(foto) Redescoperim Moldova! Ce activități poți face la Rezervația „Prutul de Jos” și care este prețul acestora

Rezervația „Prutul de Jos” a fost creată în anul 1991 și se întinde pe o suprafață de 1755,4 ha. Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al râului Prut, ultimul mare afluent al Dunării. Este flancată de localitățile Slobozia Mare și Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateș (România).

Vă spuneam anterior de activități. Să știți că responsabilii de la rezervație au pregătit două trasee unul acvatic și unul terestru, care pot fi efectuate și de școlari sau preșcolari.

Începe cu platforma de vizionare, situată pe pantele învecinate rezervaţiei. De aici se poate vedea panorama lacului Beleu de la înălţime. Pornind de la sediul Rezervaţiei unde se află câteva exemplare de nufăr alb, apoi  pe malul lacului, vizitatorii au posibilitatea de a observa şi vizita mai multe locații.

Lacul Beleu, principala componentă geografică a rezervaţiei, un relict al limanului Dunărean de apă dulce format în urma transgresiilor apelor maritime, ce alcătuiau pe vremuri împreună cu lacul Brateş (România) un liman foarte însemnat al râului Prut.

În prezent, acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de peşti. Importanţa lacului constă în crearea de condiţii favorabile de reproducere pentru aproape 18 specii de peşti, care apoi se întorc în apele râului. Varietatea ihtiofaunei este determinată de cea a râului Prut şi fluviului Dunărea. Dintre speciile întâlnite, putem fi menționate: plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca ( Alosa kessleri pontica), biban soare (Lepomis gibbosus), ştiuca (Esox lucius) şi specii care au fost incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: lostriţa (Hucho hucho), ţigănuşul (Umbra krameri), văduviţa (Leuciscus idus), pietrar (Zingel zingel).

Lumea păsărilor „Prutului de Jos” este reprezentată de peste 196 de specii, dintre care 45 sunt specii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional.

Pe acvatoria lacului, în funcție de perioada anului, pot fi observate păsări precum: egrete, cormorani, ţigănuşi, pescăruşi, raţe, gâşte, lebede, chire de baltă, corcodei, lişiţe, nagâţi, stârci, precum şi coloniile de sute sau chiar mii de pelicani.

La malul apei vei avea posibilitatea să vezi formaţiunile de plante acvatice şi splendoarea florilor de plutică. Cu ajutorul binoclului poți cerceta de la distanţă suprafaţa acvatică a lacului, vegetaţia de la malul acestuia, precum şi stolurile de păsări în zbor.

Pe partea stângă a lacului Beleu se află lacul Robu, lacuri amintite în „Dicţionarul Statistic al Basarabiei”, anul 1902. În perimetrul acestuia cresc peste 10 exemplare de nufăr alb, numeroase specii de plante acvatice şi de luncă inundabilă. În perioada de iarnă, pe ochiurile de apă sunt prezente exemplarele de pescăruşi, lebede cu pui, raţe şi cormorani.

Localnicii în trecut foloseau nisipul de la malul apei, care avea proprietăţi curative, bun pentru băi de soare şi materie primă pentru confecţionarea în amestec cu ciment a oalelor.

O multitudine de amfibieni însoţesc drumeţii la tot pasul. Pe teritoriul Rezervaţiei se întâlnesc șapte specii de reptile sau 50 % din numărul total de specii din republică. Dintre speciile rare: broasca ţestoasă de baltă (Emys orbicularis) şi şarpele cu abdomen galben (Coluber jugularis). Amfibienii sunt reprezentaţi de 9 specii, specia rară broasca brună de câmp (Pelobates fuscus). Porţiunii de traseu gârla Năvodului – gârla Rotarului îi sunt specifice speciile de plante de luncă şi stufărişul.

Traseul se termină cu scurgerea gârlei Rotarului în râul Prut, hotarul acvatic dintre Republica Moldova şi România.

În total, parcurgerea acestui traseu de 3 kilometri durează două ore.

Pentru maturi, în cazul unor grupuri mici, când nivelul hidrologic permite deplasarea pe acvatoria lacului, se poate vizita traseul acvatic. Acesta începe la sediul Rezervaţiei unde pot vedea speciile de nufăr alb, loc de unde vor lua barca cu care vor străbate gârla Manolescu spre lac.

Gârla Manolescu îşi are începutul din r. Prut, satul Văleni şi se revarsă în lac, la „Chiscul Mare”. Odată cu peştele, apele tulbure aduc amestecuri de nisip şi argilă ce se depun în lac. Adâncimea gârlei s-a format în timp, în unele locuri atingând 4-5 metri. Pe malurile acesteia, în desişurile de salcie pot fi întâlnite specii ca: vidra (Lutra lutra), pisica sălbatică (Felis silvestris), broasca-ţestoasă-de-baltă (Emys orbicularis), specii incluse în Cartea Roşie, precum şi exemplare de: căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), bizam (Ondatra zibethicus), ş.a. Pe ambele maluri, printre arborii de salcie pot fi observate exemplare solitare de diferite specii de păsări sau stoluri ale acestora în zbor.

Străbătând porţiunea de gârlă, ajungând spre revărsarea în lac, se trece pe lângă zona intactă, situată pe partea dreaptă a gârlei, zonă numită de localnici „Cioroiu”. Această denumire provine de la cormoranii  cu aripile întinse la soare pe care strămoşii îi confundau cu ciorile.

În aceste locuri accesul omului e interzis. Însemnătatea este datorată coloniilor mixte de păsări ce cuibăresc în arborii de salcie sau exemplarelor de raţe, lişiţe, corcodei şi chire, ce-şi construiesc cuiburile la suprafaţa apei, legate de vegetaţia acvatică.

Începând cu luna aprilie, de la distanţă pot fi văzute numeroase specii de păsări venite de la mii de km pentru a-şi aduce pe lume progeniturile. Apa limpede a lacului permite observarea cu ochiul liber a lumii acvatice, reprezentată de speciile de: broscăriţă, cosor, lintiţa, săgeata apei, crin de baltă, peştişoara.

La „Chiscul mare”, locul revărsării gârlei, se deschide privirii splendoarea lacului. Cu ajutorul binoclului, pe lângă forfota păsărilor, se poate admira ecosistemul lacului în întregime.

La o distanţa de 200 de metri, se ajunge în locuri ocupate de stufăriş şi păpuriş, se găsesc coloniile de nufăr ce se dezvoltă în apele limpezi şi liniştite.

Traversând lacul spre sud, se ajunge la „Gura Beleului”, gârla Rotarului şi Năvodului.

Lungimea traseului (dus-întors) este de 3 kilometri.

Vizitatorilor li se pun la dispoziție binocluri pentru a admira panorama lacului Beleu. Sunt bineveniți și iubitorii de birdwatching.

În preajma sediului sunt acceptați turiștii care doresc să doarmă în corturi pe timpul nopții. Aici se află un izvor de apă potabilă și un foișor unde pot lua masa.

Am discutat cu reprezentanții de la Prutul de Jos și aceștia ne-au comunicat că din anul 2022 prețurile pentru serviciile de turism pe care le oferă s-au modificat. Le puteți vedea mai jos.

Servicii ghid turistic:
# grup de 1-10 persoane – 200 de lei per grup;
# grup de 11-20 de persoane – 250 de lei per grup;
# grup de 21-30 de persoane – 300 de lei per grup;
# grup de la 30 de persoane în sus – 500 de lei per grup.

Odihnă la foișor:
# până la 10 persoane – 700 de lei pe zi;
# 10-20 de persoane – 1 000 de lei pe zi.
* pentru fiecare persoană se va achita +50 de lei

Excursie traseu terestru:
# maturi – 30 de lei de persoană;
# elevi – 15 lei de persoană.

Cazare:
# cazare (o cameră cu două locuri) – 500 de lei pentru 24 de ore;
# cazare (o cameră cu trei locuri) – 600 de lei pentru 24 de ore.

Excursie traseu acvatic:
# plimbare cu barca cu motor – 220 de lei pe oră per persoană;
# plimbare cu barca cu vâsle (maxim trei persoane) – 150 lei ora.
* plimbările cu barca și traseul acvatic depind de nivelul de apă din lac, astfel înainte ca să planificați călătoria, contactați persoanele responsabile pentru a vă asigura că nivelul apei este corespunzător. Pe la mijlocul lunii iunie, atunci când i-am contactat noi, nivelul apei nu era suficient.

Odihnă pe teritoriul rezervației:
# taxă pentru instalarea cortului în curtea sediului – 80 de lei pentru 24 de ore.

Mai jos îți prezentăm traseul pe care îl obținem printr-o simplă căutare pe Google Maps. Chiar dacă rezultatul oferit ne arată că drumul va dura în jur de trei ore și 15 minute, colega noastră Alina (originară din Slobozia Mare, raionul Cahul) ne asigură că putem face și până la patru ore pe drum – să nu uităm de calitatea drumurilor de la sud.

Adresa: s. Slobozia Mare, r-nul Cahul, Rezervația Naturală „Prutul de Jos”

Tel./Fax: 029960503; 062122295; 062122289

Email: [email protected] ; [email protected]      

Iar pe final, îți sugerăm să vezi fotografiile realizate de Roman Friptuleac în această locație. Cu siguranță te vor convinge să vizitezi rezervația!