România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR. Guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, unul dintre cele mai dure voturi de acest tip din istoria recentă a României. Chiar dacă pentru unii tineri politica pare ceva îndepărtat, efectele unei crize se simt rapid exact în zonele care contează cel mai mult pentru generația noastră: joburi, chirii, salarii, credite, programe Erasmus, start-upuri și burse. În continuare îți spunem cum vor fi afectați tinerii din România de criza politică, dar și care dintre aceste consecințe vor afecta și tinerii din Moldova.
Din punct de vedere constituțional, căderea guvernului Bolojan nu înseamnă că Executivul dispare imediat. După adoptarea moțiunii de cenzură, guvernul rămâne la Palatul Victoria ca guvern interimar, iar Ilie Bolojan continuă să fie premier, însă cu puteri limitate.
Constituția și Codul administrativ spun că un guvern interimar poate gestiona doar treburile publice curente. Cu alte cuvinte, statul continuă să funcționeze, salariile și pensiile se plătesc, ministerele lucrează, dar marile decizii sunt practic înghețate.
Cum vor fi afectați tinerii
Primul efect al instabilității politice apare aproape întotdeauna pe piața muncii. În perioade de criză companiile private și de stat îngheață angajările, iar internshipurile și posturile entry-level sunt reduse. Astfel, dacă ești absolvent(ă) în acest an sau doar te gândeai la un job pentru perioada vacanței de vară în România, trebuie să ții cont de faptul că criza politică reduce considerabil șansele tale de angajare.
În prezent, peste 30 % dintre tinerii din România nu au un loc de muncă.
După căderea guvernului, leul românesc s-a depreciat, iar euro a crescut la un nou maxim istoric.
Asta afectează direct tinerii deoarece:
# multe chirii sunt calculate în euro;
# produsele importate devin mai scumpe;
# cresc costurile pentru electronice, abonamente și vacanțe;
# ratele la credite vor deveni mai mari.
Care dintre consecințe vor trece Prutul
Anual, sute de tineri din Republica Moldova aleg să studieze în România datorită locurilor speciale pe care le oferă statul român pentru etnici. Cu toate acestea, în ultimul an, tinerii din Moldova au fost lipsiți de mai multe privelegii. Printre acestea se numără:
# reducerea la transportul feroviar;
# posibilitatea de a cumula bursa de etnic cu cea de performanță;
# introducerea taxelor de înscrieri;
# reducerea numărului de locuri bugetate.
Astfel, dacă criza politică din România continuă, iar deficitul bugetar va crește în continuare, măsurile de austeritate aplicate anul trecut, vor rămâne valabile și în acest an, ceea ce va reduce atractivitatea studiilor în România pentru tinerii din Moldova.
Ce NU poate face acum guvernul Bolojan
Din postura de premier interimar, Ilie Bolojan are mai multe limitări:
# nu poate adopta ordonanțe de urgență;
# nu poate veni cu reforme;
# nu poate iniția proiecte noi de lege;
# nu poate face restructurări administrative;
# nu poate schimba politicile fiscale sau economice.
Asta contează pentru tineri, deoarece reformele începute în ultimele luni pentru a scădea deficitul bugetar al României depindeau exact de aceste instrumente legislative.
Una dintre cele mai mari probleme generate de căderea guvernului Bolojan este legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unul dintre cele mai importante proiecte economice ale României din ultimele decenii.
Ce este, de fapt, PNRR
PNRR este programul prin care Uniunea Europeană oferă bani statelor membre pentru:
# modernizarea economiei;
# infrastructură;
# digitalizare;
# reforme;
# tranziție verde;
# educație și sănătate.
Planul a fost creat după pandemia COVID-19, când UE a decis să investească sute de miliarde de euro pentru relansarea economiilor europene.
România are alocat prin PNRR aproximativ 28,5 miliarde de euro, dintre care:
# circa 13,6 miliarde sunt granturi (bani nerambursabili);
# aproximativ 14,9 miliarde sunt împrumuturi avantajoase.
Este cea mai mare sumă europeană primită vreodată de România într-un program unic de investiții.
Toate proiectele și reformele din PNRR trebuie finalizate până în august 2026, ia până în prezent România a absorbit mai puțin de jumătate din suma alocată. Criza politică provocată de căderea guvernului pune pe pauză implementarea reformelor, ceea ce implicit duce la pierderea banilor din PNRR.
Asta poate bloca sau întârzia:
# digitalizarea universităților;
# modernizarea căminelor și campusurilor studențești;
# granturile pentru start-upuri;
# investițiile în infrastructură;
# proiectele de transport feroviar;
# programele pentru energie verde și joburi noi.
