Un sunet, o tranziție sau un dans poate ajunge, în doar câteva zile, pe ecranele a milioane de utilizatori TikTok. De ce? Pentru că devin trenduri. Ca să înțelegem cum apar acestea, ce ne influențează să participăm la ele, de ce unele dispar atât de rapid și cum le putem consuma într-un mod echilibrat am discutat cu Marina Cebotari, specialistă în domeniul social media, și Andrei Didenco, psiholog și psihoterapeut.
Pentru început experta în SM menționează că trendurile reprezintă un tip de conținut care este preluat și adaptat de foarte mulți utilizatori într-o anumită perioadă. De obicei, este vorba despre un format, comportament (gest, dans etc.) și/sau sunet, pe care oamenii îl recreează și îl personalizează. Totodată, acestea se schimbă foarte repede, uneori chiar de la o săptămână la alta, iar cele mai populare pot fi găsite în secțiunea TikTok Creative Center.
Mai jos puteți vedea un exemplu de trend actual legat de dans și piesă, iar aici – unul cu muzică și gesturi cu efect de tranziție.
Ce filmulețe ajung la milioane de utilizatori
Marina spune că algoritmul TikTok analizează în primul rând modul în care oamenii interacționează cu un videoclip, dacă îl distribuie, îl comentează, îl salvează sau îl revăd: „Cu cât interacțiunea este mai mare, cu atât videoclipul este arătat unui public mai larg.”
Iar pentru ca interacțiunea să fie mai mare, tânăra spune că filmulețul postat trebuie să transmită o emoție. „Contează ce este în acel video, cât de bine dansați, unde vă aflați, dacă puteți trezi o emoție.”
De asemenea, un aspect important în ceea ce privește viralizarea videoclipurilor este modul în care TikTok testează conținutul nou. „Primul videoclip postat pe TikTok este arătat unui grup de test format din 200-300 de oameni de pe pagina For You, iar geolocația contează enorm în această etapă inițială. Algoritmul folosește locația fizică ca prim punct de referință pentru a stabili relevanța conținutului. Dacă rezultatele sunt bune, îl distribuie treptat către un public tot mai mare”, lămurește experta.
În prezent, cele mai mari șanse să devină virale le au trendurile bazate pe sunete populare, dansuri și formate ușor de adaptat de către alți utilizatori. Totuși, acestea nu devin virale doar pentru că sunt replicate. Elementul care face diferența, din nou, este emoția pe care o transmit.
Ce ne influențează să participăm la trenduri
Dacă algoritmul explică de ce un trend ajunge în fața noastră, psihologia explică de ce alegem să îl urmărim și, uneori, să îl reproducem. Potrivit psihologului Andrei Didenco, oamenii participă la trenduri din motive foarte diferite.
„Sunt persoane care privesc trendurile ca pe o formă de divertisment și atât, iar altele aleg să se implice, pentru că le place creativitatea, umorul sau provocarea. În același timp, noi suntem ființe sociale și ne influențăm unii pe alții. Atunci când vedem că prietenii, colegii sau persoanele pe care le urmărim fac același lucru, apare firesc întrebarea: «Oare să încerc și eu?». Mai ales în adolescență, când identitatea este încă în formare, tinerii caută răspunsuri la întrebări precum: «Cine sunt?», «Cum vreau să fiu?», «Cu cine mă identific?».”
Și dorința de validare are un rol important în acest context. Andrei spune că aprecierile, comentariile și distribuirile pot oferi sentimentul că ai fost văzut(ă) și apreciat(ă). Cu toate acestea, de multe ori în spate stă ceva mai profund: nevoia de apartenență, de a conta și de a simți că faci parte dintr-un grup.
Totodată, conform psihologului, putem vorbi și despre efectul de turmă. „Psihologia socială descrie de mult timp tendința oamenilor de a observa ce fac ceilalți și de a-și adapta propriul comportament. Nu este neapărat un lucru negativ. Din perspectivă evolutivă, acest mecanism ne-a ajutat să învățăm unii de la alții și să rămânem parte din grup.”
Cum și de ce dispar trendurile
Chiar dacă milioane de oameni ajung să participe la același trend, succesul acestuia nu este garantat pe termen lung. La fel de repede cum apar, multe dintre trenduri dispar. Marina menționează că acest lucru se întâmplă odată ce utilizatorii își pierd interesul și nu mai interacționează la fel, iar algoritmul începe să promoveze alte tipuri de conținut.
Există însă și trenduri care rămân populare mai mult timp, fiind folosite luni sau chiar ani. „Sunt microtrenduri și macrotrenduri. Depinde cât de ușor pot fi adaptate și dacă rămân relevante. Trendurile simple și universale rezistă, de regulă, mai mult, căci pot fi adaptate oricărei perioade”, explică specialista.
Mai jos puteți vedea un exemplu de macrotrend, care va fi mereu actual: „Pe acest sunet se poate de postat oricând un video despre succesele noastre”.
Când trendurile devin o problemă
Psihologul menționează că, uneori, trendurile pot deveni o problemă. Mai exact, atunci când consumul acestora devine excesiv. Și cel mai clar semn de îngrijorare e când acesta începe să ne îndepărteze de noi înșine și de oamenii din jur. „Cu cât privim și urmărim mai mult trendurile, cu atât mai mult timp, atenție și energie le dedicăm. Firesc, rămâne mai puțin spațiu pentru conectarea cu noi înșine și cu oamenii dragi. Iar mai puțină conectare cu oamenii apropiați și cu propriile noastre stări are un efect direct: relațiile se răcesc, începem să uităm cine suntem cu adevărat în afara ecranului și apare o senzație de deconectare.”
Aceasta, potrivit lui Andrei, e și partea cea mai dificilă, căci deconectarea nu ne face să ne oprim din a căuta trenduri, ci, dimpotrivă, ne împinge și mai tare spre ele. „Atunci când ne simțim goi sau deconectați, creierul caută rapid ceva care să umple acel gol, iar consumul online, cu recompensele lui instant, e la îndemână și ușor accesibil. Așa se formează un fel de bulgăre de zăpadă emoțional: cu cât ne simțim mai deconectați, cu atât căutăm mai mult refugiu în trenduri; cu cât căutăm mai mult refugiu acolo, cu atât ne deconectăm și mai tare de relațiile și de sinele nostru real.”
Dacă simțiți că rețelele sociale au început să vă afecteze relațiile, starea emoțională sau rutina zilnică, poate fi util să discutați cu un psiholog sau psihoterapeut. În Republica Moldova activează 40 de centre comunitare de sănătate mintală, care oferă consiliere gratuită. Aici găsiți lista celor din centrul țării, aici – lista celor din sudul țării, iar aici – din nordul țării. Totodată, tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 de ani pot suna la linia telefonică lansată de Youth Klinic Moldova. La numărul 080080022 se răspunde în regim nonstop, apelurile fiind confidențiale și gratuite din orice colț al țării și din orice rețea fixă sau mobilă.
Pentru echilibru psihologul recomandă să țineți cont de trei sfaturi.
#1. Construiți relații reale. „Investiți în relații solide, sigure, la care să vă puteți întoarce mereu. Ca oameni avem nevoie de conexiuni de încredere – asta ar trebui să fie baza. Orice altceva, inclusiv rețelele sociale, funcționează sănătos doar atunci când există deja această fundație.”
#2. Folosiți rețelele ca informare. „Urmăriți trendurile, fiți curioși, explorați, dar ca o alternativă, nu ca sursă principală de sens sau conexiune. Rețelele pot fi un spațiu de informare și inspirație atât timp cât nu înlocuiesc viața reală, ci o completează.”
#3. Găsiți alternative de exprimare a sinelui. „Nu așteptați să fiți mai populari, mai dezvoltați sau mai pregătiți ca să exprimați cine sunteți. Faceți asta astăzi, prin relații, prin sport, prin creație, atât online cât și offline. Exprimarea autentică nu are nevoie de validare prealabilă ca să fie valabilă.”
Merită sau nu de urmat toate trendurile
Experta în SM subliniază că trendurile pot crește vizibilitatea, pot atrage urmăritori noi și oferă șanse mai mari de distribuire organică, dar nu sunt direcția cea mai sigură și absolută. „Dacă sunt folosite fără strategie, trendurile pot afecta identitatea brandului, expertului, persoanei și pot face conținutul să pară forțat ori lipsit de autenticitate.”
Astfel, în cazul creatorilor de conținut și al companiilor, Marina recomandă selectarea atentă a trendurilor și adaptarea lor la identitatea brandului. „Nu urmăriți toate trendurile. Alegeți doar acele trenduri care se potrivesc cu brandul, publicul, mesajul și valorile voastre.”
La fel, îndemnul său este să nu acceptați trendurile în care trebuie să dansați, să faceți anumite mișcări specifice sau parodii dacă nu aveți abilități artistice și dacă nu este potrivit domeniului în care activați. „Dacă sunteți avocat, medic, profesor… sunt anumite norme și valori pentru care oamenii vă aleg. Nu pentru dansuri, meme etc. Fiți autentici și treziți emoții.”
Pentru un echilibru sănătos specialista recomandă să folosiți trendurile ca pe un instrument, nu ca pe o strategie în sine: „Ideal este ca aproximativ 10-20 % din conținut să fie inspirat din trenduri, iar restul să reflecte expertiza, valorile și personalitatea voastră.”
Iar din punct de vedere psihologic, Andrei subliniază că cel mai important este ca cei care aleg să participe la trenduri să înțeleagă care le este motivația. „Una este să participi la un trend, pentru că îți place și te reprezintă. Alta este să simți că trebuie să o faci, pentru că altfel vei rămâne pe dinafară sau nu vei fi suficient de apreciat(ă).”
În acest material am explicat de ce alegem să afișăm doar partea frumoasă a vieții pe rețelele sociale.
