Cercetătorii Departamentului Microelectronică și Inginerie Biomedicală din cadrul Facultății Calculatoare, Informatică și Microelectronică, Nicolai Ababii, doctorand, împreună cu conferențiarul universitar Vasilii Crețu, sub îndrumarea profesorului Oleg Lupan, directorul Centrului Nanotehnologii și Nanosenzori, în colaborare cu Universitatea din Kiel, Germania, în premieră au proiectat, obținut și cercetat senzori de acetonă pe bază de nanofire de CuO/Cu2O/Cu rețea de heterojoncțiuni prin metoda printării 3D într-o singură etapă.
Rezultatele acestei lucrări științifice au fost publicate în una din cele mai prestigioase reviste ştiinţifice de specialitate – „ACS Applied Materials & Interfaces” din Statele Unite ale Americii, cu factor de impact 8,5, după 3 runde de recenzii a câte 3 recenzenți, propuse spre selectare pe coperta revistei, DOI: 10.1021/acsami.9b0438.
Autorii lucrării menționează că această abordare, de imprimare 3D, va deschide o cale nouă pentru multe dispozitive prin simplitatea și versatilitatea metodei de fabricare pentru detectarea exactă a vaporilor de acetonă în diferite atmosfere. Vaporii de acetonă reprezintă un reactiv utilizat pe scară largă în gospodării, industrie și în diverse aplicații de laborator, este foarte dăunător sănătății umane și biologiei, astfel identificarea rapidă a acesteia este crucială. Din punct de vedere istoric, acetona endogenă este măsurată în respirația expirată pentru a monitoriza cetoza la pacienții sănătoși și cei diabetici. Nivelul său poate varia de la <1 ppm la persoanele sănătoase care nedietici și la > 2 ppm – 1250 ppm în pacienții cu cetoacidoza diabetică. Astfel, dispozitivele portabile printate 3D pentru senzori sunt foarte importante pentru a fi produse într-un mod masiv și eficient din punct de vedere al costurilor, deoarece numărul diabeticilor a crescut în mod semnificativ (dublat) în ultimele decenii, transmite site-ul UTM.
Importanța elaborării constă în simplicitatea dispozitivului printat 3D și posibilitatea de extindere ăn producere sau dezvoltat pentru alte aplicații electronice și biomedicale. În plus, acetona este un reactiv utilizat pe scară largă în gospodării, industrie și în diverse aplicații de laborator. Este foarte dăunător sănătății umane și biologiei, astfel identificarea rapidă a acesteia este crucială. În așa mod aceste rezultate ale cercetătorilor UTM în colaborare cu savanții din Germania reprezintă un pas important în domeniul nanoștiinței, microelectronicii, nanotehnologiilor cost-efective, dar și a nanoingineriei pe plan internațional.
Aceste cercetări raportate și apreciate la nivel internațional au fost susţinute parţial de Proiectul instituţional inst-15.817.02.29A finanțat de Guvernul Republicii Moldova și de către UTM.
