#NeamPornit ți-am pregătit cinci destinații turistice din nordul Moldovei pe care să le vizitezi vara aceasta. Zona de nord a Moldovei este bogată în locuri frumoase ce nu pot fi trecute cu vederea. Respectiv, destinațiile de mai jos o să vă confirme acest lucru.
Cuconeștii Vechi, raionul Edineț
Prima destinație în care trebuie neapărat să ajungi este Atlantida de la Edineț, așa cum mai este numit satul Cuconeștii Vechi din raionul Edineț – o localitate ce a fost înghițită de apele Prutului încă anii `70 ai secolului trecut.
Istoria satului Cuconeștii Vechi s-a încheiat odată cu construcția hidrocentralei de la Costești-Stânca, în 1977, când o bună parte a localității a fost acoperită de apele lacului de acumulare, care a dus l-a strămutarea celor 1 089 de locuitori în satele vecine.
În Cuconeștii Vechi au rămas doar două case. Una dintre acestea este Casa Memorială „Arhimandritul Sofian Boghiu”, un loc misterios de o frumusețe aparte, care a fost reabilitată de Ion Bortă. Acum câțiva ani, el muncea în Germania, însă la un moment dat a simțit chemarea de a veni anume la Cuconeștii Vechi pentru a încerca să scoată din umbra timpului satul de baștină al părintelui Sofian, supranumit de Cleopa Ilie „Apostolul Bucureștilor”. Casa memorială, care și-a deschis ușile în 2020, prezintă aspecte din perioadele copilăriei, studiilor, călugăriei, slujirii și detenției marelui duhovnic basarabean.
Pe lângă instituția muzeală, unul dintre cele 14 obiective turistice identificate de Ion Bortă, mai poți vizita Foișorul Părintelui Sofian. Este vorba despre un edificiu, care aidoma unui cuib de rândunică, domină întreaga împrejurime și poate fi observat de la zeci de kilometri, de pe ambele maluri ale Prutului. Pe locul fostei biserici a fost clădit un monument, iar acolo unde a fost cimitirul a fost ridicat un crucifix. De asemenea, grației legăturii istorice cu domnitorul Ștefan cel Mare, în prezent se desfășoară reabilitarea Trecătorii Țiganilor.
Așadar, Cuconeștii Vechi este o adevărată destinație cultural-istorică, amplasată în sânul naturii, departe de agitația urbană.
Pentru detalii și rezervări îl puți contacta pe Ion Bortă la numărul 060 270 201 poți lua legătura cu șefa Centrului Informațional Turistic din Edineț, Angela Boian.
Important! Pentru accesul în aceste locuri minunate este nevoie de buletinul de identitate la perfectarea permisul de acces în zona de frontieră, fiindcă obiectivul turistic se află în proximitatea hotarului cu România.
Naslavcea, raionul Ocnița
A doua destinație ce se află în lista noastră de călătorii este cel mai nordic punct al țării – satul Naslavcea din raionul Ocnița. Acest colț al Moldovei este cunoscut și sub numele de „micii Carpați moldovenești”, grație asemănării sale cu regiunea Carpaților românești. De asemenea, localitatea este cunoscută prin așa-zisa „Inima Moldovei” din Nistru, care poate fi văzută de la înălțime, alături de Ochiul Nordic ce „veghează” fiecare aventură turistică a călătorului.
Iar asta nu e tot. În centrul satului Naslavcea se află monumentul dedicat răscoalei de la Hotin din anul 1919, când bande bolșevice înarmate, venite de peste Nistru, au atacat armata română încercând să ocupe nordul Basarabiei pentru a-l alipi Ucrainei. Totodată, la sudul satului se înșiră rezervația peisagistică „La 33 de vaduri”. De fapt, satul Naslavcea este înconjurat de numeroase monumente ale naturii, Râpa lui Carp și Râpa Rudi fiind două dintre ele. Numite și „Râpa Carpov Iar” și „Râpa Rudâi Iar”, cele două monumente geologice prezintă mari acumulări de fosile de pești, arici de mare, moluște, crabi, insecte și plante din perioada sarmatului timpuriu, de acum 12 milioane de ani. Ambele râpe se află sub protecția statului începând cu anul 1962.
De asemenea, turiștii care au nevoie de un popas pot găsi mese și cazări la Pensiunea „Pastrav Moldovenesc” sau la Căsuța rurală – „La beciul din stâncă”.
Buzdugeni, raionul Edineț
Peisajele oferite de localitatea Buzdugeni din raionul Edineț își vor lăsa, cu siguranță, amprenta în sufletul fiecărui turist. Pentru o călătorie memorabilă, vizitatorii pot opta pentru o escapadă la Defileul Buzdugeni, un monument al naturii de tip paleontologic ce ascunde o istorie de peste 7 000 de ani. Asta o demonstrează urmele lăsate de straturile arheologice în care au fost descoperite oase de animale preistorice și obiecte din cremene. Cele mai recente mărturii ale civilizației din acest teritoriu sunt câteva oale de lut pictate în ocru și alb de către olarii mileniului trei înaintea erei noastre.
Defileul, amplasat în partea de nord-est a satului la confluența râurilor Racovăț și Bogda, are o suprafață de 100 de hectare și o adâncime de peste 200 de metri, fiind astfel cel mai adânc defileu din Republica Moldova.
Malurile pitorești sunt stâncoase și înalte, întretăiate pe alocuri, pe care cresc arbuști, ierburi și flori ce, împreună cu proeminențele stâncilor multicolore acoperite cu mușchi și licheni, creează o impresie de neuitat. Deși partea de jos a defileului, în valea râului Racovăț, este aproape lipsită de vegetație cu excepția unor grupuri de sălcii, panta și vârful defileului sunt bogate în specii de flori, unele fiind incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. De aceea, turiștilor li se recomandă să nu rupă sau să calce plantele din această zonă.
Pe teritoriul defileului se mai află o peșteră neolitică de formă rotundă, precum și câteva grote, unele cu masiv calcaros și urme de existență a oamenilor din epoca paleolitică. Aici au fost descoperite unelte de muncă și de vânat a omului primitiv, dar și resturi scheletice ale ursului de peșteră, rinocerului blănos, renului și bizonului. Toate aceste mărturii arheologice fac din Defileul Buzdugeni un segment important în șirul recifal din bazinul Prutului.
Lipnic, raionul Ocnița
E bine de știut că satul Lipnic din raionul Ocnița este singura localitate de pe teritoriul Republicii Moldova în care s-a dat o bătălie a marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. În acest an se împlinesc 518 ani de la trecerea în veșnicie a Marelui Voievod și 30 de ani de la canonizarea acestuia. În acest an, de ziua comemorării Domnitorului Ștefan cel Mare, în 2 iulie a fost dezvelit un nou bust dedicat personalității Voievodului în cadrul Festivalului raional al Cântecului folcloric „de Dragoste, de Dor, de Cătănie”.
La câțiva kilometri de satul Lipnic se află Fântâna Cadânei, care, potrivit tradiției seculare a locului, este locul în care a început bătălia de la Lipnic, în 20 august 1470 (1469, conform altor surse), când oastea moldovenească, condusă de Ștefan cel Mare, a învins tătarii Hoardei de Aur.
Datând din, cel puțin, secolul al XV-lea, fântâna Cadânei a fost reabilitată de mai multe ori de-a lungul timpului. În 1970, fântâna și spațiul adiacent au fost incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sub numele de „Câmpul de luptă a lui Ștefan cel Mare cu tătarii”. Obiectivul turistic urmează a fi inclus în Ruta cultural- turistică, „Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Republica Moldova, proiect dezvoltat de Agenția de Investiții și Ministerul Turismului din România.
Cernoleuca, raionul Dondușeni
O altă localitate ce trebuie neapărat să se regăsească în lista destinațiilor de vizitat este Cernoleuca din raionul Dondușeni, care se află aproximativ 200 km de capitală. Localitatea găzduiește conacul boierului-filantrop Constantin Cazimir, un monument de arhitectură ce se încadrează perfect în peisajul rustic al satului Cernoleuca.
Ascuns printre casele satului, conacul a fost, de-a lungul timpului, școală, bancă, iar ultima dată – orfelinat. Conacul, care a fost și prima școală a satului, i-a aparținut nobilului, filantropului și pedagogului basarabean de origine polonă Constantin Cazimir. El nu a avut copii, însă și-a dorit ca micii din regiune să fie cărturari, așa că a construit și a întreținut conacul, din resurse proprii. Mai mult, în timpul vieții, Cazimir a oferit și burse de studii pentru elevii care își continuau studiile în domeniul agriculturii.
Conacul a fost construit la începutul secolului XX în stil neoclasicist, iar până în 1976 aici au învățat copiii satului, când, alături, a fost ridicată clădirea gimnaziului. Conacul a rămas însă funcțional până la începutul anilor 90, schimbându-și statutul în școală-internat. Astăzi în curtea conacului sunt organizate festivaluri și evenimente culturale locale.
În Cernoleuca mai poate fi vizitată Casa Memorială a pictorilor Igor și Roland Vieru, cei care l-au ilustrat pe Guguță. Este vorba despre casa care se află pe drumul ce duce spre conac. În câmp, la marginea satului, stă Moara de Vânt, singura moară de vânt din Moldova în formă de căciulă. Aceasta a fost ridicată la începutul secolului XIX, împreună cu alte patru mori, dar este singura care a rezistat timpului și a rămas în picioare până acum, deși a fost construită din lut.
Acest material face parte din campania #𝐍𝐞𝐚𝐦𝐏𝐨𝐫𝐧𝐢𝐭, lansată de Agenția de Investiții și care este destinată promovării și susținerii produsului turistic național. Pentru noi experiențe și aventuri, accesați neampornit.md.
De asemenea, poți să urmărești #𝐍𝐞𝐚𝐦𝐏𝐨𝐫𝐧𝐢𝐭 pe Facebook și Instagram.
