaborat un proiect de lege privind renunțarea la serviciul militar obligatoriu. Inițiativa, spune experții, deși este una pozitivă, nu poate fi implementată doar prin modificarea unei legi, necesitând un plan de tranziție concret și resurse financiare adiționale.
Pentru anularea serviciului militar este necesară modificarea Constituției, care poate fi făcută prin votul a două treimi dintre deputați. De asemenea, asemenea proiecte de lege, pentru a fi înregistrate, necesită semnăturile la o treime dintre deputați.
„Partidul Nostru” are doar șase deputați. Renato Usatîi a declarat că fracțiunea sa nu a reușit încă să adune semnăturile altor deputați, însă a pregătit exemplare ale proiectului pentru toate fracțiunile, pentru a obține cele 34 de semnături necesare.
„Noi propunem […] spre examaminare la toate fracțiunile, ca să veniți cu modificări sau cu ce trebuie de adăugat”, a menționat deputatul. În replică, Igor Grosu a menționat că „așteptăm propunerea dvs. și la sigur o vom analiza minuțios”.
Cât de (i)reală este aprobarea proiectului?
Am decis să vorbim cu Andrei Curăraru, expert în securitate și politici publice, despre această inițiativă, pentru a afla dacă are „sorți de izbândă”.
Expertul a menționat că inițiativa este „populisă”, însă „reflectă o realitate întârziată cu cel puțin patru ani în Republica Moldova”.
Republica Moldova avea în plan continuarea profesionalizării armatei naționale, astfel încât numărul militarilor recrutați să scadă treptat, iar cel al soldaților profesioniști să crească.
Acest proces presupune investiții în echipare și o tranziție graduală către o armată profesionistă. Prin urmare, este nevoie de o strategie clară și bine planificată, nu doar de o lege care să anuleze serviciul militar obligatoriu.
Andrei Curăraru
Andrei Curăraru consideră că inițiativa nu va fi aprobată, menționând că Moldova investește prea puține % din PIB-ul său în apărare și, de fapt, recrutează in număr infim de soldați. „Au cam trecut acele timpuri în care era riscai să fii recrutat dacă nu mergi la universitate“, spune expertul.
Inițiativa pare mai degrabă o încercare de a câștiga simpatia tinerilor și de a atrage atenția în presă.
Andrei Curăraru
Expertul menționează că inițiativa poate fi pusă în practică cel puțin dacă se vor identifica resursele financiare necesare și va fi propus un plan clar de tranziție, care ar dura cel puțin cinci ani. „Nu ar trebui să fie doar un simplu proiect de lege, ci o strategie mult mai amplă și bine structurată”, explică Andrei Curăraru.
