Ce se întâmplă după demisia unui Guvern și în ce caz au loc alegeri parlamentare anticipate

R3_24090-scaled (1)
Foto:Parlamentul RM

Astăzi, pe „nepusă masă”, Republica Moldova s-a trezit cu un Guvern demisionar. Alexandru Munteanu, pleacă. Între timp, Președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare începând de luni, 6 iulie, iar partidele din opoziție cer alegeri parlamentare anticipate.

Ce urmează să se întâmple mai departe, cel puțin din punct de vedere legal, și care este șansa ca dorințele opoziției să nu se rezume la simple postări pe Facebook, explicăm în continuare.

#1. Din punct de vedere legal, atunci când premierul își anunță sau își depune mandatul, demisionează automat întregul Guvern. Parlamentul poate ulterior să ia act de acest lucru și… cam atât. Legislativul nu poate bloca demisia benevolă a unui Premier.

#2. Guvernul demisionar nu pleacă instant. El continuă să administreze treburile publice, dar cu atribuții limitate, până la învestirea unui nou Executiv. Dacă Premierul refuză să continue exercitarea atribuțiilor, Președintele numește un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului.

#3. Următorul pas este consultarea fracțiunilor parlamentare. Președintele discută cu partidele din Parlament, iar apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru.

#4. După desemnare, candidatul la funcția de Premier are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista miniștrilor. Deputații ulterior vor vota sau respinge învestirea Guvernului propus. Pentru a deveni oficial prim-ministru, candidatul desemnat are nevoie de votul majorității deputaților aleși.

#5. Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, Președintele numește Guvernul, iar membrii noului Cabinet depun jurământul. Din acel moment, noul Guvern intră oficial în funcție, iar Guvernul demisionar își încheie mandatul de administrare.

Cum rămâne cu alegerile anticipate? În cazul nostru, teoretic, se poate ajunge la alegeri parlamentare anticipate dacă Parlamentul nu reușește să învestească un nou Guvern.

Pentru asta trebuie să existe cel puțin două solicitări de învestitură respinse de deputați și să treacă 45 de zile de la prima solicitare. După îndeplinirea acestor condiții, Președinta poate dizolva Parlamentul.

Dacă Președinta nu merge la dizolvare imediat după cele 45 de zile și cele două tentative eșuate, mai există termenul-limită de trei luni pentru formarea Guvernului. În cazul demisiei premierului, acest termen începe din momentul comunicării demisiei. Dacă în aceste trei luni nu este învestit un nou Guvern, potrivit interpretării Curții Constituționale, dreptul Președintelui de a dizolva Parlamentul se transformă într-o obligație.

Acest articol ar putea include elemente realizate cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială. La #diez, AI-ul este utilizat exclusiv în scopuri auxiliare, precum traduceri, transcrieri audio, subtitrări video sau sintetizarea unor informații. Conținutul final este rezultatul muncii jurnalistice și este analizat și validat editorial.
Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine