Tot mai puțini moldoveni își fac timp pentru lectură. În iulie-decembrie 2025, doar 8,8 % dintre persoanele cu vârsta de 15 ani și mai mult au citit într-o zi obișnuită, arată cercetarea „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Comparativ cu anul 2012, ponderea cititorilor a scăzut cu 2,3 puncte procentuale. În același timp însă, cei care citesc în prezent o fac pentru mai mult timp decât în urmă cu peste un deceniu. Dacă în 2012 durata medie a lecturii era de aproximativ o oră pe zi, în 2025 aceasta a ajuns la o oră și 18 minute.
Scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu, care este și una dintre moderatoarele clubului de carte #diez și Librăriile Cartier, spune că declinul lecturii nu este un fenomen specific Republicii Moldova, ci unul global, influențat în mare măsură de dezvoltarea tehnologiei și de schimbarea modului în care consumăm informația. „Este clar la nivel global că apariția telefoanelor ne captează și fragmentează atenția, iar cultura noastră scrisă este înlocuită de o cultură orală, a TikTok-ului. Dependența noastră de rețele și de ecrane ne îndepărtează și de cărți. Scriitorul Radu Vancu are o frază, că noi am trecut din epoca Gutenberg în epoca Zuckerberg”.
Femeile citesc mai mult decât bărbații, iar orășenii depășesc sătenii
Datele BNS arată că femeile continuă să citească mai mult decât bărbații. Aproape 9,7 % dintre femei au citit în al doilea semestru a anului 2025 într-o zi obișnuită, comparativ cu 7,8 % dintre bărbați. Totodată, în mediul urban, 11,6 % dintre locuitori citesc, în timp ce în mediul rural procentul ajunge la doar 6,4 %.
Potrivit Paulei, diferențele dintre femei și bărbați sunt întâlnite în numeroase state. „E o statistică globală că femeile citesc mai mult. Din ce spun cercetători ai științelor cognitive, fetele de mici pot sta liniștite mai mult decât băieții și sunt socializate pentru a avea mai multă empatie, ceea ce face lectura ficțiunii, de exemplu, mai plăcută. De asemenea, femeile utilizează cuvinte mai mult, vorbesc mai mult. Dar în SUA, cel puțin, Harry Potter a fost citit mai mult de băieți decât de fete”, afirmă scriitoarea.
În ceea ce privește deosebirile dintre mediul urban și cel rural, tânăra spune că acestea sunt influențate de accesul la educație, cultură și oportunități de angajare. Astfel, în opinia sa, în sate, lectura ar putea fi încurajată prin dotarea bibliotecilor cu cărți noi și atractive pentru comunitate: „Bibliotecile și cărțile pot uni comunitățile”.
Tinerii citesc cel mai mult
Cea mai mare rată de participare la lectură se înregistrează în rândul tinerilor cu vârstele cuprinse între 15 și 24 de ani. Aproape 15,7 % dintre aceștia citesc într-o zi obișnuită, dedicând în medie o oră și 18 minute lecturii. În schimb, cele mai lungi sesiuni de lectură le au persoanele cu vârstele cuprinse între 25 și 34 de ani, care citesc, în medie, o oră și 30 de minute pe zi.
Statistica arată și că părinții singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani înregistrează cea mai mare rată de participare la lectură (12,5 %), iar cuplurile cu copii petrec cel mai mult timp citind – în medie o oră și 24 de minute pe zi.
De asemenea, nu există diferențe importante între zilele lucrătoare și cele de odihnă în ceea ce privește timpul dedicat lecturii. Singura excepție este în cazul bărbaților, care citesc cu aproximativ 10 minute mai mult în weekend (o oră și 25 de minute) decât în zilele lucrătoare (o oră și 15 minute).
„Cititul este o gimnastică pentru minte”
Dacă te întrebi de ce, în general, este importantă lectura, să știi că există numeroase motive. De exemplu, Paula spune că aceasta liniștește anxietățile, antrenează atenția, mărește orizonturile de cunoaștere și de imaginație, cultivă empatia, dezvoltă vocabularul, te ajută să înțelegi și să te conectezi la alți oameni, alte ființe, dar și la tine.
„Lectura te ajută să te simți mai puțin singur. E un act de intimitate, te apropii prin ea de un om pe care altfel nu l-ai fi cunoscut îndeaproape. Cred că, la fel cum în țările în care se trece de la tablete înapoi la manuale pe hârtie, și noi ne vom da seama în timp că cititul e un fel de mers la sală, un fel de gimnastică pentru mintea noastră.”
Ce ar putea readuce oamenii spre cărți
În opinia scriitoarei, creșterea interesului pentru lectură nu depinde doar de cititori, ci și de investițiile publice. „Ce face Finlanda e să aibă bugete mari pentru biblioteci, ceea ce susține infrastructura lecturii, atât producția, cât și consumul de carte. Biblioteca din Helsinki, îmi spuneau lucrători din domeniul biblioteconomic finlandez, are buget de achiziție de carte de 3 milioane de euro pe an.”
Totodată, Paula consideră că sunt necesare mai multe campanii de promovare a lecturii, jurnalism cultural realizat în mod constant, cluburi de carte și întâlniri între autori și cititori. Un rol important îl pot avea și personalitățile publice. „Contează jurnalismul cultural sistematic și integrarea acestuia în mass-media, campaniile de promovare a lecturii, susținerea întâlnirilor unei diversități mai mari de scriitori cu cititorii, cluburile de carte, implicarea celebrităților în promovarea lecturii, (cum e cazul Dua Lipa, care organizează un club de carte, intervievează scriitori, este în jurii literare și este implicată în festivalul de literatură din Londra drept curatoare), conchide tânăra.
În acest context, amintim că de trei ani și jumătate, lunar organizăm un club de lectură în colaborare cu Librăriile Cartier. Următoarea întâlnire va avea loc pe 18 iulie, sâmbătă, de la ora 13:00 la Librăria din Centru. Vom citi și vom discuta despre „Tatăl celuilalt copil”, de Parinoush Saniee. Aici găsești mai multe detalii.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
