În această primăvară, meteorologii au anunțat că în Moldova a fost înregistrat un nou record! Vorbim despre cantitatea lunară a precipitațiilor, care pe 65 % din teritoriul țării a atins un număr de 120-175 mm, ceea ce reprezintă până la 390 % din norma lunară înregistrată în ultimii ani. Desigur că și eu, autoarea articolului pe care îl citești, am observat această vreme instabilă care mi-a dat peste cap atâtea planuri și care a trezit în mine atâtea frustrări, pentru că așteptam acea primăvara plină cu soarele, vânt proaspăt și aromă de pomi înfloriți, însă am primit în schimb un „ghem de ploaie”.
Am fost curioasă să aflu despre motivele care stau în spatele acestei vremi năstrușnice. Așa că am plecat spre Botanica, dar mai exact pe strada Grenoble, unde am vizitat „inima” prognozărilor meteorologice din Chișinău, dar și ale celor de pe întreg teritoriul țării. Am discutat cu specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care mi-au povestit în „limbajul lor” cum au loc aceste schimbări climatice și de ce noi, oamenii neimplicați în domeniu, le resimțim atât de frecvent și aspru față de cei care le studiază în fiecare zi.
Potrivit lor, în decursul ultimilor 100 de ani în lume a avut loc o creștere a temperaturii medii globale cu 0,8 grade, iar în Europa în general cu un grad. Temperaturile ridicate sunt o consecință a încălzirii globale, care este o consecință a dezvoltării industriei din întreaga lume. Astfel, încălzirea globală este primul și cel mai important factor care provoacă modificări climatice.
„Când vorbim despre încălzirea globală, nu vorbim doar despre ridicarea temperaturilor. Încălzirea globală influențează fenomene precum înghețul, inundațiile ori seceta. Încălzirea globală duce spre aceste schimbări climatice, astfel, într-o zonă putem să avem o secetă cum nu a mai fost până acum, iar în altă zonă putem observa inundații care nu au mai persistat acolo”, au menționat specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
„Pentru fenomenele din primăvara aceasta există o explicație”
Potrivit meteorologilor, la înălțimi mari, deasupra regiunii polare, avem un vortex polar. Acesta este precum un ciclon tropical de dimensiuni foarte mari. Vortexul are două momente de funcționare: atunci când este intens și atunci când este slăbit. În această primăvară, vortexul a fost slăbit, iar atunci când este slăbit, acesta permite ca din regiunile polare să ajungă până în continentul european masele de aer reci, respectiv acestea ajung și în Republica Moldova.
Când vortexul polar este slăbit, acesta favorizează intrarea maselor polare chiar și până în sudul continentului european. „La noi în aprilie a avut loc acest fenomen concomitent cu precipitațiile foarte mari de pe teritoriul nostru. Temperatura foarte scăzută din regiunea polară a favorizat ca ciclonii din zona mediteraneană să se repete. Astfel, aceștia s-au alimentat cu aer rece, iar umiditatea din această zonă a făcut ca în Moldova să avem precipitații mai abundente.”
Pe lângă fenomenele care se întâmplă la înălțimi mari sunt și fenomene care se întâmplă la suprafață, așa precum: La Niña și El Niño. De asemenea, există și un al treilea fenomen, care se numește El Niño – Southern Oscillation (El Niño – Oscilația de Sud).
La Niña este atunci când temperatura apei Oceanului Pacific este neobișnuit de scăzută, iar apele reci de la adâncimi se ridică la suprafață, astfel, din acest motiv, se răcește aerul în atmosferă. Pe când El Niño face totul invers, în cazul acestui fenomen apele calde se ridică la suprafață, vremea fiind mai caldă. Fenomenul La Niña aduce vreme mai rece și mai multe precipitații în cea mai mare parte a continentului european, pe când El Niño aduce vreme caldă.
„Dar luând în considerare că în ultimii doi ani la noi a predominat fenomenul La Niña, am avut vreme mai răcoroasă. Oricum, temperaturile pe care le-am avut pe parcursul anilor 2021-2022, pe cea mai mare parte a globului, au fost mai ridicate decât în mod obișnuit, deoarece din cauza fenomenului La Niña temperaturile sunt mai scăzute decât în mod normal, pe când recordurile absolute vin atunci când persistă fenomenul El Niño”, au menționat cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
Acestea sunt fenomene necontrolabile, dar care sunt urmărite de specialiști. El Niño și La Niña, de obicei, se schimbă între ele o dată la doi-trei ani. Câteodată chiar și la cinci ani are loc efectul La Niña, fiindcă în cea mai mare parte a timpului predomină mai mult fenomenul El Niño.
„Ceea ce se întâmplă la nivel global în atmosferă influențează teritoriul Republicii Moldova”
Specialiștii afirmă că granițele dintre anotimpuri nu vor fi șterse, având în vedere că vremea este una schimbătoare, iar în atmosferă se întâmplă procese dinamice, respectiv nu știe nimeni ce poate avea loc. De obicei se fac doar niște estimări că ar putea fi o tendință de creștere a temperaturilor în următorii ani, deoarece când se fac astfel de studii se axează mai mult pe temperaturile care cresc și pe precipitațiile prezente, nu se fac pe anotimpuri.
„Dar luând în considerare că teritoriul nostru deja de trei ani la rând nu a avut iarnă, acest fapt desigur este ceva anormal. Acest lucru nu este cauzat de încălzirea globală, problema constă în influența mai mare din partea sudică, astfel noi avem vreme mai caldă decât în mod obișnuit. Din motiv că vortexul polar este mai activ, acesta nu permite pătrunderea maselor de aer reci din emisfera nordică”, au specificat meteorologii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
Conform specialiștilor, vortexul polar se află doar în regiunea polară, în Antarctida, la înălțimi de până la 200 de kilometri, dar oricum acesta influențează și la altitudini joase. Atunci când vortexul este intens, acesta nu permite ca masele de aer rece să vină pe teritoriul nostru, de accea avem influența temperaturilor ridicate, de exemplu, de pe continentul african. Acum acesta este slăbit, și de aceea am avut o iarnă caldă.
Pe termen lung nu pot fi făcute prognoze despre frecvența intensității vortexului polar. Așa că, nu putem cunoaște exact cum va fi această vară. 🤷♀️
Cum rămâne cu iernile ca de pe timpul bunicilor?
„Dacă e să vorbim pe termen lung, atunci desigur că este o influență a schimbărilor climatice, și nu vorbim doar de ultimii doi-trei ani, această tendință este deja de 20-25 de ani de când temperaturile sunt mai ridicate, iar iernile devin din ce în ce mai blânde. În medie, pe teritoriul nostru ar trebui să fie iarnă în jur de 30-35 de zile, dar la noi deja se întâmplă să fie mai puțin.”
Potrivit specialiștilor, în acest an, iarnă practic nu am avut deloc. Când se atestă o iarnă? Când avem temperatura medie de zero grade Celsius și mai jos. De asemenea, acest lucru trebuie să persiste pe o perioadă mai îndelungată, cel puțin o săptămână, pentru a putea spune că am avut o iarnă. „Luând în considerare că la noi temperaturile au oscilat de la minus la plus în câteva zile, nu putem spune cu exactitate că am avut o iarnă, cel puțin de o săptămână”, au explicat specialiștii moldoveni.
De asemenea, activitatea soarelui este mult mai intensă și abundentă în ultimii ani.
Avem un avantaj!
„Luna aprilie este considerată a patra lună cea mai caldă din perioada de observație pentru alte zone, pe când pentru noi a fost mai răcoroasă și cu precipitații. Vremea mai rece s-a atestat mai mult pe partea de est a continentului, fiindcă mai mult am avut influență din partea de nord, adică mai multe mase de aer reci de origine polară au fost pe teritoriul nostru.”
Totodată, conform meteorologilor, am avut influență mediteraneeană din cauza ciclonilor care s-au activat. Cum se naște un ciclon? Dintr-o masă de aer cald și una rece, cu influența temperaturii și umidității. Majoritatea ciclonilor se dezvoltă în oceane sau în Marea Mediterană. „Respectiv, au avut loc circulații de ciclon spre estul continentului european din partea de sud, influențați de masele de aer mai reci, prin urmare, în aprilie, am avut lapoviță. Din acest motiv la noi a fost vreme instabilă.”
În comparație cu alte state, Moldova nu este dezvoltată industrial atât de mult, respectiv nu poluează foarte tare atmosfera. Factorii de poluare cei mai mari sunt transportul și defrișările de păduri. În acest sens avem un avantaj.
În 2022, temperatură medie a aerului în Republica Moldova a constituit între 10 și 13 grade Celsius, norma fiind depășită cu 2-3 °C. Aceste valori termice se înregistrează o dată la 15-25 de ani. Mai simplu spus, a fost mai cald decât ar fi trebuit să fie în mod normal. Temperatura multianuală pe teritoriul nostru ar trebui să oscileze între 8 și 9,50 °C.
Materialul a fost realizat cu ajutorul șefei prognoze din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, Nadejda Stolear, și al șefului Direcției prognoze meteorologice a aceleiași instituții, Ghenadii Roșca. Mulțumim frumos pentru cooperare!
