În ultimele zile, în România s-a declanșat o amplă dezbatere publică, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un prim pachet de măsuri de austeritate. Printre acestea se numără și reducerea burselor pentru elevi și studenți, inclusiv pentru tinerii originari din Republica Moldova care studiază în România. Decizia a provocat reacții dure din partea societății civile, a mediului academic și a unor lideri politici. Pentru a înțelege situația, #diez a analizat contextul economic în care se află România.
Măsurile de austeritate sunt decizii adoptate de un guvern pentru a reduce deficitul bugetar și datoria publică a țării. Acestea sunt realizate prin diminuarea cheltuielilor publice și creșterea taxelor. Măsurile sunt implementate în perioade de criză economică sau când statul se confruntă cu dificultăți financiare.
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – aproape 9,3 % din PIB în 2024. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de lei încasați la buget, statul român cheltuie 132 de lei. Diferența fiind acoperită prin împrumuturi externe.
Agențiile internaționale de rating, precum Fitch sau Moody’s, au retrogradat deja România la „perspectivă negativă”, iar în luna august urmează o nouă evaluare. Dacă țara este retrogradată la nivelul „junk” („gunoi” în termeni financiari), consecințele pot duce la:
# dobânzi foarte mari pentru împrumuturile externe;
# retragerea investițiilor;
# deprecierea rapidă a leului românesc;
# risc de blocaj în plata pensiilor, salariilor publice și funcționarea serviciilor esențiale.
Pentru a evita acest scenariu, Guvernul Bolojan a anunțat o serie de măsuri rapide, în trei etape, care să reducă deficitul bugetar.
Sursă: Adevărul
Care sunt măsurile anunțate
# Prima etapă presupune creșteri de taxe și accize: TVA urcă de la 19 % la 21 %, accize mai mari pentru tutun, alcool și jocuri de noroc.
Accizele sunt taxe speciale percepute de stat asupra unor produse considerate de consum de lux sau cu impact social și/sau asupra sănătății
# A doua etapă presupune reduceri de cheltuieli publice: tăieri de sporuri în sectorul bugetar, reducerea numărului de angajați în administrație, tăieri de burse și subvenții.
# A treia etapă presupune reforme structurale: reducerea pensiilor speciale, reforma companiilor de stat și tăieri din finanțarea partidelor.
În total, Guvernul estimează economii și venituri suplimentare de peste 145 de miliarde de lei în 2025/2026.
Sursă: envato
Cum vor fi afectați elevii și studenții
Printre cele mai controversate măsuri se numără tăierea burselor:
# se propune eliminarea burselor în timpul vacanței de vară;
# bursele studenților vor fi raportate la salariul minim net, ceea ce înseamnă automat sume mai mici;
În prezent, fondul de burse pentru studenți se calculează la 10 % din salariul minim brut (4.050 RON), adică 405 RON/student. Raportarea la salariul minim net (2.574 RON) ar însemna doar 257 RON/student. Acest lucru se va aplica începând cu 1 august 2025 și până la începutul anului universitar 2028/2029. Astfel, reducerea bugetului pentru burse va duce fie la scăderea numărului de beneficiari, fie la reducerea cuantumului burselor.
# se reduc de la șase la doar două-trei tipuri pentru elevi, respectiv vor fi doar burse de merit și burse sociale (posibil și burse tehnologice).
Bugetul României dedicat burselor pentru elevi a urcat de la 188 milioane de RONI în 2022, la aproximativ 4,7 miliarde de RONI, iar Guvernul susține că nu e sustenabil: „Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor.”
Astfel, impactul va fi resimțit cel mai dur de studenții și elevii din medii vulnerabile care depind în totalitate de sprijinul oferit de statul român.
Aceste tăieri au stârnit nemulțumirea studenților care au protestat timp de o săptămână în mai multe centre universitare din România. Tinerii au cerut Guvernului să regândească măsura și să nu lovească exact în categoriile sociale care au cea mai mare nevoie de sprijin.
Sursă: edupedu.ro
Sursă: edupedu.ro
Ce înseamnă asta pentru tinerii basarabeni
România găzduiește peste 11.000 de studenți originari din Republica Moldova. Tinerii beneficiază de burse de studiu, sprijin pentru cazare și transport. Tăierea acestora pune sub semnul întrebării:
# continuitatea studiilor în România a tinerilor cu buget redus;
# atractivitatea universităților românești pentru tinerii originari din Republica Moldova.
În acest articol am explicat cum ar putea fi afectați tinerii originari din Republica Moldova de aceste schimbări.
Guvernul argumentează că „măsurile sunt urgente și inevitabile” pentru a evita retrogradarea financiară a României. Reformele structurale necesare (cum ar fi reducerea pensiilor speciale sau reforma companiilor de stat) „nu pot fi implementate peste noapte” și nu generează bani imediat.
În schimb, „tăierile de burse sau creșterile de TVA aduc rezultate rapide”, înainte de evaluarea din august.
Sursă: gettyimages.com
Asumarea răspunderii
Ilie Bolojan a anunțat că o parte dintre măsurile urgente – în special cele din prima etapă, care vizează creșterea taxelor și accizelor – vor fi adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.
Asumarea răspunderii este o procedură specială prevăzută în Constituție, prin care Guvernul poate adopta un set de măsuri rapid, fără să mai treacă prin dezbaterile parlamentare obișnuite. Aceasta are loc în felul următor:
# Guvernul prezintă pachetul legislativ în Parlament;
# dacă în termen de trei zile nu se depune o moțiune de cenzură, măsurile se consideră adoptate automat;
# dacă se depune o moțiune și este votată, Guvernul cade.
Guvernul recurge la această metodă, fiindcă România are foarte puțin timp (până în august) să arate că e capabilă să-și reducă deficitul, iar procesul legislativ obișnuit ar dura prea mult, iar amânarea măsurilor ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară la nivel „junk”.
