„Am stat ieri până târziu să îmi scriu toate formulele pe foițe și mi-am scris chiar și pe mână.” Cred că fiecare dintre noi și-a auzit cel puțin o dată colegii spunând această frază. Trișarea la teste, examene sau chiar la temele pentru acasă a devenit o practică atât de răspândită printre elevi și studenți, încât au devenit o normalitate, care nu-i chiar „atât de normală”. Lipsa de conștientizare și de apreciere a importanței integrității și a corectitudinii la școală și la universitate, normele și așteptările sociale deseori încurajează astfel de practici.
În încercarea de a înțelege de ce unii tineri copiază, cum poate afecta acest fenomen la nivel individual, dar și interpersonal, dar și cine se face responsabil de acest comportament, am discutat cu Ștefan Popov, psiholog și psihoterapeut de orientare integrativă.
„Ai fraierit sistemul educațional? Bravo, ești șmecher(ă)”
Ștefan Popov explică faptul că natura umană este concentrată mereu să obțină rezultate maxime, dar cu efort minim, în special atunci când circumstanțele și condițiile sociale, culturale, educaționale permit acest lucru. „Trișarea și alte forme corupte țin de ce nu ne ajunge nouă ca societate pentru a stopa acest comportament.”
Specialistul este de părere că la noi comportamentul de a copia este suficient de aprobat, iar acest lucru poate fi înțeles atunci când nimeni nu vine cu anumite reacții care să blameze această practică. „La școală, profesorii nu vorbesc neapărat despre ce înseamnă a copia și de ce nu este bine să trișezi. În familie, copiii pot observa comportamente de trișare la propriii părinți, iar când devin adulți, întâmpină asemenea comportament la serviciu sau în alte circumstanțe. Respectiv, ei nu percep asta ca fiind o problemă.”
Totodată, acțiunea de a trișa este pentru foarte mulți o mândrie.
E un fel de validare a propriilor succese printre semeni, că te-ai descurcat, că ești șmecher. Foarte mulți se laudă, deoarece, cred ei, au fraierit sistemul educațional.
Ștefan Popov
Deseori, și mediul școlar și presiunea academică „încurajează” elevii să copieze. Dar nu atât cerințele numeroase influențează, cât reacția profesorilor, a părinților sau a colegilor la eșecul elevului. „Din cauza presiunii academice și a reacției sociale la acest eșec, elevii recurg la o astfel de metodă pentru «a nu păți rușinea». În acest caz, sentimentul de vină este mai mic, spre deosebire de rușinea pe care o poți simți din motiv că ai luat o notă mică la un test, la un examen. De asemenea, copilul se poate simți amenințat în legătură cu relația cu părinții. În aceste momente, ar putea crede că nu este suficient de protejat, de iubit, de apreciat sau este chiar pedepsit.”
Dependența de copiuțe și efectele pe termen lung
Cu cât mai mult copiem, cu atât mai mult crește și această dorință de a trișa. Astfel, la un moment dat, copiatul poate deveni o deprindere nesănătoasă. „Învățăm și obișnuim creierul cu acest tip de strategii încă de mici. Respectiv, în viața adultă, creierul nostru va căuta întotdeauna metode ușoare și corupte pentru a obține rezultate. Această dorință crește mai mult atunci când persoana nu a suportat consecințe și nu a fost penalizată pentru un astfel de comportament.”
La un moment dat, copiatul din școală poate influența dezvoltarea oamenilor în viața adultă și anume dezvoltarea profesională. Ștefan Popov lămurește că atunci când nu depui efort, nu-ți dezvolți gândirea analitică, critică, capacitatea de a rezolva probleme și abilitățile creative.
Ajungând în sfera profesională, te poți confrunta cu foarte multe situații, provocări pe care nu le-ai putea gestiona. Astfel, vei fi nevoit să recurgi din nou la trișări sau pur și simplu vei fi mediocru din punct de vedere profesional.
Ștefan Popov
Copiatul – motiv de bullying și șantaj
Potrivit specialistului, copiatul poate afecta relațiile între copii. Foarte mulți elevi trăiesc o situație de conflict interior atunci când li se cere să dea de copiat. „Pe de-o parte, vrei să fii prieten bun cu colegii tăi și te simți incomod să-i refuzi, dar pe de alta, te confrunți cu un sentiment de nedreptate. Te gândești la efortul pe care l-ai depus și rămâi cu această frustrare interioară. Starea ta emoțională se poate înrăutăți.”
Ștefan Popov mai menționează că, uneori, aceste situații creează conflicte între elevi, iar persoana care nu oferă de copiat colegilor poate fi marginalizată. De aici apar și multe situații de bullying și șantaj.
Elevii pot fi abuzați verbal sau fizic, arătați cu degetul. Din acest motiv, mulți acceptă atunci când li se cere de copiat, din frică.
Ștefan Popov
Ajunși la universitate, comportamentul de copiat nu încetează. Mulți tineri nu mai merg la facultate pentru a dobândi cunoștințe, ci mai mult pentru a obține un statut social sau din dorința părinților. „Pe ei nu îi interesează să învețe ceva, ci doar să treacă de examene și teste. Astfel, trișează pentru a obține rezultate mari. Studenții care într-adevăr își aleg un domeniu profesional de care sunt pasionați nu au niciun motiv de a recurge la copiat.”
„Implicarea” profesorilor în schema copiatului
Despre comportamentul de a copia profesorul spune că este un efect al sistemului nostru de învățământ, care nu a întreprins până acum măsuri pentru a preveni și combate acest fenomen. „Tinerii vor fi deschiși să obțină mari rezultate cu un efort minim, mai ales că sistemul nostru favorizează asta cumva.”
„Profesorii sunt responsabili în acest sens. Nu vor să streseze elevii, mai «închid ochii». Dacă profesorii ar fi mai stricți la acest capitol, elevii ar copia mai puțin. Totodată, această practică îi demotivează pe cei care chiar vor să învețe. Înțeleg că nu are sens să investească în a se pregăti de un test, fiindcă pot copia.”
Referitor la acest subiect, Ștefan Popov precizează că instalarea camerelor de luat vederi în centrele de susținere a bacalaureatului este o încercare de a preveni copiatul. „Dacă elevul se stresează, înseamnă că are intenția de a trișa. Dacă ești pregătit, nu te mai interesează că ești monitorizat de o cameră web.”
„Test anulat pentru fraudă”
În Codul educației al Republicii Moldova nu am găsit nicio referință la copiat sau la pedepsele pe care le-ar putea avea elevii în cazul în care copiază la școală. Totuși, în cadrul examenelor de absolvire a treptei gimnaziale și a examenelor de bacalaureat, copiatul în cadrul tuturor examenelor este interzis.
În cazul examenelor de clasa a IX-a, candidați care sunt surprinși copiind sau transmițând soluții cu privire la rezolvarea subiectelor sunt eliminați de la proba respectivă, iar testul lor este anulat, prin proces-verbal, cu mențiunea „test anulat pentru fraudă”. Totodată, acest test, fiind anulat, nu se verifică. Candidații cu testele anulate pot susține repetat examenul în sesiunea suplimentară.
Dacă e să ne referim la examenele de bacalaureat, legea e și mai strictă. Spre deosebire de examenele din clasa a IX-a, unde plagierea, de asemenea, este strict interzisă, dar mecanismele de prevenire a acesteia lucrează așa și așa, la bacalaureat lucrurile stau cu totul altfel. Să începem cu faptul că „sabotorul” se face ușor de identificat datorită camerelor de filmat, a asistenților și chiar a detectoarelor de metale. Totodată, e bine să știi că videoclipurile din sala de examene sunt vizionate de mai multe ori, iar rezultatele testelor tale ar putea fi anulate chiar și după ce ai primit diploma de bacalaureat.
Regulamentele menționează că dacă un elev fraudează sau încearcă să fraudeze măcar un test de bac, atunci el va fi eliminat de la proba de examen, iar testul acestuia va fi anulat cu mențiunea „test anulat pentru fraudă”, ca în cazul examenelor din clasa a IX-a, însă, la bac, candidatul eliminat din examen nu are dreptul de a participa la probele următoare ale examenului și nici la sesiunea suplimentară. De asemenea, toate testele de bac susținute anterior de elev vor fi anulate, indiferent dacă acesta a copiat la ele sau nu.
În asemenea cazuri, vei putea relua susținerea integrală a examenelor naționale de bacalaureat abia în sesiunea de bază din următorul an.
Totodată, ministrul Dan Perciun a anunțat că, în acest an de studiu, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va monitoriza examenele din clasa a IX-a în opt raioane din Republica Moldova pentru a asigura corectitudinea și pentru a preveni copiatul. Selectarea raioanelor a fost făcută în baza comparării rezultatelor elevilor de la examenele de bacalaureat cu rezultatele de la examenele din clasa a IX-a. Astfel, au fost constatate diferențe care indică fraudarea examenelor de absolvire a gimnaziului.
Totodată, MEC a aprobat un plan de acțiuni pentru anul 2024 cu scopul de a combate corupția și de a crește integritatea în sistemul de învățământ.
Copiatul nevinovat – se mai întâmplă
Copiatul ocazional, care nu are consecințe negative asupra noastră, poate fi subînțeles ca fiind un copiat nevinovat. Specialistul menționează că acest tip de copiat se întâmplă atunci când elevul își dorește să obțină mai multe puncte sau vrea o notă cu un punct mai mare. „Nu este o practică chiar atât de urâtă dacă se întâmplă în măsură. Sunt zile în care ai prea mult de învățat și nu reușești fizic să te pregătești. Totuși, copiatul trebuie evitat.”
Creierul poate fi educat împotriva copiatului
Odată ce am înțeles de ce tinerii tind să copieze și care sunt consecințele acestui fenomen, este important să înțelegem cum putem lucra asupra noastră, astfel încât creierul nostru să înțeleagă că nu tot ce se obține ușor e și sănătos.
În primul rând, ar trebui să devenim conștienți de propriile noastre acțiuni. „Am putea crea o legătură între situațiile în care am depus efort și am obținut rezultate și felul în care ne-am simțit știind că acest efort ne aparține. Să ne gândim cum ne-am simțit atunci când am ales căi ușoare, corupte și care au fost rezultatele noastre de atunci. Cel mai probabil au fost pe termen scurt.”
Am putea căuta exemple, am putea observa persoanele din jurul nostru, succesul lor și, cel mai important, cum au obținut acest succes, cât efort au depus. Orice lucru pe care îl faci rapid este mai vulnerabil atunci când îl strici, spre deosebire de cele la care depui muncă, dedicație, răbdare, studiu și analiză.
Ștefan Popov
Suntem sau nu un popor al copiuțelor?
La această întrebare Ștefan Popov a răspuns că nu este specific doar moldovenilor comportamentul de a copia, ci mai multor culturi, mai puțin celor occidentale. „Depinde foarte mult de societate și de sistemul educațional. Cultura europeană este mai mult despre corectitudine și integritate. Noi suntem un popor al copiuțelor, pentru că la noi corectitudinea nu este pe primul loc.”
Multe instituții de învățământ din străinătate nu tolerează deloc copiatul în timpul testelor sau examenelor și vin cu câteva pedepse. Spre exemplu, în Regatul Unit, copiatul la teste sau examene este considerat un comportament rău (bad behaviour). Școlile pot folosi mai multe modalități pentru a pedepsi elevii și elevele care trișează.
# Exmatriculare. În acest caz, elevul nu se mai poate înmatricula în instituția de învățământ. Elevul trebuie să-și găsească o nouă școală sau o altă metodă de educație (tutore la domiciliu, centru special pentru elevi dificili).
# Suspendarea de la ore. Dacă un elev este suspendat, acesta nu poate intra în clădirea școlii sau nu poate participa la cursuri până când instituția permite. Suspendarea poate dura între o zi și 45 de zile într-un semestru școlar. În astfel de cazuri, școala asigură un tutore (profesor special) care lucrează cu elevul acasă.
# Detenție. În astfel de cazuri, elevul trebuie să rămână la școală după lecții. Timp de 30 de minute sau o oră, elevul se află într-o sală de clasă și trebuie să îndeplinească o sarcină.
# „Linii”. Elevul trebuie să scrie o propoziție de mai multe ori (de 100 de ori) pe o foaie de hârtie. Exemplu de propoziție: „Nu trebuie să țip în clasă.” Această pedeapsă se aplică uneori și în timpul detenției.
De asemenea, în multe școli și universități din Statele Unite ale Americii, dar și din Europa, tinerii care sunt prinși copiind pot primi mai multe sarcini pentru acasă, pot primi un avertisment (dacă primesc mai multe avertismente, pot fi exmatriculați) sau pot fi deodată exmatriculați, uneori fără drept de înscriere.
Știm că în era digitală, când accesul la informație este la îndemâna tuturor, cultura copy/paste s-a infiltrat rapid în mediul educațional dezvoltând fenomenul plagierii. Aceste practici nu doar compromit integritatea, responsabilitatea și respectul față de munca altora, ci și subminează eforturile de învățare autentică și de dezvoltare personală. Așadar, anterior am vorbit despre unul dintre cele mai răspândite fenomene din școli și universități – plagierea. În acest articol îți explicăm ce înseamnă plagiatul, de ce tinerii plagiază, cum se pedepsește și cum poți să previi fenomenul.
