(foto, video) Victorii, pierderi, recorduri și dezamăgiri. Retrospectiva știrilor de pe #diez în anul 2019

# Ianuarie

#1. Un spital din Moldova, desemnat unul dintre cele mai bune din lume

Prima noutate bună din anul 2019 a fost că Spitalul Internațional Medpark din Republica Moldova a obținut pentru a doua oară certificatul Gold Seal of Approval® al Joint Comission International – acreditare care confirmă corespunderea continuă a calității serviciilor medicale și siguranței pacientului cu standardele recunoscute la nivel mondial.

În prezent, doar 656 de instituții medicale din întreaga lume dețin această acreditare și mai puțin de 5 % dintre aplicanți reușesc să demonstreze că întrunesc condițiile pentru a primi onorabilul titlu.

Spitalul Internațional Medpark a fost supus unui control riguros, în timpul căruia o echipă de experți ai Joint Comission International a evaluat gradul de corespundere cu standardele spitalicești internaționale într-o serie de domenii, inclusiv: Obiectivele Internaționale privind Siguranța Pacienților, îngrijirea și evaluarea pacienților, anestezia și intervențiile chirurgicale, managementul medicamentelor, educarea pacientului și familiei, calitatea îmbunătățirilor, controlul și prevenția infecțiilor, managementul și administrarea, gestionarea facilităților, calificarea personalului și managementul informației.

#2. Burger de 100 de dolari la Chișinău

Dacă ai o poftă nebună de un burger neobișnuit și scump, poți să-l găsești la localul Kamora Burger (un local nou deschis în locul vechiului „Burger Beef”), care se află pe adresa bulevardul Moscova 10/3.

Burgerul se numește simplu „100$ BURGER” și costă 1 700 de lei. Acesta are 360 de grame și conține: icre roșii, carne de crab, castraveți și sos aioli (un sos tipic pentru zona mediteraneană a Europei, care are un gust asemănător cu mujdeiul). Totodată, dacă hotărâți să încercați acest burger, veți primi și spumant „Martini”. Vedeți mai jos cum arată burgerul.

#3. Prima clădire din Moldova construită pe bază de COR-TEN

Arhitectul Maxim Calujac este realizatorul celei mai revoluționare clădiri din Moldova. Aceasta găzduiește un hub destinat celor mai creativi oameni din țară. Este prima clădire din Moldova care a fost edificată cu ajutorul materialului rezistent la coroziuni – COR-TEN. Hub-ul din centrul Chișinăului poartă denumirea ARTCOR.

El oferă spațiu de co-working pentru liberii profesioniști, organizațiile și întreprinderile din domeniul creativ.

Domeniile principale ale ARTCOR sunt:

# animație 2D și 3D;
# design grafic și interior, arhitectură;
# producție video și sunet;
# dezvoltare jocuri;
# VR.

Pentru construirea „Creative Hub”, Proiectul de Competitivitate, finanțat de USAID și Suedia, a investit 350 de mii de dolari, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va oferi aproximativ două milioane de lei, iar Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) a oferit terenul pentru construcția clădirii și o aripă a etajului întâi din blocul Facultății de Arte Plastice. Se estimează că investițiile totale în Hub-ul Creativ sunt de 12 milioane de lei. Vezi aici mai multe informații interesante despre acest hub.

Vezi aici șapte curiozități despre ARTCOR.

# Februarie

#4. Fiul lui Vlad Filat a rămas fără bani la Londra

Fiul fostului premier moldovean, care închiria cu 1 000 de lire pe zi apartamentul din Knightsbridge, a fost forțat să predea aproape jumătate de milion de lire sterline. Studentul, care acum își face studiile la Londra, a vrut să achite 390 de mii de lire sterline pentru chiria unui penthouse din Knightsbridge, iar din motiv că nu a putut demonstra proveniența banilor, aceștia au fost confiscați în urma unei investigații efectuate de Agenția Națională pentru Criminalitate (NCA).

După ce s-a mutat la Londra în iulie 2016 pentru a-și începe studiile, Vlad Luca a avut un stil de viață extravagant, cheltuind sume mari de bani pentru bunuri și servicii de lux, inclusiv un Bentley „Bentayga” de 200 de mii de lire sterline. Mai multe detalii vezi aici.

Cam așa ar arăta locuința în care locuia Luca Filat.

Mai multe fotografii vezi aici.

Avocatul fostului premier susține însă că banii lui Luca Filat nu provin din sursele tatălui său. Potrivit avocatului, în comunicatul emis de Agenția Naționale pentru Criminalitate din Marea Britanie sunt menționate două jurisdicții: Turcia și Insulele Cayman, care însă nu figurează în dosarele fostului premier.

#5. Facebook a eliminat peste 160 de conturi false proguvernare

Facebook a eliminat 168 de conturi, 28 de pagini și alte opt pagini de Instagram care răspândeau diverse tipuri de informații false și făceau propagandă în Republica Moldova. Această informație a oficializat bănuielile că guvernarea PDM ar fi avut trolli care răspândeau informații false pe rețele sociale. Mai mult, potrivit Facebook, adresele IP ale acestor pagini și conturi erau legate de angajații guvernului moldovean.

#6. „Tentativă de omor” împotriva lui Igor Dodon înainte de alegerile parlamentare

Cortegiul prezidențial al lui Igor Dodon a nimerit într-un accident cu două zile înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie. „Din primele indicii rezultă că accidentul a fost provocat de un șofer care venea pe contrasens, încercând să facă o depășire, și care nu a adaptat viteza la condițiile meteo nefavorabile, cu un carosabil umed și alunecos. Nicio persoană nu a fost rănită.

Socialiștii s-au activizat și declarau că a fost o tentativă de omor a lui Igor Dodon. Acest accident nu a fost primul din cariera de președinte a lui Dodon. Pe 9 septembrie 2018, cortegiul lui Igor Dodon s-a tamponat de un camion de la compania Floreni.

#7. Radu Albot is from Moldova

Tenismenul moldovean și-a trecut în palmaresul profesional un trofeu de mare valoare. Acesta este primul moldovean care a câștigat un turneu ATP. Este vorba de ATP 250 „Delray Beach Open”. Începând cu această victorie, Radu a urcat rapid în clasamentul ATP, iar în prezent el ocupă poziția 46. Cea mai bună poziție a avut-o în luna august, când a ocupat poziția 39. Datorită acestei victorii, Radu a ridicat cel mai mare salariu din cariera sa, 97 490 de dolari.

Peste o lună de la câștigarea primului trofeu, Radu Albot s-a duelat cu unul dintre cei mai cotați tenismeni din lume, cu elvețianul Roger Federer. Aceștia s-au întâlnit în runda a doua de la ATP Masters 1000 „Miami Open 2019”. Din păcate, sportivul moldovean a pierdut cu scorul 6-4, 5-7, 3-6. Cu toate acestea, elvețianul l-a lăudat pe Albot și a spus că Radu are o atitudine foarte bună și că se mișcă repede. Din motiv că nu s-a antrenat niciodată cu el și nu l-a văzut jucând meciuri live a fost luat prin surprindere. De asemenea, Roger a spus că este impresionat de jucătorul din Moldova.

Moldoveanul a învins în primul set cu scorul de 6-4, însă în următoarele două i-a cedat elvețianului. Confruntarea a durat peste două ore.

#8. Fețe noi în parlament

După alegerile parlamentare din 24 februarie, în parlament au acces patru partide politice (PDM, PSRM, Partidul Șor, Blocul ACUM din care fac parte PAS și DA și deputați independenți) și trei deputați neafiliați. Iată așa arăta componența parlamentului din februarie.

Pe parcursul anului, PSRM și-a suplinit rândurile cu încă un deputat (acum are 36 de „mâini în sus”), Blocul ACUM, după alegerile locale, s-a divizat în două fracțiuni și a pierdut doi deputați. Fostul bloc politic are în total 25 de deputați, Partidul Șor a rămas cu aceeași șapte deputați, iar cei trei neafiliați deocamdată nu s-au alăturat vreunei fracțiuni.

Îndată după anunțarea rezultatelor, susținătorii Partidului Nostru au manifestat un gest neașteptat. Aceștia și-au dat foc la pașapoarte în semn de protest.

De asemenea, un lucru important este că în actualul parlament nu sunt prezenți „mastodonții” politicii naționale. Este vorba despre Vladimir Voronin și partidul sau – PCRM. Formațiunea a acumulat doar 3,77 % dintre voturi, mult sub pragul electoral de 5 %. Totodată, alături de el, în afara parlamentului este și Partidul Liberal cu fostul său lider Mihai Ghimpu. Liberalii au acumulat 1,24 % dintre voturi. De asemenea, nici formațiunea PLDM nu a acces în parlament, cu excepția Mariei Ciobanu care a revenit în parlament pe lista Blocului ACUM.

Partidul Comuniștilor a fost prezent în fiecare legislatură din anul 1998 până în prezent. În perioada 2001-2009 aceștia au guvernat țara, având în acea perioadă majoritatea parlamentară de unii singuri. Ba mai mult, între 2001 și 2005 aceștia au avut 71 de mandate.

PL-ul se pomenește în afara parlamentului pentru prima dată după 2009. PL a obținut succesiv 15 mandate în 2009 de două ori, 13 – în 2010 și tot 13 – în 2014.

# Martie

#9. „Viorel must go on”

Regizorul moldovean a decedat în dimineața zilei de 9 martie. Regizorul moldovean Viorel Mardare a fost diagnosticat cu cancer în vara anului 2018. La începutul lunii august, prietenii regizorului au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru un tratament costisitor peste hotare pe care Viorel l-a și urmat.

Timp de câteva zile, peste 3 000 de oameni au donat peste 100 de mii de euro, astfel asigurându-i tratamentul de peste hotare.

Cele mai reușite spoturi realizate de Viorel Mardare sunt cele legate de promovare a turismului în Republica Moldova sau de promovare a fructelor moldovenești.

Vezi aici lista spoturilor și filmulețelor lui Viorel Mardare care vor rămâne în istoria Moldovei.

#10. Primul parasolar în parlament

În luna martie a avut loc prima ședință a parlamentului din legislatura a X-a. În această ședință specială s-au constituit fracțiunile parlamentare, dar cel mai memorabil moment a fost acela când Marina Tauber a scos un parasolar pentru a se proteja de mercurul din organismul lui Andrei Năstase (n.r. în campania electorală Andrei Năstase și Maia Sandu au declarat că au fost contaminați cu mercur pe parcursul mai multor luni).

La aceeași ședință, Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fost văzuți pentru ultima dată în parlament. Dacă primul și-a depus deja mandatul, al doilea mai este deputat, dar a emigrat în Israel. Acești politicieni au părăsit îndată țara după ce a fost constituită majoritatea parlamentară între Blocul ACUM și PSRM.

#11. Campionii mondiali la fotbal au venit în Moldova

Pe 21 octombrie, jucătorii echipei naționale a Franței (campionii mondiali din 2018) au ajuns la Chișinău, unde au jucat primul meci de calificare din cadrul EURO 2020. Naționala noastră a pierdut cu scorul de 1-4. Golul de onoare a fost marcat în minutul ’90 de atacantul Vladimir Ambros. Tricolorii au întâmpinat acasă pentru prima oară în istorie selecționata care a câștigat Campionatul Mondial de fotbal.

# Aprilie

#12. Vlogger englez — tocmai bun de primar de Chișinău

În mijlocul lunii aprilie, Chișinăul a fost vizitat de un vlogger englez. Acesta a rămas șocat de starea deplorabilă din centrul orașului. Autorul canalului Bald and bankrupt a început să exploreze Chișinăul cu subteranele. A rămas uimit de treptele care se aflau într-o stare deplorabilă, „Este un dezastru. Aici e centrul orașului, capitala țării”, a exclamat englezul.

Primarul interimar de atunci, Ruslan Codreanu, a spus că primăria nu are bani pentru a executa reparații în acea subterană, dar peste ceva timp, totuși, a găsit o finanțare, lucrătorii au realizat prima etapă de reabilitare estetică a subteranei, iar ulterior a organizat un concurs în urmă căruia a desemnat câștigătorii care urmau să dea culoare acestei treceri.

Concursul a fost câștigat de un grup de studenți de la Universitatea Tehnică din Moldova și el a realizat proiectul „Zebra”.

Vloggerul nu s-a lăsat păcălit doar de pasajul subteran, dar a mai vizitat și hotelul Național, care se află pe una dintre cele mai importante străzi din Chișinău. „Această clădire se află pe o stradă principală. Este primul lucru pe care îl văd turiștii. De ce autoritățile nu acoperă cu ceva această construcție abandonată?”, s-a întrebat vloggerul.

Din păcate, autoritățile nu au făcut niciun pas clar pentru a reabilita estetic zona din preajma hotelului. Așteptăm să vină și alți vloggeri să ne arate ce trebuie să facă primăria Chișinău.

De asemenea, pe parcursul anului, capitala a fost vizitată și de alți bloggeri călători care n-au prea rămas impresionați de lookul orașului. Vorbi aici despre Omar Jalilati, care a vizitat orașul pe 13 octombrie și spunea că nu prea a găsit locuri interesante în oraș și, probabil, nu se va mai întoarce aici.

Vedeți aici selecția noastră despre toate vizitele vloggerilor în Moldova și cu ce impresii aceștia pleacă de la noi.

#13. Catedrala Notre-Dame prădată de flăcări

Catedrala se afla în proces de reconstrucție, iar la un moment, a izbucnit un incendiu imens. Incendiul a fost cauzat de sistemul de încălzire al Catedralei Notre-Dame. Peste 400 de pompieri au fost trimiși la fața locului. Aceștia au refuzat să folosească elicoptere, temându-se că aruncarea cu apă din acestea ar putea deteriora structura de rezistență a catedralei. Majoritatea relicvelor păstrate în Notre-Dame, în special coroana de spini a lui Hristos, au fost salvate.

Incendiul care a devastat catedrala Notre-Dame a dat naştere unei mobilizări extraordinare în Franţa şi în lume. Clădirea istorică a avut nevoie de un miliard de euro ca să fie renovată. Până în prezent, filantropii, oamenii de afaceri, familiile regale și oameni simpli au donat circa 922 de milioane de euro. În total, la această acțiune au fost realizate 320 de mii de donaţii.

#14. Scenariul a devenit realitate

La sfârșitul lunii aprilie, actorul din filmul „Sluga poporului” a câștigat alegerile (reale) prezidențiale din Ucraina. Conform rezultatelor, Zelenski a acumulat 73,22 la sută dintre voturi. Prin urmare, pentru el au votat peste 13,5 milioane de ucraineni. Petro Poroșenko a strâns 24,45 % din voturi, respectiv pentru fostul președinte au votat peste 4,5 milioane de cetățeni.

Volodîmîr Zelenski este producător, umorist, liderul echipei Kvartal 94, showman și actorul principal în serialul „Sluga poporului”, film în care juca rolul de președinte al țării.

În luna iulie, partidul lui Zelenski a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu un scor de 43,16 %. Formaţiunea este denumită „Sluga poporului”, după numele serialului televizat în care Zelenski interpretează rolul unui profesor devenit pe neaşteptate preşedinte.

Președintele ucrainean a promis că va lupta aprig cu funcționarii corupți și că va promova scoaterea imunității deputaților. Zis și făcut. Oamenii sunt incurajați să raporteze cazuri de corupție în sistemul public, promițându-le 10 % din valoarea prejudiciului cauzat statului în cazurile raportate, dacă prejudiciul este de peste 10 milioane de grivne. Cei care raportează fraudele au dreptul să rămână anonimi și, dacă este cazul, pot beneficia de un program special de protecție – atât ei, cât și familiile lor.

De asemenea, în septembrie, parlamentarii ucraineni au votat în favoarea renunțării la imunitate în faţa justiţiei, îndeplinind astfel una dintre promisiunile electorale anticorupţie ale președintelui Volodîmîr Zelenski.

După ce Ucraina a devenit guvernată de Zelenski, fostul președinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a fost găsit vinovat de trădare de patrie și a fost condamnat de tribunalul din Kiev la 13 ani de închisoare. Procuratura Generală ceruse o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru acesta. Sentința a fost anunțată în absenţa celui acuzat, acesta fiind în continuare în Rusia sub protecţia autorităţilor de la Moscova. Ianukovici a negat mereu acuzaţiile formulate împotriva sa, inclusiv cea că a ordonat folosirea forţei împotriva protestelor de pe „Maidan” între noiembrie 2013 şi februarie 2014. Rusia a respins mai multe solicitări din partea Ucrainei pentru extrădarea lui Ianukovici. Când devenise evident că acesta din urmă va pierde puterea, serviciile secrete ruse au reuşit să-l scoată din Ucraina pe 22 februarie 2014 şi ulterior el a primit azil în Rusia.

# Mai

#15. Liviu Dragnea, arestat și condamnat

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat de justiția românească la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive, la o zi după eșecul răsunător pe care PSD l-a înregistrat la alegerile europarlamentare. Acesta a fost un dosar de mare rezonanță pentru România, când un politician de un mare calibru (lider de partid care se afla la guvernare) este condamnat la închisoare.

# Iunie

#16. Începutul sfârșitului guvernării PDM

Totul a început pe 7 iunie. Blocul ACUM a fost chemat seara târziu în parlament pentru o nouă rundă de discuții cu reprezentanții PSRM. Acest anunț a fost făcut în circumstanțele în care Curtea Constituțională a anunțat că 7 iunie este ultima zi legală de constituire a noii majorități parlamentare.

Interpretarea legii ar fi după cum urmează. Mandatele actualilor deputați au fost validate pe 9 martie. Astfel, din acea dată, de 9 martie, guvernul Pavel Filip este oficial în interimat, adică în demisie. Astfel, din acel moment, deputații au exact trei luni la dispoziție pentru a numi un nou guvern, în caz contrar fiind declanșate alegeri anticipate. Totuși, în decizia curții este specificat în paranteză 90 de zile, ceea ce ar însemna de fapt data de 7 iunie.

A doua zi, holdingul media al democraților a început să-l atace pe Igor Dodon, publicând un video compromițător unde președintele negociază cu Plahotniuc formarea unei majorități parlamentare.

Din imagini, președintele Igor Dodon și Vlad Plahotniuc discută despre semnarea a două acorduri, unul secret și altul public. Conținutul acelor acorduri diferă doar cu punctul ca acordul secret să conțină suplimentar „un statut suplimentar pentru Transnistria”.

PublikaTV a mai postat un video cu „partea a doua a probelor” în care Igor Dodon și Vlad Plahotniuc negociază închiderea dosarelor penale pe numele lui Vlad Plahotniuc din Rusia.

Tot pe 8 iunie, pe întuneric, partenerii de atunci, Blocul ACUM și PSRM, s-au întruni în ședință parlamentară, unde a fost votată noua componență a guvernului Sandu. În aceeași zi, deputații au votat hotărârea parlamentului cu privire la declararea Republicii Moldova drept „stat capturat”. Au mai votat revocarea din funcție a directorilor SIS și CNA, iar în următoarele zile în Moldova au activat două guverne: Filip și Sandu. Forțele de ordine îndeplineau ordinele fostei guvernări. În câteva zile, toți judecătorii CC și-au dat demisia, de asemenea, din sistem au mai plecat șeful poliției Alexandru Pînzari și șeful IGP Gheorghe Cavcaliuc.

Pe 9 iunie, susținătorii PDM alături de liderii partidului au organizat un protest în PMAN, unde au scandat că Dodon este trădător și că a vândut țara rușilor. Ulterior, aceștia s-au îndreptat spre președinție, unde au aruncat peste gard cinci curcani. În următoarele zile, susținătorii PDM (printre care și cei ai lui Șor) au instalat corturi în fața mai multor instituții de stat, astfel blocând activitatea acestora, întrucât noua guvernare nu putea să intre în acele clădiri.

Tocmai pe 14 iunie, în urma unei ședințe a PDM-ului a fost luată decizia de a pleca de la guvernare. În aceeași zi, Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și oameni apropiați lor au părăsit Moldova fie cu avionul, fie cu mașina prin Transnistria. Pe 24 iunie, Vlad Plahotniuc a anunțat că și-a dat demisia din funcția de președinte al PDM. Aici puteți citi mesajul de adio al politicianului.

#17. Renato Usatîi a revenit în țară

Pe 15 iunie, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a revenit în Moldova după o pauză de circa doi ani. Acesta a fost întâmpinat de susținătorii săi la vama Sculeni. Tot acolo, politicianul a fost escortat de oamenii legii la Procuratura Generală, unde a purtat discuții cu procurorii care îi anchetează dosarele. La ieșire din sediu, Usatîi a spus că unele dosare au fost închise, de aceea el poate fi liber, dar cu condiția că la orice solicitare a anchetatorilor să se prezinte la procuratură.

Usatîi spunea de nenumărate ori că unii politicieni își doresc ca el să fie închis, ca examinarea unor dosare să fie accelerată. Acesta încerca să se împrietenească cu noua putere. A făcut o mulțime de declarații de susținere a majorității dintre proeuropeni și socialiști. Ba mai mult, acesta a prezentat publicului paginile tăinuite din Raportul Kroll 2.

În postarea de pe Facebook, Usatîi a menționat că așteaptă întâlnirea cu comisia parlamentară care se ocupă cu studierea fraudei bancare. În pagina publicată astăzi apar denumirile mai multor companii care ar fi beneficiat din furtul miliardului.

Însă, istoria a arătat că Usatîi nu a fost invitat în Comisie pentru a fi audiat, Slusari zicea că nu este sigur de veridicitatea acestui document. Ulterior, Renato Usatîi a transmis Raportul Kroll parlamentului printr-o metodă mai puțin obișnuită. El a preferat să o facă legând un flash USB de piciorul unui porumbel pe care l-a lăsat să zboare pe fereastră. Potrivit acestuia, porumbelul eventual va ajunge la Parlament, dar dacă nu ajunge, Alexandru Slusari, președintele comisiei de anchetă, se poate uita la conferința sa live.

#18. Primul președinte american care a mers vreodată pe teritoriul Coreei de Nord

Donald Trump a devenit primul președinte american care a mers vreodată pe teritoriul Coreei de Nord. Președintele american a intrat, duminică, 30 iunie, în Coreea de Nord, făcând câţiva paşi alături de liderul ţării Kim Jong Un.

Liderul de la Casa Albă a trecut graniţa care marchează separarea celor două Corei, în satul Panmunjom, unde a fost semnat armistiţiul din 1953. Însoţit de liderul de la Phenian, miliardarul american a făcut câţiva paşi pe teritoriul nord-coreean.

„Este o zi minunată pentru lume”, a spus Trump. „Aceasta înseamnă că vrem să punem capăt unui trecut nefericit şi că încercăm să creăm un nou viitor”, a declarat liderul de la Casa Albă. Cei doi lideri şi-au strâns mâna.

# Iulie

#19. Simona Halep a câștigat Wimbledonul

Pe 13 iulie, românca Simona Halep a câștigat pentru prima oară în carieră cel mai prestigios turneu de tenis – Wimbledonul. Sportiva a învins-o pe Serena Williams cu scorul de 6-2, 6-2. Premiul bănesc pe care l-a câștigat este de 2,6 milioane de euro. În prezent, Simona Halep ocupă poziția a 4-a în ratingul WTA.

Românca se apropie vertiginos de 30 de milioane de euro adunați numai din cariera din tenis. Avea 26,7 milioane de euro (30,1 milioane de dolari) înainte de Wimbledon, iar premiul pentru trofeul de la Londra i-a sporit averea din tenis la 29,3 milioane de euro, adică în jur de 33 de milioane de dolari.

 # August

#20. Fenomenul „Greta Thunberg”

Greta Thunberg are 16 ani și este activistă pentru mediu, nominalizată la Premiul Nobel. Ea a devenit cunoscută publicului larg după ce ea a organizat o serie de proteste pentru reducerea emisiilor de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris și a protestat în fiecare zi, în timpul orelor de școală, în fața Riksdagului, cu semnul Skolstrejk för klimatet (Grevă școlară pentru climă).

Greta Thunberg a criticat liderii mondiali pentru eşecul de a combate schimbările climatice într-un discurs rostit în debutul summit-ului ONU pentru climă, desfăşurat la New York.

În luna noiembrie, tânăra a traversat Oceanul Atlantic la bordul unui catamaran. Aceasta s-a pornit din SUA și peste trei săptămâni a ajuns la Lisabona. Nava cu o lungime de 15 metri degajă o cantitate foarte mică, sau chiar deloc, de dioxid de carbon, folosind panouri solare şi hidrogeneratoare pentru electricitate. Ea a refuzat să zboare cu avionul pentru a da un exemplu despre cum pot fi reduse emisiile de carbon.

Greta a inspirat mii de tineri din întreaga lume să aibă grijă de natură, de aceea, în țara noastră, a fost creată mișcarea „Fridays for future Moldova” (un grup de elevi care mărșăluiesc pentru a atrage atenția factorilor de decizie cu primire la înrăutățirea mediului înconjurător) și promovează un comportament prietenos în raport cu natura în care trăim.

Dacă vrei și tu să te alături activităților și protestelor pentru mediu și climă, tinerii activiști te invită să dai like la pagina Fridays for Future Moldova și Extinction Rebellion Moldova pentru a afla mai multe, iar dacă ai vrea să te implici mai mult și să te alături echipelor, nu ezita să le scrii un mesaj.

#21. Votul mixt a fost anulat

Parlamentul a anulat sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Igor Dodon a spus că nu vede nimic ciudat în faptul că mai întâi socialiștii au votat cu PDM trecerea la sistemul mixt, iar acum au votat, cu blocul ACUM, revenirea la sistemul proporțional. Dodon insistă în continuare că sistemul mixt este unul bun, dar că socialiștii sunt nevoiți să facă anumite concesii în raport cu cei din ACUM: „Atunci când creezi o alianță politică, iei în calcul doleanțele și propunerile partenerilor, dar noi suntem în continuare de părere că sistemul mixt, pe care noi l-am propus încă în 2011 la congresul PSRM, este unul bun pentru Moldova”, consideră Dodon.

De asemenea, parlamentul a modificat și pragul minim de reprezentare, constituind 5 % pentru un partid, 7 % pentru un bloc electoral, 2 % pentru un candidat independent.

#22. Despre concursuri „transparente”

Guvernul Sandu s-a poziționat ca drept exemplu de organizare și desfășurare a concursurilor pentru diferite funcții înalte. Concursul pentru selectarea noilor magistrați la Curtea Constituțională s-a soldat cu eșec. Nepolitizarea instituției s-a dovedit a fi politizată. Pe ultima sută de metri, parlamentul i-a numit (în afara concursului) pe deputatul socialist Vladimir Țurcan și pe fosta magistrată a CSJ, Domnica Manole, care în ultimii ani susținea Partidul DA și care a fost inclusă în lista Blocului ACUM pentru alegerile parlamentare. CSM i-a desemnat în această funcție pe Eduard Ababei și Serghei Țurcan, iar guvernul – pe Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Ulterior, în societate a fost stârnit încă un val de scandal după ce în calitate de președinte al CC a fost ales Vladimir Țurcan de la PSRM.

Vladimir Țurcan este un general-maior de poliție și politician din Republica Moldova, care din 31 decembrie 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Vladimir Țurcan a deținut funcția de Ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Republicii Moldova în perioada 21 decembrie 1999-19 aprilie 2001. Ulterior, el a fost ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor, exercitând funcția între 2001-2002 și legislatura 2005-2010. Între lunile mai 2009-august 2009, a îndeplinit funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova.

13 ONG-uri au semnat o declarație comună prin care atenționează despre modul netransparent în care parlamentul a numit în funcția de judecători constituționali pe Domnica Manole și Vladimir Țurcan.

Situația cu numirea lui Țurcan în funcția de președinte al CC a fost agravată odată după ce s-a constat că voturile ar fi fost falsificate. Pentru a fi ales președinte al CC, un candidat trebuie să fie votat de patru colegi. Totodată, din cei șase judecători, trei dintre ei au declarat că nu au votat pentru Țurcanu. Rămân aici doar câteva ipoteze și anume:

# cineva a completat greșit buletinul;
# cineva a fraudat alegerile;
# cineva dintre aceștia trei a mințit. Citiți aici întreaga analiză a acestui caz.

Astfel, avem situația în care trei judecători au declarat că nu au votat pentru Vladimir Țurcan.

Nicolae Roșca a spus:

„Eu pot doar să spun că mie nu mi-a plăcut soluția pe care a decis-o majoritatea curții și eu am o altă opinie. Eu am înaintat un alt candidat, am votat alt candidat și am motivat în fața colegilor de ce eu îl propun.”

Liuba Șova a spus:

„Eu declar în fața întregului popor că eu m-am votat pe mine, logic eu deduc că persoana care m-a înaintat pe mine a votat candidatul pe care l-a înaintat.”

Iar Domnica Manole a spus că:

„Declar cu toată responsabilitatea că nu am votat pentru alegerea președintelui CC Vladimir Țurcan.”

Domnica Manole a anunțat într-o postare pe pagina s-a de Facebook că a depus cerere de revizuire și anulare a hotărârii de numire a lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte CC, însă cererea ei a fost respinsă.

Judecătoarea de la Curtea Constituțională Liuba Șova a declarat în cadrul buletinului de știri de la TV8 că alegerea lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al curții ar fi fost aranjată și că votul de atunci a fost rezultatul unei decizii luate din timp.

Judecătoarea a spus că a primit un mesaj de la un angajat al parlamentului, care îi sugerase să-l înainteze pe Vladimir Țurcan la funcția de președinte, iar acesta o va numi președintă în absența lui.

Fosta prim-ministră Maia Sandu s-a declarat nemulțumită de faptul că un exponent al PSRM a ajuns în fruntea Curții Constituționale și spune că este un lucru grav.

Ex-ministra justiției Olesea Stamate a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook după ce judecătoarea Liuba Șova a anunțat că alegerea lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al curții ar fi fost aranjată. Ministra a anunțat că aceste declarații constituie temei pentru anularea rezultatelor alegerii Președintelui CC.

Un alt concurs eșuat este cel de la Procuratura Generală (PG). Ministerul Justiției a organizat un concurs de preselectare a candidaților pentru funcția de procuror general. La etapa de interviu au fost admiși 16 candidați, iar pentru următoarea etapă au fost admiși doar patru.

Însă, după ce a fost publicat baremul de notare, ex-ministra de justiție Olesea Stamate a anunțat că acest concurs urmează să fie anulat. Potrivit ei, „concursul nu ar fi fost obiectiv, iar membrii comisiei nu ar fi avut acces la suficientă informație pentru a verifica integritatea pretendenților la funcția de procuror general”.

„În cazul în care excludem punctajul oferit de acel membru al comisiei care a oferit un punctaj disproporționat, primim următorul rezultat: După punctaj, i-am avea în lista finală pe Gribincea Vladislav, Alexandru Stoianoglo, Crâșmaru Oleg și Gligor Ștefan”.

Iar ce s-a întâmplat după anularea acestui concurs vedeți mai jos.

#23. În Moldova sunt instalate 49 de încărcătoare pentru mașinile electrice

Moldova încearcă să se alăture tendințelor cu privire la reducerea poluării aerului prin importarea mașinilor electrice și instalarea terminalelor de încărcare a acestora. În prezent, atât la Chișinău, cât și în întreaga țară sunt instalate 49 de încărcătoare pentru automobilele electrice. Harta unde puteți găsi aceste încărcătoare poate fi vizualizată aici.

Proiectul „Orașe verzi durabile” are o durată de cinci ani, 2018-2022, și are un buget total de 2,72 milioane de dolari, dintre care 2,64 milioane de dolari sunt acordate de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) şi 80 de mii de dolari – de PNUD Moldova.

În Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 100 de automobile totalmente electrice şi 49 de staţii de încărcare ale acestora.

# Septembrie

#24. „Stop alcool la volan”

Pe 30 septembrie s-a produs cel mai scandalos și discutabil accident rutier, cel puțin din anul 2019. Un troleibuz de pe ruta 21 a fost lovit puternic de un Porsche la volanul căruia se afla o conducătoare care anterior încălca deseori regulile de circulație rutieră. Potrivit IGP, femeia a fost trasă la răspundere penală de cinci ori și au fost întocmite 43 de procese-verbale timp de nouă ani.

Accidentul s-a produs în sectorul Buiucani, la intersecţia străzilor Alba Iulia și Onisifor Ghibu. În urma accidentului, pasagerul din mașină a decedat, iar 18 călători din troleibuz au fost răniți. Femeia a murit după câteva zile la spital.

Ex-ministra sănătății Ala Nemerenco a spus că ambele persoane din mașină se aflau în stare gravă, iar șoferița, care se află în stare extrem de gravă, avea un grad de alcoolemie de 2,15 promile (poliția a precizat că, totuși, concentrația de alcool în sânge a constituit 1,87 promile). Potrivit martorilor și imaginilor apărute pe Internet, s-a văzut că aceștia nu și-au cuplat centura de siguranță.

Cauza accidentului era viteza excesivă și traversarea intersecției la culoarea interzisă.

Recunoaștem că în Chișinău și în alte orașe din Moldova se produc zilnic zeci de accidente rutiere, însă anume după acest caz poliția și presa și-au unit eforturile pentru a atenția șoferii să nu urce beți la volan și să respecte regulile de circulație. În acest sens, în întreaga țară a fost lansată campania națională „Stop alcool la volan”. Acestei campanii s-au alăturat polițiștii, pompierii, elevii, discipolii Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei, presa, șoferii de maxi-taxi și mulți alți oameni.

Poliția națională a deschis un număr de telefon (067112902) la care orice persoană poate să sune și să informeze despre o persoană care urcă în stare de ebrietate la volan.

Potrivit ultimelor date, în acest an în Moldova, în urma accidentelor rutiere, circa 230 de persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 2 700 au fost traumatizate. Viteza excesivă, șofatul în stare de ebrietate, dar și neacordarea priorității pietonilor sunt printre principalele cauze care au marcat statisticile alarmante.

# Octombrie

#25. Prima ieșire exclusiv feminină în univers

Pe 18 octombrie, NASA a trimis în spațiu o expediție exclusiv feminină care au avut funcția să înlocuiască un sistem de încărcare a bateriilor electrice de pe nava spațială. Astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au devenit primele femei care au ieșit în cosmos fără a fi ajutate de vreun bărbat.

Deși NASA planifica în luna martie să trimită în spațiu două femei, acest lucru nu s-a întâmplat pe motiv că la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) nu existau suficiente costume spaţiale de mărime potrivită pentru ele.

Costumele spaţiale de la bordul ISS sunt de fapt un ansamblu de mai multe elemente combinate pentru a se potrivit corpului astronauţilor, a explicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Centrului Spaţial Johnson din Houston, sediul de unde sunt coordonate misiunile astronauţilor americani.

Potrivit acesteia, la bordul ISS se găsesc două părţi superioare din costum pentru fiecare dintre cele trei mărimi disponibile (mediu, mare, foarte mare). Una dintre părţile destinate măsurii medii este însă o piesă de rezervă care necesită 12 ore de muncă pentru a fi pregătită de ieşirea în spaţiu.

Până în prezent, cele 214 ieşiri în spaţiu realizate de la lansarea ISS pe orbită, din 1998, au fost efectuate doar de echipe formate din bărbaţi sau dintr-un bărbat şi o femeie.

# Noiembrie

#26. Primul primar de stânga la cârma Chișinăului

Circa 28 de ani Chișinăul (de la independență încoace) nu a fost condus de vreun primar de stânga. În 2019, această „tradiție” a fost întreruptă de socialistul Ion Ceban. Acest lucru s-a produs în mai mare măsură din lipsa de pregătire a contracandidatului său Andrei Năstase. Acest lucru a fost demonstrat de nenumărate ori în cadrul dezbaterilor electorale dintre Ceban și Năstase. Și rezultatele turului II al alegerilor locale generale au demonstrat acest lucru. Ion Ceban a acumulat 52,39 % dintre voturile exprimate.

Mai jos puteți vedea conceptul 3D de modernizare a Chișinăului în viziunea lui Ion Ceban.

Vezi aici top 10 curiozități despre alegerile locale generale.

#27. Un guvern a căzut, alt guvern s-a ridicat

Cinci luni, atât a durat guvernarea ACUM și PSRM. Actul de guvernare s-a oprit la faza desemnării (și alegerii ulterioare) a noului procuror general. Totul a început cu anularea concursului pentru desemnarea procurorului general. Asta după ce, în opinia deputaților ACUM, PSRM a trișat oferind punctaj mai mic unor candidați și punctaj mai mare altor candidați.

Pe 6 noiembrie, guvernul Sandu a adoptat o modificare la Legea procuraturii. Conform acesteia, prim-ministra va fi cea care va selecta candidații pentru funcția de procuror general. Modificarea legii s-a făcut prin angajare a răspunderii guvernului, această procedură însemnând că prevederile legale intră în vigoare automat, în 72 de ore, dacă între timp executivul nu este demis prin moțiune de cenzură. N-a fost să fie. PSRM a înaintat moțiunea în parlament după câteva încercări de a o convinge pe Maia Sandu să retragă această inițiativă. Au urmat discuții cu ambasadorii, deputații socialiști în frunte cu Vasile Bolea a rupt demonstrativ acordul politic semnat în luna septembrie.

Moțiunea socialiștilor a fost susținută de PDM. În total, pentru demiterea guvernului au votat 63 de parlamentari. Aici puteți vedea lista tuturor deputaților care au votat.

Nu mult a durat criza politică, întrucât PSRM a prezentat rapid numele noului prim-ministru (tehnocrat). În componența cabinetului de miniștri au intrat consilierii președintelui Igor Dodon, dar și fostul ministru al apărării în guvernul Sandu.

Vedeți aici componența noului cabinet de miniștri în frunte cu Ion Chicu.

Vezi aici prioritățile guvernului Chicu până în 2020.

#28. Transport public cu GPS 

Pasagerii din Chișinău deja pot vizualiza în regim online unde se află troleibuzul pe care îl așteaptă. Acest proiect se află abia la etapa de testare. „În toate cele 350 de troleibuze conform contractului au fost instalate dispozitivele de monitorizare. La fel, este finalizat și softul. Pasagerii, cetățenii și oaspeții municipiului Chișinău vor putea, în regim real, să vizualizeze poziția reală a troleibuzelor”, a declarat Dorin Ciornîi în cadrul unei ședinței a primăriei.

Dacă vrei să urmărești online unde se află troleibuzul de care ai nevoie, atunci descarcă aplicația pentru Android și iOS AICI și AICI.

# Decembrie

#29. Vlad Filat a ieșit mai rapid decât miliardul a fost întors

După ce fostul premier Vlad Filat a fost condamnat în anul 2016 la nouă ani de închisoare pentru abuz de putere și a fost deținut până la eliberare în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, la început de decembrie a fost eliberat din detenție înainte de termen. Toți se întreabă cine l-a eliberat, Igor Dodon sau Maia Sandu. Răspunsul este mult mai simplu și lipsit de teorii conspiraționiste, dacă abordăm problema din punct de vedere juridic.

Totul a început cu Judecătoria Chișinău. Avocații lui Filat au cerut eliberarea înainte de termen. În teze simple vă explicăm ce s-a întâmplat.

Filat avea de executat 3 288 de zile. Instanța i-a redus, în august, cu 685 de zile sentința, rămânând cu 2 603 de zile de executat. Până în momentul eliberării, acesta executase 1 510 zile, asta însemnând 58 % din pedeapsa rămasă. Eliberarea condiționată se dă de la ispășirea a jumătate din termenul pentru care a fost condamnat. Atât.

Aici puteți citi întregul proces juridic cum Vlad Filat și-a redus termenul de pedeapsă.

Dacă abordăm din punct de vedere politic eliberarea lui Filat, atunci putem asculta ce au spus Renato Usatîi și Maia Sandu.

Renato Usatîi a zis că Vlad Filat deține un video compromițător pe seama lui Dodon (atunci când Filat îi dă bani lui Dodon pentru ca acesta să-l voteze pe Timofti la funcția de președinte al țării).

Maia Sandu a spus că guvernul condus de ea nu are nimic în comun cu această decizie și a adus învinuiri la adresa președintelui. „Justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare. Să fie foarte clar – guvernul pe care l-am condus nu are nimic în comun cu această decizie. Hotărârea «vestitei» judecătorii Ciocana de eliberare a lui Filat ridică mari semne de întrebare, ca și multe alte hotărâri adoptate de justiția din Republica Moldova.