Dana Gangan învaţă în Marea Britanie, la Universitatea Greenwhich, facultatea Drept și Management. De asemenea, este stagiară la Magenta Consulting şi în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Ce te-a motivat să aplici la programul de stagii JobSTORM?
Plănuiam încă din iarnă să fac un stagiu în Moldova. Când a fost organizat JobStorm, am descoperit oportunitatea perfectă de a-mi petrece vara productiv, un exercițiu ușor pentru o abordare integrată a provocărilor de carieră din viitor. Studiez în Londra, unde competivitatea pentru un job este extrem de mare. Deci, fiecare aplicant trebuie să se diferențieze cu anumite calități și experiențe extracurriculare.
De ce ai ales stagiul la Magenta Consulting şi în Ministerul Afacerilor Externe?
La compania de consultanță Magenta Consulting sunt în departamentul Cercetări și Strategii, iar la MAEIE – în direcția consulară. La Londra, urmez facultatea de Business și Drept, iar aceste stagieri îmi oferă cunoștințele și abilitățile de care am nevoie pentru a progresa în domeniul respectiv.
Cum ai fost primită?
În ambele cazuri, foarte călduros, de o echipă tânără și activă, fără vreun program de inducție riguros. În Moldova, locul de muncă este mai puțin stresant și mediul de lucru este foarte amical. Am avut libertatea de a întreba în cazul unor neclarități şi am cerut permisiunea de a încerca ceva nou, din alte departamente, pentru a înțelege funcționarea companiei ca întreg.
Ce sarcini îndeplinești în cadrul stagiilor?
La Magenta Consulting, am avut o expunere amplă în zona de analiză a companiilor moldovenești. Am mai făcut cercetări asupra situației Moldovei pe piața internațională, vizând programe și strategii pentru atragerea investițiilor străine, dezvoltarea turismului și exporturilor comparativ cu alte țări din Europa. Am analizat, de asemenea, problemele nepotismului, am avut acces la baze de date, am introdus variabile și am cunoscut lucrul din alte departamente.
În cadrul MAEIE, am scris cereri și rapoarte legalizate, ceea ce ține de cetățeni și redobândirea cetățeniei RM, extrădări și adopții internaționale, litigii dintre companii. Aici, atenția a fost focusată mai mult pe reformele juridice, relațiile cu alte ambasade, mai ales după 2007, când pentru RM au intrat în vigoare prevederile Convenției de la Haga din 1961.
Ce abilități ai obţinut în urma programului?
Unele esențiale, precum lucrul în echipă și sub presiune, de a găsi creativitatea necesară pentru a găsi soluții inovative, abilități de relaționare cu clienții. Într-un mediu atât de stimulant, plin de provocări, este absolut necesar să știi cum să-ți organizezi timpul, proiectele, întâlnirile.
Care sunt diferenţele de abordare a muncii în Moldova şi Marea Britanie?
Nu am experienţă de lucru în Anglia, însă ştiu că în timpul muncii accesul la website-uri este restricționat, convorbirile la telefonul mobil sunt interzise în afara pauzei de masă, pe când în Moldova este mai lejer. Această abordare are însă avantajele şi dezavantajele ei. Pe de o parte, ea oferă mai multă libertate lucrătorilor de a-şi organiza timpul şi de se concentra asupra elaborării soluţiilor, pe de alta însă poate afecta productivitatea unei companii.
Numește trei probleme, întâlnite de studenții moldoveni în străinătate.
Stil de viaţă diferit. Independenţa forţată la începutul unei noi etape. Despărţirea de cei dragi.
Prin ce se deosebesc studenţii moldovenii de cei englezi?
În primul rând, prin modul de gândire. Englezii par a fi mult mai amabili şi zâmbitori, decât moldovenii, care mereu sunt direcţi şi spun ceea ce cred. Pe de altă parte, studenții din Moldova sunt mai inhibaţi, îngrijoraţi de părerile celor din jur în legătură cu aspectului fizic şi comportament. Studenţii englezi se simt liberi să-şi facă propriile reguli în ceea ce priveşte stilul propriu de viaţă, acceptându-şi cu uşurinţă neajunsurile şi defectele. Fericirea este şi ea o noţiune diferit interpretată de studenţii moldoveni şi de cei străini. Un atribut esenţial pentru definirea acesteia reprezintă valorile personale: prietenii, familia, respectul, ajutorul reciproc şi acceptarea prin toleranţă.
Cum vezi Moldova peste cinci ani?
O văd în acelaşi parcurs de integrare europeană, cu mici schimbări şi cu mari încercări de a îmbunătăţi şi valorifica potenţialul ţării pe plan internaţional. Tot mai mulţi tineri aflaţi acum peste hotarele ţării îşi doresc să se întoarcă acasă cu o idee proaspătă, cu un proiect ambiţios şi cu o gândire matură.
Te vezi în Moldova în viitor?
În următorii 10 – 20 de ani, nu. Şi nu pentru că ţara ar avea nevoie de schimbări şi reforme majore ca să vreau să mă întorc, dar pentru că eu aş vrea să cunosc mult mai multe peste hotarele acesteia. Experienţa de a trăi şi de a te integra într-o altă societate este o provocare, care îți deschide ochii spre o altă realitate. Înveţi să decizi cum doreşti tu, să trăieşti cum vrei tu şi să-ţi formezi propriile valori şi trăsături de caracter de sine stătător.
Consideri că tinerii moldoveni, care se află în străinătate, ar trebui să se întoarcă acasă?
Decizia aparţine fiecăruia, dar întoarcerea moldovenilor de peste hotare ar aduce o contribuţie majoră ţării. Ei au trăit experienţa unor culturi diferite, sunt capabili să pună în aplicare cele mai bune idei şi reforme, care ar stimula oportunităţile de dezvoltare ale ţării.
Ești optimistă în legătură cu viitorul țării?
Nu sunt o optimistă din fire. Însă sunt sigură că viitorul ţării depinde de efortul colectiv spre schimbare.
