„Unde-s tinerii?”, „Tineri, treziți-vă!”, „De ce tinerii nu votează?”. Odată ce auzim aceste întrebări și îndemn, ne teleportăm în trecut, pe vremea scrutinelor electorale din anii trecuți. Rețelele sociale abundă în postări de nedumerire, iar titlurile din presă prezintă niște procente mici care ne dau de înțeles că tinerii nu se gândesc la viitor și nu vor să participe la crearea destinului țării. Lupta pentru dreptul de vot a fost dusă în secolul trecut. Spre sfârșitul acestuia însă, noi tendințe aveau să se dezvolte, iar participarea politică și civică a început să capete noi forme de exprimare. Tinerii sunt vizați, ca întotdeauna, iar datele ne spun că, începând cu anii ’80, există o participare mai slabă la vot a tuturor categoriilor de vârstă în toate democrațiile. Cât de puțin însă votează tinerii și dacă sunt justificate postările de indignare ce abundă rețelele în perioadele electorale, am clarificat în acest articol prin date, dar și opinii.
Cum votează tinerii din Moldova
Probabil vă sunt cunoscute cifrele de 8-9 %. În lunile octombrie-noiembrie 2020, a fost tirajat un număr mare de știri unde se scria că „din numărul total de persoane care au ieșit la vot, doar 8-9 % sunt tineri”. Totul e corect, doar că această informație a fost percepută greșit de consumatorii de știri din cauza accentului eronat.
De fapt, în turul II al alegerilor prezidențiale din 2020, au participat 1 650 131 de persoane, dintre care 154 167 au fost tineri. Din numărul de 100 % de participanți, tinerii au reprezentat 9,34 %. Această cifră însă nu indică rata de participare a tinerilor la vot. Cum o calculăm corect? Simplu, luăm numărul de tineri care sunt înregistrați în listele electorale – 295 290 – și facem comparație cu numărul tinerilor care au ieșit la vot – 154 167. După un simplu calcul procentual, obținem că rata de participare a tinerilor la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 este 52,2 %.
Mai jos, lăsăm două infrografice elaborate de PNUD, cu ajutorul cărora puteți analiza corect rata de participare la vot a tinerilor în comparație cu celelalte categorii de vârstă.
* Dacă e să facem o comparație cu celelalte categorii de vârstă, observăm că tinerii nu au reprezentat cel mai pasiv segment nici în turul I, nici în turul II.
Datele sunt reprezentate greșit în media, probabil, din două motive.
#1. Nu se face un raport corect.
#2. Nu se includ tinerii din diasporă la numărul total de tineri care au participat la vot, iar acest lucru este important, întrucât un număr mare de tineri moldoveni se află peste hotare. De exemplu, în scrutinele electorale din acest an, tinerii din diasporă au adus +15,12 % (turul I) și +14,1 % (turul II) la numărul total de participanți la votare care au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.
Dacă e să lăsăm cifrele la o parte, confuzia ratei de participare a tinerilor la vot cu procentul tinerilor din numărul total de alegători duce în eroare societatea și astfel ne trezim cu întrebări și îndemne tăioase precum: „Unde-s tinerii?”, „Tineri, treziți-vă!”, „De ce tinerii nu votează?”.
De ce tinerii reprezintă cel mai mic număr din totalul alegătorilor (vorbim acum despre cele 8-9 %)?
#1. Pentru că avem puțini tineri în țară. Numărul persoanelor din celelalte categorii de vârstă este mult mai mare.
Vă lăsăm pentru curiozitate un link unde puteți vedea cum în ultimii patru ani numărul tinerilor din Moldova s-a redus cu 27,4 %. Apropo, vă mai amintiți de piramidele de vârstă învățate la lecțiile de geografie? Puteți vedea aici piramida Republicii Moldova.
#2. De asemenea, puteți observa că prezentarea participării la vot se face pe anumite categorii de vârstă: 18-25 de ani, 26-40 de ani, 40-55 de ani, 50-70 de ani, 70+ ani. Prin urmare, categoria tinerilor este cea mai scurtă ca perioadă de timp – șapte ani, pe când pentru celelalte categorii este de peste 14 ani. Acest lucru, de asemenea, contribuie la diminuarea cifrei pentru segmentul tinerilor, iar din acest motiv este important să facem calculele în baza numărului total de tineri.
Dacă e să facem o analiză generală a scrutinelor electorale, vom observa că, în anul 2020, numărul tinerilor participanți la votare a fost mult mai mare decât în scrutinele anilor precedenți – 52,2 %. În scrutinele din anii 2016-2019, categoria de tineri înregistra o rată de participare în jur de 40 %.
Tinerii preferă politica informală
Participarea la vot a tinerilor din Moldova, care oscilează în jurul a 40-50 %, este parte a unui trend mondial. Un raport al Organizației Națiunilor Unite din 2016 spune că prezența la vot a scăzut în toate democrațiile începând cu 1980 și că cea mai mare descreștere aparține tinerilor. Sondajele spun că aproape 44 % dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani votează mereu, comparând cu 60 % din alte categorii. Cei din categoria de peste 50 de ani votează în proporție de 70 %.
Prezența sau absența tinerilor la vot este relaționată cu percepția tinerilor asupra eficienței alegerilor. Potrivit unui studiu despre participarea politică a tinerilor în mai multe țări europene, Germania (74), urmată de Austria (69) și Italia (69), are cel mai înalt scor al percepției eficienței alegerilor. Această percepție este diferită în funcție de gen, activitate sau vârstă. Spre exemplu, în Estonia (52), care are un scor mai mic decât Germania, dar totuși destul de înalt, tinerii, care încă nu au dreptul de vot, cred mai mult în această percepție decât cei care au drept de vot.
Niciodată nu au fost mai mulți oameni tineri în lume decât acum. Ei pot protesta și pot folosi rețele sociale cu scopul de a comunica și de a se conecta, își pot exprima opinia și pot crea campanii pentru schimbare. Ei luptă pentru dezvoltare sustenabilă și pentru un viitor mai bun pentru generațiile noi. Cu toate acestea, la nivel formal, nu sunt atât de reprezentanți.
ACE Electoral Knowledge Network, o rețea online ce sistematizează frecvent informații legate de alegeri din întreaga lume, a analizat tendințele implicării politice a tinerilor. Astfel, spre sfârșitul secolului al XX-lea, trendul participării tinerilor în viața politică s-a schimbat și s-a diversificat. Tot mai mulți tineri au început să participe politic informal și tot mai puțini – în mod formal. Studiile spun că tinerilor nu le mai place politica în stilul său clasic, ceea ce îi face mai puțin implicați în procesele formale. Cu toate acestea, sunt implicați în politica participativă, fac activism în comunitățile lor mici prin care vor să influențeze mișcări de care lor le pasă cu adevărat. Internetul și rețelele sociale, cu care ei cresc, le transformă modul în care ei participă și comunică, ei folosind tehnologiile ca să-și facă mai auzite mesajele. În această lumină, tinerii pun la îndoială tot mai mult ce înseamnă cu adevărat să fii activ politic și să participi la procesele din societate.
Cum votează tinerii și ce îi învață școala despre alegeri
În mod ideal, dezvoltarea unui spirit civic în rândurile tinerilor ar trebui să fie asigurată încă din familie. Totuși, există diferite situații, respectiv misiunea de a cultiva acest lucru îi revine școlii. Am discutat cu o profesoară de educație civică din Moldova și am aflat că cel mai mult timp se acordă acestui subiect în clasa a 10-a. Conform programului elaborat de Ministerul Educației, elevii au de studiat un modul despre formele de guvernare, în care se abordează procesele electorale. Un modul presupune în jur de șapte lecții academice. Totuși, profesoara ne-a relatat că subiectul activității civice mai este abordat de profesori și în alte clase, atunci când se ating subiecte ce țin de implicarea tinerilor în viața comunitară, de politica publică, de pluralism politic etc.
Pentru a înțelege cât de suficiente și eficiente sunt aceste lecții, am discutat cu o tânără care abia a împlinit 18 ani și nu a mers niciodată la vreun scrutin electoral, în schimb a trecut recent prin lecțiile ce țin de „Educație pentru societate”.
Alina-Maria Țurcanu: „La lecțiile de educație pentru societate și la cele de istorie, profesorii încearcă cât mai des să discute cu noi despre spiritul civic și să înrădăcineze în conștiințele noastre bazele unui cetățean valoros. Discutăm despre alegeri, despre cum ar trebui să funcționeze o democrație sănătoasă și despre greșeli condamnabile din sistemul nostru de votare, la care se închid deseori ochii și sunt estompate cu timpul. Dar asta e doar despre realitatea mea și profesorii mei care au o atitudine frumoasă și se simt responsabili de mintea noastră care trebuie să rămână integră.
Țin minte că, în gimnaziu, din contra, ne făceam temele pentru acasă de la celelalte discipline în timpul orei de educație civică. Era un obiect la care mergeam cu gândul să ne distrăm și să vorbim despre orice, numai nu despre ce trebuie. Nu conștientizam de fapt ce greșeală făceam, pentru că luam în derâdere temele abordate de profesoară precum «Alimentația sănătoasă» sau «Drepturile omului». Și asta se întâmplă în majoritatea școlilor din Moldova și tot acesta poate fi motivul cadrului politic prostesc în care ne-am aflat mult timp. Lecțiile de educație civică de calitate sunt primordiale pentru creșterea unei generații care va dicta viitorul țării și de care ne vom simți mândri. E ocazia și lecția creată special pentru discuții despre ce ne înconjoară. Nu avem ore speciale de educație sexuală, fiscală, economică sau oricare alt tip de disciplină legată de nevoile noastre cotidiene. Lecțiile de educație pentru societate trebuie să abordeze subiecte pe care nu le discutăm în altă parte, subiecte ce ne ajută să mergem în viață încrezători”.
Alina ne mai spune că va participa neapărat la viitoarele scrutine, pentru că îi pare interesant procesul și este sigură că „gestul gâdilă simțuri patriotice” și pentru că s-ar simți utilă societății.
„Avem dreptul la drepturi”
Cristina Voroneanu activează la Primăria mea, o platformă locală care contribuie la asigurarea unui dialog între cetățeni și autoritățile locale pentru rezolvarea problemelor chișinăuienilor. Cristina ne-a spus că interesul față de alegeri l-a descoperit acasă, în familie se vota activ și nu se punea la îndoială importanța votului. Mai mult, se discutau diverse subiecte și persoane politice. „Cu siguranță alegerile care m-au marcat au fost cele din aprilie 2009. Atunci am văzut direct importanța implicării și a mobilizării tinerilor. Iar de îndată ce am atins majoratul, am mers la vot la fiecare scrutin”, ne-a explicat tânăra. Documentarea cu privire la opțiunile de ales avea loc tot în familie. „Țin minte că, la primele alegeri la care am participat, mă întrebam ce partid mă reprezintă mai bine și e «mai puțin compromis». Cu timpul, am înțeles că, pe lângă «valorile și ideologia» pe care partidele noastre nu neapărat le urmează, trebuie să analizez și programele electorale și anume aspectele care mă afectează direct. Desigur, nu e suficient să votăm unele opțiuni electorale, trebuie apoi să monitorizăm și să cerem realizarea promisiunilor. Politicienii și partidele care nu își respectă angajamentele electorale trebuie taxați la următoarele alegeri.”
Cristina spune că știe tineri care nu merg la vot, iar unii o fac conștient și argumentat, însă dezbaterile și discuțiile cu ei trebuie să aibă loc într-un mod constructiv. „Dacă vom începe aceste discuții cu acuzații, vom crea doar mai multă distanță între noi.”
Am întrebat-o pe Cristina și despre implicarea civică a tinerilor din jurul său. Ea spune că e important să înțelegem că implicarea poate fi diferită. „Un tânăr, care lucrează pentru a avea grijă de familia sa sau care încearcă să lanseze o afacere, se implică la fel de valoros.” Pentru a cultiva dorința de participare la o vârstă fragedă, cea mai bună metodă este să se discute acasă, dar și la școală, acolo unde pot fi organizate alegeri simulate și alte exerciții similare, spune Cristina. „Deja, la majorat, contează mult prietenii și colegii. Ne mobilizăm reciproc.”
Nicolae Balanuța este jurnalist, iar ultima dată a fost la alegeri în 2014, atunci a fost de fapt și prima dată. Cam peste un an a luat și decizia de a nu mai merge la vot. „Ideea mea, pentru că am expus-o de multe ori, este instituirea unui permis de vot, pe care, asemenea permisului de conducere, ți-l iei dacă susții un examen. Precizez, nimeni n-o să-ți interzică să mergi la acel examen. Îmi displace extraordinar faptul că, de la independență încoace, pentru că nu știu ce a fost până atunci, moldovenii votează emoțional, nu rațional, votează pe cei pe care-i adoră și idolatrizează, nu pe cei, deși eu nu cred că există asemenea persoane în Moldova, care să fie cu adevărat pragmatici.”
Nicolae are o părere diferită față de implicarea civică. Crede că tinerii ar trebui să pună accent pe dezvoltarea lor profesională și personală, mai puțin pe dezvoltarea societății în ansamblu. „Toți, inclusiv eu, avem dreptul la drepturi, pentru că suntem plătitori de taxe, așa că putem să ne cerem ce e al nostru și fără a merge la vot”, consideră tânărul.
Educație politică în sala de clasă
În 2019, aproape 1,2 milioane de elevi din 8 000 de școli canadiene au participat la al doilea exercițiu de alegeri paralele.
Deși scopul principal al exercițiului nu este să compare rezultatele elevilor cu cele reale, organizatorii spun că poate oferi politicienilor o viziune cu privire la prioritățile pe care viitoarele generații de votanți le au.
Student Vote Canada este un program educațional care organizează simulări de alegeri în școli, concomitent cu alegerile adevărate, folosind același sistem electoral și aceeași candidați. Programul este instituit de Elections Canada – un fel de CEC al Canadei. Până acum, au fost organizate două scrutine: în 2015 și în 2019. Scopul este oferirea oportunității pentru elevii canadieni de a avea experiența participării într-un proces democratic înainte de a avea acest drept.
Programul este deschis oricărei școli, iar participarea este gratuită. Școlile pot alege să participe ca instituție sau să delege o singură clasă. După înregistrare, școlile primesc materiale pedagogice pentru a fi distribuite elevilor participanți, între clasele 4-12. Acestea sunt clasificate sub formă de lecții despre candidați, partide politice, dezbateri, procesul de vot, informare.
Mai jos e un exemplu al unui material informativ despre cum funcționează guvernele în Canada.
Activitățile de dinaintea scrutinului au scopul de a familiariza cu procesele de guvernare și cu cele electorale și de a provoca dialoguri între elevi și familiile lor. În ziua votului, alegerile sunt organizate în școli, iar rezultatele sunt distribuite după închiderea secțiilor de votare.
Vedeți mai jos ce cred elevii din Canada despre aceasta.
Cea mai nouă programă, elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Moldova (anul 2018) la „Educație pentru Societate”, include mai multe teme despre activitatea civică a tinerilor, una dintre ele se numește „Votul cetățeanului contează”. Tot la acest capitol, programa recomandă și elaborarea „Dosarului alegerilor pentru Consiliul elevilor”, ceea ce presupune un exercițiu de activitate electorală.
De fapt, alegerea șefului/șefei de clasă sau a componenței consiliului de elevi reprezintă acele prime exerciții electorale în cadrul cărora tinerii învață să-și exercite dreptul de vot. Aceste procese pot fi organizate prin mai multe metode, cea mai cunoscută fiind metoda simplă cu pixul și foițe care se aruncă într-o cușmă și apoi se numără, iar copilul cu cele mai multe voturi câștigă. În unele școli din țară, aceste procese au evoluat mult și se desfășoară ca format foarte apropiat de scrutinele electorale naționale. Mai mult, aceste procese sunt ghidate chiar de Comisia Electorală Centrală. De exemplu, în anul 2018, în 26 de școli din întreaga țară, s-au organizat organizat alegeri pentru consiliile de elevi după un model propus de CEC și CICDE. Elevii au avut toate cele necesare pentru procesul de vot: ștampile, urne de vot, cabine de vot. Atunci, elevii au aplicat sistemul electoral mixt de vot.
În noiembrie 2020, întreaga țară a participat la alegerile prezidențiale, însă pentru elevii de la Liceul Teoretic „Spiru Haret”, în special pentru majoritatea care nu are 18 ani împliniți, marele proces de votare s-a desfășurat în luna octombrie, atunci când își alegeau noua componență a senatului. În acel an, pentru funcția de șefă a senatului au candidat două eleve. Scrutinul școlar a inclus și o campanie electorală completă, cu program electoral și afișe electorale.
Mădălina Papuha este în clasa a 12-a la liceul „Spiru Haret”. Face parte din senatul școlii și spune că și-a dorit mult să fie membră pentru că avea multe idei pe care dorea să le implementeze. „Reprezentanții senatului trebuie să promoveze interesele elevilor, să le ofere timp și dedicație. În cadrul liceului, fiecare președinte al senatului are un mandat de un an, iar alegerile sunt organizate de către Consiliul de Dezvoltare al liceului. Mădălina spune că acest exercițiu este destul de stimulator pentru elevi, pentru că majoritatea participă.
Mădălina a votat deja și în afara școlii, pentru prima dată – la alegerile prezidențiale din 2020. A întâlnit acest eveniment cu emoții. „Asociez mersul la vot cu un examen important, deoarece la fel cum aștept cu nerăbdare nota examenului, aștept cu nerăbdare rezultatele alegerilor, iar rezultatul poate fi unul satisfăcător sau nu. Consider că mersul la vot este obligațiunea fiecărui cetățean, dacă nu votezi și nu te interesează arena politică a statului din care faci parte, nu ai dreptul să te plângi că ceva nu-ți convine. Este important să ne facem vocea auzită, pentru că altfel, o va face altcineva în locul nostru. Viitorul acestei țări depinde noi, iar un singur vot poate fi unul decisiv. Pentru mine mereu a fost amuzant faptul că tinerii, conform legii, pot să se căsătorească de la vârsta de 16 ani, dar nu și să voteze.”
Tânăra crede că participarea în senat o ajută să fie mai responsabilă și să-și asume fiecare acțiune, motiv pentru care, știind că pe parcursul vieții va trebui să ia mai multe decizii, le va lua conștient.
În diferite școli, procesul electoral se realizează diferit. Cel mai mare accent se pune pe alegerile din senat (consiliu). Totuși, unele clase exersează chiar și în cadrul acestor scrutine. De exemplu, în anul 2019, tinerii din a 9-a A, de la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din capitală, au hotărât să implementeze practici moderne de alegere a șefului/șefei clasei. Așa că au utilizat o aplicație în acest sens. În cursa pentru șefia clasei s-au înscris patru candidați, iar alegerile au durat 15 minute. În procesul de vot au fost implicați toți cei 31 de elevi din clasă. Într-un final, aplicația le-a generat numele învingătorului scrutinului.
O altfel de participare politică
Dacă unii tineri sunt sceptici cu privire la eficiența și importanța votului, alții aleg să se implice mai mult decât cu un vot, astfel trec de cealaltă parte a baricadei și se regăsesc în buletinele de vot.
În acest context, am vorbit cu Dumitru Ivanov, cel mai tânăr consilier municipal din Chișinău. Are 23 de ani, iar anul trecut, pe când avea 22 de ani, a candidat la alegerile locale pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”.
„M-am implicat în politică la începutul anului 2016. Ceea ce m-a motivat a fost dorința de schimbare a clasei politice, la acel moment nefiind niciun partid politic care să mă reprezinte. La moment, sunt consilier municipal și împreună cu echipa încercăm să rezolvăm principalele probleme ale oamenilor și ale orașului. Prin activitatea mea politică, vreau să schimb, în primul rând, percepția despre politicieni. Mai exact, vreau să arăt că se poate să faci politică fără să iei mită, transparent și faptul că ești tânăr, din contra, este un avantaj.”
Dumitru ne spune că avem comunități de tineri activi și implicați care ne reprezintă frumos atât acasă, cât și peste hotare, chiar dacă, per general, numărul tinerilor din Moldova este în descreștere.
„Avem tineri care câștigă aur, bronz sau argint la olimpiade de matematică, informatică, fizică. Mai mult, avem tineri care au afaceri de succes peste hotare. Dacă e să vorbim despre comunitatea noastră de tineri, aș spune că avem încă mulți tineri implicați civic, cu care conlucrez la diverse capitole precum proiecte pentru tineret, dezvoltarea transportului alternativ, bugetare civilă etc.”
Cât despre participarea tinerilor în procesul electoral, Dumitru ne spune că a observat o tendință ciudată: dacă în anul 2016 era cool și la modă să mergi la vot, la ultimele scrutine electorale moda s-a schimbat, fiind cool să fii apolitic.
„Probabil mulți tineri s-au dezamăgit în politică și au pierdut încrederea că politicienii vor și pot să le rezolve probleme.”
Totuși, Dumitru consideră că, la momentul actual, politica influențează mult viața noastră, respectiv aceasta reprezintă unul dintre principalele instrumente care ne poate schimba modul de trai începând de la calitatea serviciilor publice, curățenie, salarii, reparații de drumuri, curți și terminând cu calitatea educației în școli.
„Din acest considerent, este importantă implicarea noastră nu doar în partide politice, dar și la nivel de informare și de luare de atitudine atunci când clasa politică nu ne mai reprezintă”, conchide Dumitru.
Acest articol este parte din Campania de Informare și Educație Electorală „VOT putere”, realizată de Asociația Promo-LEX, în cadrul Programului Democrație, Transparență și Responsabilitate, cu ajutorul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.
