În perioada 24 august-13 septembrie la CRPE – Republica Moldova, a fost lansat un chestionar prin care s-a propus testarea percepției elevilor de liceu din Republica Moldova privind criza COVID-19 din perspectiva dezinformărilor și a știrilor false extrem de prezente în viața lor de zi cu zi.
După aproape doi ani de pandemie și nenumărate discuții și campanii despre cum să combatem dezinformarea despre COVID-19, încă vorbim de un impact nociv extins al știrilor false care par să lovească, în special, în tineri. De fapt, ne-am putea confrunta cu o adevărată infodemie în rândul elevilor, ceea ce ar putea compromite nu doar o posibilă campanie de vaccinare autorizată pentru categoria 12-18 ani în Republica Moldova, dar chiar și asigurarea măsurilor corecte de prevenție a virusului. Iată câteva dintre concluziile sondajului.
# Elevii moldoveni sunt mult mai predispuși să perceapă informațiile false ca fiind adevărate comparativ cu studenții sau profesorii. Nu mai puțin de 36,6 % dintre ei consideră, de exemplu, că vaccinarea în Republica Moldova se face în interesul industriei farmaceutice și sub presiunea UE și SUA. 38,1 % consideră, de asemenea, că vodca, ghimbirul sau usturoiul ajută la tratarea și prevenirea COVID-19. Totuși, 71,3 % nu cred însă că virusul COVID-19 se transmite prin masca de protecție.
# Cu toate acestea, aproape 90 % dintre elevi sunt convinși că nu distribuie știri false. Procentul e același și pentru studenți și profesori. Este un rezultat înșelător și intră în contradicție cu răspunsurile oferite în întrebările din chestionar unde un număr ridicat de elevi, în mod special, au semnalat știri false ca fiind adevărate!
# Social media rămâne principala sursă de conținut fals pentru elevi, dar și pentru studenți și profesori. 30 % dintre elevi au citit sau au auzit cel mai des o informație pe care o consideră falsă pe portalurile social media, urmate imediat de canalele de televiziune (29 %). Doar 8 % consideră că au auzit cel mai des informații false acasă, în familie. De cealaltă parte, 47 % dintre studenți și 33 % dintre profesori consideră că cele mai răspândite fake news sunt distribuite tot pe social media.
# Deși afirmă că recunosc riscurile știrilor false, majoritatea elevilor rămân indiferenți la acestea. 67 % dintre ei aleg să ignore când întâlnesc o știre falsă și doar 13 % încearcă să o demonteze sau să înceapă o discuție cu cei care o distribuie. O parte dintre cele 13 % care se implică consideră că nu sunt luate în serios sau se confruntă cu reacții negative sau rigide din partea celor apropiați. Chiar și așa, majoritatea celor care au indicat că se implică consideră că îi reușește să-și convingă apropiații de neadevărul unei știri și aceștia devin mai atenți la sursele pe care le consumă.
# Încrederea elevilor în comunicarea autorităților este joasă, 39,2 % dintre ei consideră că toate decesele din Republica Moldova sunt clasate în statisticile oficiale ca fiind cauzate de COVID-19. Alte 26 % dintre elevi consideră ineficientă campania de informare derulată de autoritățile publice și cred că aceasta i-a ajutat foarte puțin sau chiar deloc în îmbunătățirea cunoștințelor despre vaccinarea anti-COVID-19.
# Atitudini față de vaccin. Chiar dacă 63 % dintre elevi consideră adevărat că vaccinarea previne contractarea bolii în cele mai multe situații, fiecare al treilea tânăr (34,8 %) se teme de efectele secundare ale vaccinului, iar unul din doi elevi (45,7 %) consideră că vaccinul nu a fost testat suficient și de aceea campania de vaccinare a putut începe rapid. Doar 20,2 % se simt liniștiți în legătură cu posibilitatea de a se vaccina. În acest sens, elevii își percep comunitățile mai informate despre COVID-19 și despre măsurile de prevenire ale acestuia (48 %), dar mai puțin informate despre campania de vaccinare împotriva virusului (40 %).
# Efectul #FakeNews din perspectiva elevilor: unul din doi elevi (50 %) consideră că un motiv pentru ineficiența campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 derulată în Republica Moldova sunt falsurile și miturile despre COVID-19 vehiculate în spațiul public.
Studiul a fost realizat de CRPE – Republica Moldova, la aceasta au participat 547 de persoane. Mai multe detalii puteți găsi aici!
Sursă foto: depositphotos.com
