Universitatea #diez: Excursii în Florența și ping-pong de atitudini. Cum se studiază Istoria Artelor în Olanda

mia
Foto: Arhiva personala

Săptămâna aceasta, la Universitatea #diez cunoaștem experiența Maiei Păduraru, o tânără din Moldova care-și face studiile de licență în Istoria Artelor la University of Groningen. Maia a găsit acolo o societate bogată cultural, iar programul său este o îmbinare interesantă dintre teorie și practică, cea din urmă fiind reprezentată de vizite la muzee sau galerii. „Ce e asta?, Ce vei lucra după?, De ce artă?”, sunt întrebări cu care Maia se confruntă deseori, dar care o îndeamnă să creadă și mai mult că alegerile trebuie să pornească din visuri, iar al ei a fost să studieze Istoria Artelor în Olanda.

„Știu că nu este cea mai populară facultate”

„Încă din copilărie visam să studiez peste hotare în limba engleză. Fiind născută într-un mic sătuc din sudul Moldovei, probabilitatea mi se părea mică, cheița spre visul meu fiind în cele din urmă curajul de a îndrăzni. Alegerea mea a fost Olanda probabil deoarece este destinația numărul doi pentru toți studenții din lume. De asemenea, Olanda este țara cu o cultură bogată, care a oferit lumii unii dintre cei mai remarcabili pictori ca Rembrandt, Vincent van Gogh sau Vermeer”, spune Maia.

Maia urmează un program de licență în Istoria Artelor, la University of Groningen. „Știu că nu este cea mai populară facultate. Deseori sunt confruntată cu întrebări de genul „Ce e asta?”, „Ce vei lucra după?”, „De ce artă?”. Eu cred că uneori trebuie să găsești curajul să faci ceea ce îți place chiar dacă riști și chiar dacă alegerea ta merge contra prejudecăților sociale. Adevărul e că nu toți pot fi medici, programatori și juriști”, este de părere tânăra.

Ea ne-a povestit că un semestru e împărțit în două blocuri a câte 3 cursuri, ceea ce înseamnă că susține câte 3-4 examene la fiecare 7-8 săptămâni. Subiectele de bază sunt arhitectura, artele vizuale (tablourile) și landscape (grădinile) în diferite perioade istorice, începând cu epoca medievală și până în prezent. Mai sunt și alte tipuri de cursuri, cum ar fi despre tehnici și materiale utilizate (cursul se numește Paint to Pixel). La facultatea sa se studiază doar partea teoretică din artă care presupune analizarea picturilor și contextul lor istoric.

29498118_987222674749661_2421661779975929631_n

Partea practică? Excursii în Florența

Istoria Artelor nu se învață doar din cărți, iar partea practică în acest sens este însușită prin excursii la galerii și muzee, ne povestește Maia. „În februarie am fost în Florența (leagănul Renașterii) timp de două săptămâni, cheltuielile fiind parțial acoperite de universitate. Prin urmare, avem mereu oportunitatea de a interacționa direct cu operele de artă și de aplica cunoștințele obținute în clasă.”

Lecțiile nu se țin într-o atmosferă prea oficială, mai spune Maia, iar asta se datorează faptului că relația profesor-elev are la bază egalitatea și respectul reciproc. „Îmi place că sunt modești și nu aroganți. Ne privesc ca potențiali colegi de breaslă.”

Cât despre procesul de examinare, acesta este destul de similar cu cel din Moldova. „Examenele sunt organizate în două secțiuni: multiple choices (test grilă), opened questions (întrebări gen eseu) și pot fi și exerciții de recunoaștere și datare a operelor de artă.

Pentru cei interesați de istoria artelor, Maia recomandă filmulețele de la KhanAcademy sau „puteți să urmăriți pagina mea de Facebook, unde mai postez câte ceva legat de cursurile mele”.

22730452_914766651995264_925020920771636623_n

E mereu o surpriză când întrebi oamenii din jur „Where are you from?”

Groningen este casă pentru un amalgam de studenți internaționali care vin aici din toate colțurile lumii, din Indonezia și până în Jamaica. „Simți că ești într-un flux continuu de oameni și culturi care cu toții împart un singur lucru în comun – studenția. Mă impresionează ideea de a cunoaște oameni care au crescut într-o atmosferă diferită. E mereu o surpriză când întrebi oamenii din jur „Where are you from?”. Schimbul de culturi și idei e mereu fascinant, te face să te simți special, curios și tolerant.”

Orașul, care este unul tipic olandez, este și o destinație turistică interesantă. Multe canale, arhitectură din sex. XIX, și geamuri foarte mari, descrie Maia orașul care de câteva luni i-a devenit casă. „Pentru mine a fost straniu că cele mai înalte clădiri pe care le-am văzut aici sunt oficiile, iar clădirile comuniste cu 10 etaje, atât de familiare pentru Chișinău, aici lipsesc cu desăvârșire.” În lista locurilor de vizitat în Groningen, Maia ne recomandă un muzeu „straniu” construit pe un canal, o gară în stil neorenascentist-neogotic, primăria impunătoare, și desigur „cartierul roșu”, amplasat chiar în centrul orașului.

Maia ne mai spune că s-ar fi așteptat să găsească mai mulți entuziaști de a vorbi limba engleză printre olandezi, dar nu a fost așa. Prin urmare, i-a fost mai ușor să se integreze în grupurile de internaționali sau în cele în care se regăsesc moldoveni sau români. Per general însă crede că relațiile pe care le stabilești cu oamenii de acolo depind foarte mult de „ping-pongul de atitudini”. „Oamenii sunt drăguți atât timp cât tu ești drăguț și politicos. Pe de altă parte, e adevărat și faptul că am simțit puțină discriminare față de străini, îndeosebi atunci când îmi căutam un loc de trai.”

Pe lângă ore și vizite de studiu, în oraș e o varietate mare privind distracția, alegerea depinde deja de preferințe și buget, spune tânăra. De la cluburi de noapte, petreceri private, concerte jazz în baruri și până la evenimente culturale organizate de universitate și organizații studențești, studenții au gamă largă de opțiuni.

19748670_860454257426504_6121751801342284220_n

În societatea olandeză nu există regimul de alertă

„Îmi place că în societatea olandeză nu există regimul de alertă și anxietate care predomină în Moldova. Oamenii rezolvă calm problemele și nu sunt stresați de la simple chestii. Cred că trebuie și noi să încercăm să ne bucurăm de lucrurile mici și să încetăm să dramatizăm problemele noastre. Un alt aspect este că nu simt presiunea de a corespunde anumitor standarde stabilite de societate, dar pe de altă parte desigur că îmi lipsește compasiunea și sinceritatea emoțiilor din societatea noastră. Cred că în Moldova oamenii sunt mult mai calzi la suflet și mai receptivi. Aș spune chiar că noi suntem mai maturi emoțional decât tinerii europeni fiindcă condițiile noastre de formare au fost mult mai complexe decât ale lor.”

Experiența pe care o trăiește o învață multe despre locul în care se află, dar și despre sine inclusiv. Maia spune că distanța față de casă o determină să aprecieze Moldova mai mult. „Toate lucrurile legate de Moldova mi-au devenit mai dragi, chiar și acele clădirile cenușii și ruinele comuniste, care au și ele farmecul lor. Chiar și relațiile cu părinții și prietenii au devenit mai puternice și mai apropiate. Apare fenomenul numit „dor de casă și de limba română”, începi să înțelegi că ești un produs al exodului intelectual și încerci să menții orice conexiune.”

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Autoare:Alina Gîrneț
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente