Întrucât inteligența artificială și tehnologiile au o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu literatura științifico-fantastică, câțiva membri ai Comunității de Science-Fiction și Fantasy din Moldova au împărtășit cititorilor #diez o listă de cărți care abordează această tematică prin invenții și anticipații.
Octavian Guzun: „Din ceea ce citim noi, legături cu tehnologiile și inteligența artificială are doar SF, nu și fantasy. SF-ului i se mai spune adesea și literatură de anticipație anume din această cauză. În „Ender’s Game” de Orson Scott Card, scrisă în 1983, întâlnim așa zisele pupitre din carte, la care se jucau diferite jocuri, acestea fiind, de fapt, tabletele digitale de astăzi.
Mai sunt hologramele din „Fundația” lui Isaac Asimov. În „Eu, Robotul”, de același autor, vedem fenomenul inteligenței artificiale.
Jules Verne într-o mulțime de opere a anticipat multe chestii, de la călătoriile spațiale la laser și submarine.
H,G. Wells, la fel, în „Războiul Lumilor” scrie despre navele marțiene destul de similare celor pământene de pe acum.”
Tiky Wyplon: Probabil, cele mai bune exemple care ar aborda aceste domenii, ar fi cărțile lui Jules Verne. În creațiile sale, el descrie detailat diferite tehnologii, mașini, edificii ș.a. În „20 de mii de leghe sub mări”, Verne descrie o construcție asemănătoare cu un submarin și cum poți să îl conduci (dacă nu greșesc, întrucât mi-e lene să caut pe Google, pe acea vreme nu existau submarine… Ei, bine, am căutat – romanul este scris în martie 1869, iar în Germania, la 15 iulie 1914 a fost inaugurat primul submarin „Loligo”).
Alte exemple ar putea fi „Mașina Timpului” de Herbert George Wells, sau lucrările lui Bernard Werber ca „Furnicile”, „Imperiul Îngerilor” și „Les Thanatonautes”. Într-o oarecare măsură Robin Hobb la fel a contribuit cu cărțile sale pentru domeniul dat prin trilogia „Liveship Traders” (deși e mai mult fantasy și se referă la construcția corăbiilor).
De asemenea, să nu uităm despre autori ca S. Lukianenko, frații Strugațki, I. Asimov.”
Ion Șestacovschi: „Recomand „Bioshock” – de John Shirley, autorul descrie cum este construit un oraș sub apă. În oraș poți ajunge doar cu ajutorul bafisferelor (bathysphere). Orașul, ce purta denumirea Rapture, se alimentează în baza energiei geotermale care venea de la vulcanii submarini.” H.G. Wells cu „Time Machine” – eu cred că denumirea spune totul.”
Aliona Petrovici: „Sunt de acord cu toți colegii mei la acest capitol. Aceasta, însă, este lista de cărți sugerată de mine: I. Asimov („Roboții”, „Eternitate”, „Fundația”); J. Verne (aproape toate cărțile); G. Orwell („1984”), A. Huxley („Brave New World”), B. Werber („Fluture Stelar”), Zamiatin („Noi”), H. Murakami („Țara Minunilor”)”
Cornel Nita: „Bineînțeles că este o legătură strânsă între SF, tehnologii și inteligența artificială. În primul rând, SF a devenit muză și inspirație pentru o mulțime de inventatori. În State, de exemplu, există fani nebuni după serialul televizat „Star Trek” și, respectiv, au încercat să reproducă aproape orice invenție din film. Puteți chiar urmări un top al tehnologiilor din „Star Trek”. Mai sunt și numeroase articole, care demonstrează, de exemplu, fapte din SF devenite realitate.”
Dumitru Pasecinic: „Un bun exemplu pentru a demonstra interdependența dintre literatura SF și tehnologiile noi ar fi „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury, 1953 – autorul descrie niște „scoici” pe care fiecare le are în ureche și în ele permanent se transmite muzică, noutăți, publicitate, etc – adică căștile de astăzi.”
Mihai Pociumban: „Dacă ar fi să recomand cărți din domeniul SF cu referire la Inteligența Artificială, primul autor care îmi vine în minte este Isaac Asimov și romanele acestuia: „Cavernele de oțel” și „Eu, robotul”, Asimov fiind primul autor care a venit cu ideea celor trei legi ale roboticii. Alți autori care i-aș fi recomandat sunt Robert Heinlein și romanul acestuia „Time enough for Love” și Phillip K. Dick cu romanul „Visează androizii oi electrice?”.”
