Instaurarea stării de pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății, extinderea rapidă a infecției la nivel global și izolarea teritorială a țărilor din întreaga lume a produs nu doar un val de migrație a populației către țările de origine și importul virusului în aceste țări, dar și tulburări pe planurile economic, financiar și social.
Situația de criză creată a scos în evidență două aspecte principale de impact asupra sectorului real al economiei:
- reducerea cererii agregate și a fluxurilor de aprovizionare, drept urmare a sistării activității economice și a restricțiilor de circulație impuse odată cu instaurarea carantinei și a stării de urgență.
- criza lichidităților și imposibilitatea de onorare a obligațiunilor față de partenerii de afaceri și față de stat.
Primele simptome ce prevestesc recesiunea economică în țară
Lanțul de aprovizionare și disponibilizarea/șomajul tehnic al forței de muncă pot fi întrerupte, astfel se va duce la un șoc al ofertei. În acest context, se manifestă o scădere a cererii care este cauzată de mai mulți factori: incertitudinea cu privire la progresul pandemiei, incertitudinea cu privire la măsurile de susținere a economiei, volatilitatea șomajului, gospodăriile își măresc economiile, iar lipsa de lichiditate și o creștere a economiilor vor duce la scăderea nivelului investițiilor. Într-un mediu în care există cerere, companiile sunt obligate să înceteze operațiunile din cauza lipsei de lichiditate. Creșterea șomajului va conduce la o scădere și mai mare a consumului, având un efect descendent semnificativ asupra cererii, care va continua să scadă în fața unei panici a populației.
Este de menționat faptul că durata pandemiei și a carantinei instituite înăsprește măsurile impuse populației și agravează situația din domeniul sănătății publice, ca urmare se agravează situația din economie. Economiștii de la London Business School au estimat în baza spiralei de cerere/ofertă faptul că o scădere a activității economice globale va duce la pierderi de cel puțin 15 % din PIB-ul global dacă nu vor fi luate măsuri.
În perioada de după anunțarea situației de carantină, se înregistrează un spor al vânzărilor de produse alimentare, farmaceutice și mărfuri industriale livrate în regim online, se reduc stocurile și, în același timp, au loc încasări de impozite la buget, însă în mai multe domenii economice, veniturile coboară cu ritmuri accelerate, inclusiv:
- întreprinderile din sectorul de vinificație au înregistrat o reducere a vânzărilor în luna martie 2020 cu 90-95 % din cauza sistării exportului, ca urmare a închiderii hotarelor;
- benzinăriile au înregistrat o scădere a vânzărilor cu 10 %, iar reducerea prețurilor la produsele petroliere va influența profitul acestora, respectiv se reduc defalcările la buget;
- sistarea mai multor activităţi în același fel cu disponibilizarea forței de muncă și/sau intrarea acesteia în șomaj, la rândul lor, amplifică cheltuielile din buget pentru plata indemnizaţiilor de şomaj;
- deținătorii de patente nu vor plăti pentru acestea în perioada stării de urgență, ceea ce va provoca o scădere a încasărilor la buget.
La etapa actuală a stării de criză, un factor cu un impact negativ asupra potențialului economic este reducerea/lipsa remitențelor, care pe termen mai mare de trei luni ar putea conduce la reducerea drastică a capacității de cumpărare şi a cererii agregate. Astfel, reducerea consumului, reducerea impozitelor indirecte și a volumului de încasări la buget va influența masa monetară și respectiv valoarea monedei naționale.
Potrivit estimărilor Biroului Relațiilor cu Diaspora, cetățenii din diaspora moldovenească înregistrează un număr de peste 620 000 de persoane emigrate definitiv sau temporar. Datele statistice arată că transferurile bănești sunt de aproximativ 1,2 miliarde de euro anual, ceea ce constituie 12 % din produsul intern brut (PIB). De remitențe beneficiază peste 30 la sută din gospodări, iar pentru 25 % din acestea remitențele reprezintă principala/unica sursă de venit. Gravitatea situației legată de reducerea/lipsa remitențelor a fost pentru prima dată resimțită în anul 2008, astfel că o scădere cu 20 % a acestora a condus la reducerea venitului la bugetul de stat cu 10 %. Deci, situația actuală legată de lipsa remitențelor va pune foarte mare presiune pe bugetul public național.
Impactul negativ al crizei pandemice asupra Bugetului Public Național s-a resimțit deja prin reducerea consecventă a veniturilor lunare: în luna ianuarie a anului curent acestea au constituit 4,7 miliarde de lei, în februarie – 4,6 miliarde de lei, în martie – doar 500 de milioane de lei.
În același timp, reducerea activității economice în mai multe sectoare ale economiei naționale – construcții, comerț cu ridicată și cu amănuntul, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică, tranzacții imobiliare, artă, activități de recreere și de agrement – care dețin o pondere semnificativă în PIB va genera reducerea PIB-ului Republicii Moldova cu aproximativ 11,4 %, ceea ce constituie 23,81 miliarde de lei (determinat în baza prognozei cercetătorilor London Business School, Andrea Galeotti și Paolo Surico, A user guide to COVID-19, din 27 martie 2020 privind reducerea PIB Global cu 15 %).
Rezultă că, în condițiile reducerii veniturilor bugetare și a creșterii cererii de resurse, statul nu are alte soluții decât să recurgă la noi împrumuturi (interne și externe).
Efectele crizei pandemice vor fi resimțite atât la nivel global, cât și la nivel național. E posibil ca țările mai slab dezvoltate să înregistreze regrese mai mici decât țările cu economii de piață dezvoltată. Pentru fiecare stat în parte, situația este strict dependentă de durata de acțiune pandemică, de aria de cuprindere și de capacitatea de a gestiona această criză.
