Școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană se confruntă cu dificultăți serioase din cauza presiunilor exercitate de autoritățile de la Tiraspol. Despre acest lucru informează organizația pentru drepturile omului Promo-LEX în raportul său pentru anul 2025, scrie ru.diez.
Potrivit organizației, presiunile se manifestă în mai multe forme.
Infrastructură neadecvată: multe clădiri școlare nu corespund standardelor moderne. Lipsa transportului școlar îngreunează în special accesul la educație pentru copiii din localitățile îndepărtate.
Liceul Teoretic „Evrika” nu își poate utiliza propria clădire din 2004, din cauza restricțiilor impuse de autoritățile locale. Negocieri pe acest subiect au avut loc, însă, potrivit Biroului politici de reintegrare, instituția activează în prezent într-un spațiu închiriat al unei grădinițe.
De asemenea, liceul din satul Doroțcaia găzduiește de peste 20 de ani elevii Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol. Totodată, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol nu dispune de spații adecvate pentru desfășurarea orelor de educație fizică.
Tarife discriminatorii la serviciile comunale: instituțiile cu predare în limba română achită tarife semnificativ mai mari pentru gaz, încălzire, energie electrică, apă și canalizare decât școlile subordonate administrației de la Tiraspol. Aceste cheltuieli consumă o mare parte din bugetele instituțiilor.
De exemplu, dacă o școală subordonată Tiraspolului plătea aproximativ 1.391 de ruble pentru 1.000 m³ de gaz, instituțiile cu predare în limba română achitau 5.639,68 ruble pentru același volum, de aproape patru ori mai mult.
Control și restricționarea circulației: sute de elevi și profesori sunt nevoiți zilnic să treacă prin posturi de control ilegale pentru a ajunge la școală.
Presiune informațională: în perioada februarie – martie 2025, mass-media controlată de regimul de la Tiraspol – posturile TV „Pervîi Pridnestrovski” și „TSV” – a difuzat peste 30 de reportaje și postări pe rețelele sociale în care liceele cu predare în limba română au fost prezentate drept „instrumente de reabilitare a fascismului și nazismului”. În aceste materiale, un accent deosebit a fost pus pe manualele de istorie utilizate în școli.
Potrivit raportului Promo-LEX, în 2025, numărul elevilor din cele opt școli cu predare în limba română din regiune a depășit 2.000 de persoane.
