Chiar dacă nu este un examen propriu-zis, testarea națională poartă eticheta de „evaluare importantă” pentru elevii de clasa a IV-a. Cu siguranță nu putem ignora acest lucru, deoarece testările au rolul de a arăta nivelul de cunoștințe și competențe dobândite de copii după patru ani de școală. În plus, ele marchează și trecerea de la clasele primare la clasele gimnaziale. Cu toate acestea, unii părinți și profesori ajung să transforme această evaluare într-un „bau-bau” – o sursă de presiune și de stres pentru elevi.
În fiecare an sunt patru probe de examen. Elevii din școlile cu predare în limba română susțin testarea la două probe: matematica și limba și literatura română.
Elevii din școlile cu predare în limba rusă susțin cu un test mai mult – proba orală la limba și literatura română. Totodată, elevii minorităților naționale susțin o testare și la limba și literatura maternă (ucraineană, bulgară, găgăuză). Sunt unele școli în care are loc o probă în plus – la limba străină. Acest test nu este obligatoriu și se organizează la discreția instituțiilor de învățământ.
Psihologa Aurelia Zlotea spune că testarea este doar o modalitate de a înțelege ce a învățat copilul și ce domenii ar trebui să îmbunătățească. „Este o fotografie de moment, nu o etichetă permanentă. Dacă îi explicăm copilului astfel, reducem din anxietate și îl ajutăm să-și regleze starea emoțională în ajunul probei.”
Specialista este de părere că atât profesorii, cât și părinții sunt responsabili să-i informeze pe copii despre testare. Din punctul ei de vedere, învățătorii trebuie să le explice structura testului, tipurile de exerciții și etapele desfășurării evaluării, astfel încât copiii să știe la ce să se aștepte. În același timp, părinții sunt cei care le oferă sprijin emoțional atât înainte de testare, cât și după ce află rezultatele probelor.
În cadrul emisiunii #diez „Vorbim la pauză”, învățătorul Vladimir Cebotari zice că își pregătește din punct de vedere emoțional elevii pentru testările de absolvirea treptei primare încă din clasa întâi. „Copilului trebuie să-i explici scopul acestei evaluări. Dacă pe parcurs la teste obține un rezultat mai mic, e important să înțeleagă unde mai are de lucru. În aceste situații le spun că voi vorbi eu cu părinții.”
În experiența sa Aurelia Zlotea a observat că printre cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții sunt presiunea excesivă, compararea cu alți elevi, dramatizarea și ignorarea emoțiilor pe care le trăiește copilul.
În consecință, copilul poate dezvolta o frică față de eșec și frica de a dezamăgi, perfecționism și rușine. Un elev care este anxios în perioada evaluărilor, de obicei:
# are dureri ale căror cauze nu pot fi identificate;
# evită să interacționeze cu mediul școlar;
# evită discuțiile despre evaluare;
# este iritat;
# are probleme de somn.
Psihologa recomandă părinților ca în perioada testărilor, să evite cuvinte sau expresii care induc „frica”. Spre exemplu, să nu utilizeze „notă mică”, „trebuie să fii cel mai bun sau ce mai bună”, „rușine”, „e foarte greu” sau „testul este foarte important”.
„Părinții ar trebui să le vorbească simplu, fără comparații, fără a le dezvolta anxietatea. Accentul trebuie să fie pus pe proces și pe experiența pe care copiii ar putea să o primească în urma probelor.”
„Nota reflectă nivelul actual de învățare, nu valoarea [copilului]”
Potrivit regulamentului, punctajul obținut de către elevi la testările naționale din clasa a IV-a este convertit în note. Așadar, în funcție de rezultat, elevii pot primi o notă de la 1 până la 10. Ce se întâmplă dacă nu acumulează un punctaj suficient, îți spunem în acest articol.
Indiferent de notele pe care copilul le obține, acesta va promova ciclul primar. Din acest motiv, Aurelia Zlotea îndeamnă părinții și profesorii să nu pună accentul pe notă. „Ar fi binevenit să le explicăm copiilor că nota reflectă nivelul actual de învățare, nu valoarea lui. Trebuie să facem o diferență între copil ca personalitate și calificativul pe care îl primește.”
În perioada evaluărilor naționale psihologa le recomandă părinților să-și ajute copiii să găsească echilibru și calm emoțional. E important ca elevul să aibă o rutină de învățare, de somn și de pauze. Părinții sunt încurajați să organizeze activități recreative și să practice împreună cu copilul exerciții de respirație. De asemenea, este necesar sprijinul și validarea emoțională, încurajând copilul să vorbească deschis despre emoțiile și temerile sale.
Analizează calm și orientează-te spre soluții. Nu critica copilul. Mesajul din ziua probei ar putea suna astfel: «Nu trebuie să fii perfect(ă). Scrii ce știi, în ritmul tău, și vei reuși.» După probă discută degajat(ă) despre cum a decurs testul. Menționează că rezultatul nu îl definește pe copil și că testarea este doar o nouă experiență.
Aurelia Zlotea, psihologă
Cum își încurajează părinții copiii
Ana Donțu spune că nu a trebuit să-i explice copilului său despre evaluările din clasa a IV. El a venit singur la ea și i-a spus că este un test obișnuit pe care le-a mai completat anterior. „Eu cred ca părinții sunt mai stresați decât elevii.”
Cristina Bețivu-Șobea spune că încă din clasa întâi elevii sunt speriați că vor avea de scris „marea testare” în clasa a IV-a. „Li se spune că nu o vor susține dacă nu se apucă de carte.”
Evelina Erezanu Olaru povestește că, fiind profesoară, își dorea ca băiatul său să obțină rezultate mari. Totuși, în ziua testării l-a încurajat. „I-am spus: «Eu te iubesc mult indiferent de rezultatul pe care-l vei avea, iar dacă te vei strădui și vei obține un rezultat bun, o să mă bucur.»”
Orarul testărilor naționale din acest an de studii este următorul:
# limba și literatura română (elevi alolingvi) – 12 mai (proba orală);
# matematica – 14 mai;
# limba de instruire – 19 mai;
# limba bulgară/ucraineană/găgăuză – 21 mai.
Dacă accesezi tagul „Examenele din clasa a IV-a”, găsești mai multe materiale utile pregătirii pentru testarea națională.
