„Somnoroase păsărele”, „Pe lângă plopii fără soț” sau „Ce te legeni?…” sunt doar câteva dintre poeziile lui Mihai Eminescu de care ai auzit la școală. Cu toate acestea, Eminescu este considerat Luceafărul poeziei românești datorită poemului de dragoste cu același nume, scris în 98 de strofe. Totuși, pe lângă textele lirice bine-cunoscute, Eminescu este și autorul mai multor basme și nuvele.
În linii generale, activitatea literară a lui Mihai Eminescu se bazează pe lucrările sale lirice, studiate și astăzi de către elevi. Eminescu, însă, s-a remarcat și ca prozator, motivul geniului neînțeles fiind regăsit și în lucrările sale epice.
„Eminescu a dus limba poetică română la un alt nivel de expresivitate”
Mirela Bosîi predă limba și literatura română în cadrul Liceului Teoretic „Alexei Mateevici” din satul Pârlița, raionul Ungheni. Potrivit acesteia, Eminescu e considerat Luceafărul poeziei românești, pentru că textele lirice reflectă în ansamblu valoarea operei sale. Totuși, nu afirmă că proza acestuia ar rămâne în umbră.
Prin temele sale majore – iubirea, condiția geniului, timpul, natura, cosmosul – și prin perfecțiunea formei artistice, Eminescu a devenit punctul culminant al romantismului românesc și reperul central al poeziei noastre. E adevărat că accentul cade mai des pe studiul poeziei, întrucât aceasta este reprezentativă pentru opera sa și mai accesibilă din punct de vedere didactic.
Mirela Bosîi
Conform „Curriculumului național la Limba și literatura română”, proza eminesciană este studiată la etapa de liceu. În manualul de clasa a XI-a, elevilor li se propune spre studiu un fragment din nuvela „Sărmanul Dionis”. Nuvela este una fantastică și filosofică. Aceasta are la bază tema geniului care tinde spre absolut, inspirată din concepțiile filosofilor germani Kant și Schopenhauer. Acțiunea lucrării se desfășoară în Bucureștiul secolului al IX-lea. Tânărul Dionis, prins în căutarea adevărului absolut, ajunge să trăiască o stare de reverie între prezent și trecutul în care călătorește.
Tot în clasa a XI-a, la secțiunea „Opere literare și texte recomandate” din curriculum, profesorii pot veni cu sugestia de lectură a nuvelei „Cezara”. Lucrarea prezintă povestea de dragoste dintre Cezara și călugărul Ieronim, care încearcă să se regăsească în ciuda căsătoriei aranjate a fetei cu marchizul Castelmare.
„Mihai Eminescu, întâi de toate, a fost canonizat ca poet”
Natalia Străjescu, conferențiară universitară la UPSC și profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din Chișinău, menționează că, datorită succesului uriaș al poemului „Luceafărul”, Eminescu a fost perceput de publicul cititor drept un poet emblematic. Prin urmare, și în școală se pune accentul pe acest mit al poetului geniu. Proza acestuia este văzută ca o extensie a preocupărilor sale filosofice.
Proza lui Eminescu, în special cea fantastică, precum «Sărmanul Dionis» sau «Avatarii faraonului Tla», operează cu termeni din filosofie. Teme precum relativitatea timpului și a spațiului, metempsihoza sau dedublarea sunt mai greu de înțeles de către un elev de liceu decât temele clasice, precum iubirea, natura, istoria, prezente în poezie. Multe dintre prozele lui Eminescu au rămas la stadiul de manuscris sau sunt fragmentare, în timp ce poeziile au o formă fixă, rotundă, ușor de analizat la clasă. Proza sa necesită un efort de interpretare mult mai mare.
Natalia Străjescu
Potrivit profesoarei, poezia lui Eminescu e mai accesibilă elevilor, însă de-a lungul anilor a putut observa un interes al acestora și față de proză. Faptul că textele epice sunt considerate inaccesibile pentru elevi este mai mult o prejudecată. Depășirea acesteia ar permite descoperirea lui Eminescu ca un autor total, al cărui viziune fantastică și filosofică rămâne actuală.
„Epica lui Eminescu nu rămâne în umbră, ci este valorificată în treapta liceală”
Ina Pegza este profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Petru Zadnipru” din Chișinău. Dânsa confirmă faptul că proza lui Eminescu e studiată doar în etapa de liceu. În clasa a XII-a, spre exemplu, pentru realizarea modulului „Cititorul și universul artistic al personalității literare”, profesorii pot alege adăugător pentru studiere orice text din lucrările lui Eminescu, fie acesta unul liric, fie unul epic.
Dacă poezia lui Eminescu poate fi divizată și studiată la diverse categorii de vârstă ale elevilor, atunci proza acestuia este una complexă. Un alt argument ar fi că numărul lucrărilor sale lirice este mult mai mare comparativ cu lucrările sale epice. Acest fapt îl și face pe Eminescu să fie, mai întâi de toate, apreciat în calitate de poet, apoi ca prozator.
Ina Pegza
Profesoara accentuează faptul că opera lui Eminescu este mult mai studiată, în raport cu numărul de lucrări ale altor poeți sau prozatori din literatura română, cum ar fi Ion Creangă sau Mircea Eliade. Totuși, chiar și la 176 de ani de la naștere, opera lui Mihai Eminescu rămâne a fi valorificată și discutată nu doar în școală, dar și printre contemporanii literaturii sau ai muzicii.
Într-un alt articol dedicat activității poetului, te invităm să afli de ce profesoara ta îl adoră pe Eminescu.
