Aproape 80 % din populația lumii moare anual din cauza modului nesănătos de viață. Printre cauzele principale de deces se numără fumatul, mediul poluant, consumul excesiv de sare și alcool, dar și modul sedentar de viață. Datele au fost prezentate în cadrul Conferinței Internaționale pentru reducerea riscurilor, care a avut loc recent la Paris. În cadrul evenimentului, mai mulți experți internaționali au prezentat soluții pentru reducerea riscurilor pentru sănătate.
Unul dintre subiectele abordate de experți a fost fumatul. În context, medicul pulmonolog Andrzej Mariusz Fal a prezentat datele studiului realizat de Serviciul de Sănătate Publică din Polonia, care arată că alternativele fumatului tradițional sunt, în medie, de 10 ori mai puțin toxice în comparație cu fumatul țigărilor.
Specialistul susține că fiecare dispozitiv alternativ are efecte diferite în ceea ce privește reducerea riscurilor asociate fumatului, unele oferă rezultate mai bune decât altele. Plasturele cu nicotină este campion la reducerea riscurilor, fiind urmat de produsele orale, spray-urile nazale, țigările electronice, tutunul masticabil și dispozitivele de încălzire a tutunului, în timp ce produsele de tip narghilea, trabucuri, pipe de tutun și mai ales țigările prezintă doze mari de substanțe toxice pentru organismul uman.
Medicul pulmunolog polonez a mai afirmat că dacă politicile de renunțare la fumat nu funcționează asupra fumătorilor, autoritățile ar trebui să opteze pentru politici de reducere a riscurilor.
Numărul de maladii provocate de modul nesănătos de viață este în creștere
În pofida eforturilor de sensibilizare a publicului față de efectele negative ale modului nesănătos de viață, studiile efectuate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) relevă faptul că, până în anul 2040, maladiile provocate de acest mod de viață vor avea o incidență mult mai mare.
Astfel, riscurile tradiționale, asociate sărăciei și subnutriției, poluării apelor și igienei precare scad în intensitate comparativ cu problemele consumului de tutun, supraponderabilității, sedentarismului, poluării aerului în orașe, efectelor de trafic și riscurilor de la locul de muncă.
De asemenea, studiile publicate de Organizația Națiunilor Unite sugerează că opt milioane de vieți omenești ar putea fi salvate dacă schimbarea anumitor obiceiuri nesănătoase ar fi luate în calcul de către cei care le și adoptă. Investiția în prevenire este, potrivit ONU, mai avantajoasă din punct de vedere economic, deoarece pentru fiecare dolar investit acum în prevenire în anul 2030 vor fi economisiți alți șapte.
Renunțarea la fumat: un plus de trei ani de viață
Potrivit studiilor efectuate de Serviciul de Sănătate Publică din Polonia, renunțarea la fumat ar adăuga trei ani la viața unui om, în timp ce înlăturarea obezității ar oferi o speranță de viață de doi ani și jumătate.
Prin urmare, cea mai bună soluție este renunțarea la fumat, dar întrucât acest obiectiv este greu de atins pentru o bună parte dintre consumatori, concentrarea pe reducerea riscurilor asociate fumatului este vitală.
Dr. Peter Harper, medic oncolog în cadrul Clinicii de Oncologie din Londra, a declarat că deciziile greșite ale oamenilor cu privire la modul lor de viață reprezintă o problemă majoră pentru sistemele de sănătate publică, dar a recunoscut că medicii trebuie să accepte faptul că cetățenii sunt liberi să le facă.
Șapte din 10 decese sunt cauzate de modul nesănătos de viață
Peter Harper a declarat că, potrivit statisticilor studiate de el, aproximativ 41 de milioane de oameni mor din cauza maladiilor cauzate de modul nesănătos de viață, iar cel puțin șapte din 10 decese au legătură directă cu obiceiurile, comportamentul și alegerile personale.
Prin urmare, schimbarea modului de viață și reducerea riscurilor sunt cele mai eficiente metode de prevenire a problemelor de sănătate. „Dacă obiceiurile nocive nu pot fi evitate, trebuie identificată o metodă de reducere a efectelor negative provocate de acestea, deoarece majoritatea maladiilor presupun cheltuieli majore atât pentru state, cât și pentru persoanele care se îmbolnăvesc”, a conchis medicul.
Tarik Safwat, profesor la Universitatea din Cairo și specialist în domeniul afecțiunilor pulmonare, a explicat că 29,1 la sută din populația generală este fumătoare, dintre care tineri sunt 18,1 %, iar din persoanele care au tangență cu Sistemul de Sănătate Publică – 34,4 %, ceea ce demonstrează că cunoștințele despre riscurile asociate fumatului nu descurajează în niciun fel consumul.
„De ce Sistemul Medical respinge noile dispozitive pentru fumat, guma de nicotină, patch-urile, sau inhalatoarele cu nicotină ce dau rezultate bune în cazul fumătorilor care doresc să renunțe la fumat, dar au acceptat frânele cu disc, curelele sau airbagurile în autovehicule? De ce să nu dăm șanse egale ideilor de reducere a riscurilor și să le punem în practică, fără a discredita?”, a mai adăugat Tarik Safwat.
