Într-o serie de capturi de ecran, recepționate și verificate de #diez, sunt menționate numele mai multor cadre didactice, pentru care s-ar fi strâns mită, dar și a elevilor care și-ar fi cumpărat notele sau examenele.
Informațiile despre actele de corupție din colegiu ne-au fost confirmate ulterior de către doi tineri care au învățat sau învață în aceeași instituție. Sursele nu au o conexiune directă între ele, iar prenumele lor (urmate de asterisc) au fost modificate pentru a le proteja identitatea.
„Pe clasa noastră o să facă 40.000 de lei dacă fiecare va da”
În capturile de ecran, care provin din chatul adițional al unei grupe absolvente din acest an, am identificat mai multe mesaje din care reiese că elevii colegiului ar achita cu regularitate pentru note. Fenomenul, care poate fi pedepsit contravențional sau penal, pare să fie obișnuit pentru tineri.
De exemplu, în unul dintre cazuri elevii strâng „câte 200 [de lei] de disciplină, plus 500 [pentru] proiectul de curs și 400 [pentru] proiectul cu resursele regenerabile”. Unul dintre tineri menționează că „dacă fiecare o să dea câte 1.500” pe clasa lor beneficiarii mitei vor face 40.000 de lei. Unul dintre profesorii vizați în discuție este Corneliu Iuzu.
În alt caz elevii strâng câte 200 de lei pentru o disciplină predată de Larisa Burbulea. „Mâine banii pentru obiect se duc”, menționează șeful grupei, revenind dimineața cu un nou mesaj: „Cine dă bani pentru Burbulea?”. În continuare mai mulți tineri pun „+”, sugerând că vor oferi bani, iar „organizatorul” le spune când să se apropie de el.
Intermediarul schemei ar fi Cristian P****i. Acesta, din câte putem deduce din conversații, ar fi strâns de mai multe ori bani de la colegi pentru a-i oferi cadrelor didactice.
„Un iepure pentru două examene”
O altă serie de capturi vizează examenele de calificare, care sunt susținute de elevi la finalul programului de studii. Din discuții rezultă că un elev ar fi achitat pentru susținerea lor „un iepure”, adică 1.000 de lei, 500 – pentru examenul teoretic și 500 – pentru examenul practic. În același timp, alte persoane își exprimă la fel intenția de a achita pentru examen.
Un alt participant la discuție spune că elevii din altă grupă ar fi achitat mai puțin, adică 300 de lei.
Banii ar fi urmat să ajungă, din nou, la profesorul Corneliu Iuzu, care urma ulterior să anunțe dacă „a mers sau nu” potențiala fraudare a examenului. Unul dintre elevi precizează că s-ar fi întâlnit cu profesorul la un magazin de rechizite școlare din apropiere, fiindcă „la colegiu nu voia”.
În Republica Moldova coruperea pasivă, potrivit art. 324 din Codul penal, are loc atunci când o persoană publică cere, acceptă sau primește bani ori alte avantaje necuvenite pentru a face ceva legat de funcția sa. Pentru forma simplă, pedeapsa poate fi amendă de aproximativ 50.000 – 100.000 lei, iar în cazuri mai grave poate ajunge la închisoare și amenzi mult mai mari.
Coruperea activă, potrivit art. 325 din Codul penal, are loc atunci când cineva promite, oferă sau dă bani ori alte avantaje unei persoane publice pentru a obține un favor. Pentru forma simplă, pedeapsa poate fi amendă de aproximativ 25.000 – 65.000 lei, iar în cazuri grave poate ajunge la închisoare.
Aplicarea acestor prevederi depinde de modul în care procurorii încadrează faptele și de probele administrate, iar o persoană poate fi considerată vinovată doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive.
Sursa noastră, David*, a precizat că elevii care au dat mită și, adesea, nici nu au frecventat perechile ajung să primească note mai mari decât cei care învață și refuză să plătească.
La examenul practic au venit doi examinatori, unul de la RED-Nord și altul de la CET-Nord. După ce ne-au examinat, la sfârșitul examenului, a venit profesorul și ne-a spus: «Peste câteva ore intrați la mine în cabinet, îmi dați problemele voastre – având în vedere mita – și eu le voi rezolva».
David*
I-am contactat pe Corneliu Iuzu și Larisa Burbulea pentru a le solicita opinia. Ambii profesori au negat că ar fi luat vreodată bani în schimbul notelor.
Corneliu Iuzu a menționat că în data de 22 iunie nu a vizitat magazinul despre care se vorbește în chat și nu s-a întâlnit cu niciun elev. „Nu-s la curent cu așa chestiuni. După ce s-a finalizat examenul pot să apară multe și mărunte. Eu sunt curat”, afirmă cadrul didactic.
Afirmațiile lui Iuzu nu coincid cu răspunsurile pe care ni le-a oferit Valentin L*****. Tânărul, contactat de #diez pentru o opinie, inițial a întrerupt apelul. Fiind apelat din nou, el a menționat că s-a văzut cu Corneliu Iuzu la Radop pentru a discuta „cum o să fie la examene”, dar nu pentru a-i oferi bani. Tot el afirmă că nu ar fi oferit niciodată bani în schimbul notelor, chiar dacă pe grupul de Viber s-a discutat despre acest lucru.
Am contactat și alți tineri vizați. Iulian P******, când a aflat de ce îl sunăm, a întrerupt apelul și nu a mai răspuns la celelalte.
Cristian P*****, însă, a confirmat indirect veridicitatea capturilor de ecran, menționând că scria despre colectarea banilor pentru a „încuraja elevii să învețe mai bine” și „ca să vadă ce gândire” au ceilalți colegi.
Întrebat despre mesajul în care a solicitat bani pentru Larisa Burbulea, după care mai mulți elevi au pus simbolul „+”, tânărul a menționat că „până la urmă nimeni nu s-a apropiat”.
Apasă aici pentru a vedea o parte din conversația în format text.
R: Ești vizat într-o investigație jurnalistică. Noi am primit mai multe capturi de ecran în care se confirmă că la Colegiul Politehnic unde ai învățat se oferea mită pentru note și, din câte am văzut noi, tu erai unul dintre principalii organizatori, fiindcă, prin intermediul tău, mita era oferită mai departe. De exemplu, menționai: „Ce facem cu Iuzu? Strângem ceva bani sau dăm fiecare aparte?”. […] Vreau să aflu reacția ta pe acest subiect și cum comentezi în general aceste lucruri.
C: Dar cum pot să comentez? Nu a fost așa ceva.
R: Atunci de ce ai menționat în chat: „Ce facem cu Iuzu? Strângem fiecare bani sau dăm aparte?”. Ce înseamnă aceasta?
C: Pur și simplu mulți elevi se îngrijorau și eu așa îi motivam ca ei să învețe.
R: Să strângă bani?
C: Nu să strângă bani. Acum că am vorbit cu dvs. nu a fost vorba de bani.
R: Dar despre ce?
C: Pur și simplu eu în așa mod îi motivam pe ei și îi aduceam la condiția să învețe. Tu ca șeful grupei trebuie cumva să-i motivezi. Eu încă am fost instruit de dirigintă că eu, ca șeful grupei, trebuie să-i motivez să învețe și să dea examenele cum trebuie.
R: Aici tu menționezi: „Am calculat și ies câte 1.500 de cap”. Ce înseamnă asta?
C: Le-am pus așa o sumă ca un pic să-i sperii. De aici reiese că nu trebuie dat niciun leu.
R: Mai menționezi: „Deja depinde cum vreți. Vreți cu mine și eu îi voi duce sau vreți singuri. E alegerea voastră. Eu, ca șef de grupă, să-mi fac «datoria» până la urmă.”
C: Da, să-mi fac „datoria” până la urmă. Să văd ce gândire au ei. Dacă se pornesc până să facă cumva singuri să dea bani sau la urma urmei să-i ajut să învețe.
R: Mai menționezi: „Dacă îi dăm banii și îi spunem că asta pentru examen, el va mai aștepta de la noi și în timpul examenului și cel mai bine facem așa cu 1.500.” […] Și practic sunt zeci de mesaje în care se confirmă că tu ofereai banii. E menționat, spre exemplu: „Avem trei obiecte la el și dacă luăm câte 200 o să iasă 600 de lei de persoană.” În alt mesaj menționezi: „Mâine banii pentru obiect se duc.” Și ulterior întrebi: „Cine dă banii pentru Burbulea?”, și menționezi elevilor care au pus „+” să se apropie de tine. Cum comentezi acest lucru?
C: Până la urmă nimeni nu s-a apropiat. Așa ceva nici n-a fost. Știți că pe generația asta a noastră trebuie cumva să o iei și să o manipulezi. Tu cu ușurelul nu îi vei putea pune să învețe.
R: […] Vreau să aflu dacă ai oferit vreodată bani domnului Iuzu.
C: Nu, niciodată.
Pe lângă David*, informațiile despre amploarea mitei de la Colegiul Politehnic din Bălți ne-au fost confirmate și de alte două surse.
„Ce notă îți dorești, pe aceea o primești”
Artur*, unul dintre elevii care a studiat recent la colegiu, menționează că „peste 70 % dintre profesorii” de acolo iau bani, atât pentru examene, cât și pentru notele de la semestru sau teze. Același lucru ne-a fost relatat și de Alin*, al treilea tânăr. El menționează că, adesea, legăturile cu restul profesorilor s-ar stabili cu ajutorul diriginților și șefilor de grupă.
Artur* povestește că există două metode prin care, de obicei, se transmite mita: elevi terți sau direct profesorului.
Metoda 1. Elevul pregătea suma de bani în numerar și o introducea într-o foaie pe care scrie pentru ce este plata și numele profesorului. Pachetul este înmânat unui elev terț, care îl transmite fie direct profesorului vizat, fie unui alt profesor, care îl dă mai departe.
„Oamenii care transmit banii la fel primesc comisioane”, spune sursa noastră, precizând că, în unele cazuri, mita este oferită organizat de toată grupa.
Metoda 2. Elevul pune banii într-o hârtiuță, merge direct la profesor și îi spune pentru ce face plata sau de ce are nevoie.
„Ce notă îți dorești, pe aceea o primești”, precizează Artur, însă pentru o notă mai mare trebuie să plătești mai mult. În cazul mediilor pentru semestru și examene, suma ar varia de la 200 de lei până la 800. „Standard îi 400 de lei, dar aici depinde și de disciplină sau elev. Dacă ești mai problematic și profesorii nu se înțeleg cu tine, poate fi mai scump”, susține tânărul.
Artur menționează că fenomenul este vechi și că avea o amploare și mai mare pe vremea fostului director. „Profesori incoruptibili sunt. S-a încercat și cu sume extraordinar de mari [să fie corupți], dar ei refuzau”, spune tânărul.
Cred că 90 % dintre elevi au dat bani cel puțin o dată pe parcursul celor patru ani de studii, pentru cel puțin o disciplină. Fie au făcut-o în anul I, fie în II, fie până la urmă în anul IV.
Artur*
Întrebat dacă Corneliu Iuzu și Larisa Burbulea se numără printre profesorii care ar lua mită, tânărul a răspuns afirmativ.
Și Alin* ne-a prezentat câteva capturi de ecran din fostul chat al grupei sale, în care elevii discutau despre colectarea unor sume de bani pentru note la electrotehnică și geografie.
CNA a încetat examinarea unei petiții anonime pe numele lui Corneliu Iuzu
Am contactat reprezentanții colegiului. Directoarea Ludmila Craițman a declarat că, în ultimii ani, au mai existat două plângeri anonime la adresa lui Corneliu Iuzu, însă vinovăția acestuia nu a putut fi demonstrată.
În instituție a fost creată o comisie care a verificat faptele semnalate. Comisia a monitorizat activitatea cadrului didactic la ore. Au fost implicate toate grupele cărora dumnealui le predă. Dacă nu mă înșel, 91 de elevi au completat chestionare anonime, în care au răspuns dacă le este clară tema, dacă li se solicită anumite resurse pentru a facilita ceva la lecții sau examene.
Din acele chestionare nu s-a adeverit că s-ar pune anumite condiții pentru ca elevii să achite sume de bani.
Ludmila Craițman
Directoarea colegiului, care ocupă acest post de un an și câteva luni, a menționat că instituția încearcă inclusiv să nu încalce drepturile cadrelor didactice, evitând învinuirile neînsoțite de probe.
Printre acțiunile întreprinse pentru combaterea corupției colegiul notează colaborarea cu Centrul Național Anticorupție (CNA), ca urmare a unei petiții anonime, dar și informarea periodică a angajaților.
CNA a confirmat pentru #diez că a înregistrat o petiție anonimă în care a fost vizat un profesor din cadrul colegiului. Examinarea acesteia însă a fost încetată din cauza caracterului anonim al sesizării și a lipsei probelor concludente.
Potrivit portalului SIME, din anul 2021 până în 2025, Colegiul Politehnic din Bălți a fost absolvit de 1.179 de elevi.
