Balena șocantă (continuare). Parcursul balenei albastre și descifrarea semnalelor sale Hz

Primul articol #diez despre balena albastră

„Monsieur, quand le doigt montre le ciel, l’imbécile regarde le doigt.”
Le fabuleux destin d’Amélie Poulain

 

Cândva balena albastră era doar cel mai mare mamifer cunoscut că ar fi existat vreodată. Și mai demult, balena căra pe spatele ei Pământul, dar aceasta e altă istorie și altă balenă.

Balena albastră înota liniștită prin oceane, mânca krill, o specie de crustacee cu ochii foarte apropiați unul de altul, năștea pui, îi creștea etc. De la o vreme multe balene albastre au fost nevoite să-și reorganizeze viața, fiind mai mult preocupate cu supraviețuirea. Conform datelor Organzației WWF (Fondul Mondial pentru Viață Sălbatică), balena albastră este o specie pe cale de dispariție.

Și cum căra balena pe spatele ei Pământul, a ajuns să care cel mai mare pericol în rândul copiilor și adolescenților. Așa balena albastră a încetat să fie, pur și simplu, cel mai mare mamifer și a devenit balena șocantă.

Imaginea balenei mereu a stârnit interesul oamenilor. Imensă, enigmatică, este firesc să atragă atenția unor creaturi atât de mici. Și mai mult interes e provocat de fenomenul beaching, atunci când balenele se aruncă la mal. Până în ziua de azi există doar ipoteze și nicio dovadă științifică finală în acest sens.
Tema balenelor o găsim în poezie, în pictură, chiar și în muzică.

They say the sea is cold, but the sea contains
the hottest blood of all, and the wildest, the most urgent.
All the whales in the wider deeps, hot are they, as they urge
on and on, and dive beneath the icebergs.
D. H. Lawrence

Balenele comunică prin intermediul unor sunete la o frecvență fundamental între 10 și 40 Hz, cea mai joasă frecvență recepționată de urechea umană fiind 20 Hz.

Mulți ar fi surprinși să afle că albumul cu cele mai multe copii lansate dintr-o dată e unul ce conține sunetele emise de balene, The Songs of The Humback Whale, un proiect realizat de Roger Payne, Katie Payne și Frank Watlington. Albumul lansat în 1970 a fost atât de popular, încât a devenit multi-platinum, iar în 1977 a ajuns în cosmos ca unul din elementele ce definesc viața pe Pământ.

Unii artiști chiar combină muzica proprie cu sunetele emise de balene.

Imaginea sau motivul balenelor poate fi găsit în numeroase lucrări, iar cel al balenelor zburătoarea nu a devenit popular ieri. Balene zburătoare sunt prezente în numeroase jocuri video și animații japoneze: Rune Factory Frontier, Final Fantasy, Tale of Heart etc. Până și în videoclipul „In the End” al trupei Linkin Park apare imaginea unei balene zburătoare.

Balenele zburătoare ale lui Francis Livingston

Tinerii nu au început ieri să deseneze balene pe ultima pagină a caietelor sau să le picteze, sau să își facă tatuaje cu balene, la fel cum nici nu ieri tinerii au început să se automutileze. Și balenele, și cuttingul au apărut demult, doar că până acum aceste două cuvinte nu prea apăreau într-un context comun.

# Grupurile morții/Primele valuri

 

În luna mai, 2016, în Novaya Gazeta a fost publicat un articol de investigație semnat de Galina Mursalieva. Materialul era axat pe analiza pericolului ce îl reprezintă mai multe grupuri de pe rețeaua de socializare VKontakte. Conform celor prezentate, pe rețeaua VKontakte există mai multe grupuri administrate de adevărați profesioniști în manipulare psihologică, scopul cărora e de a determina cât mai mulți tineri să comită suicid. Metoda folosită de către aceștia consta în implicarea copiilor într-un joc.

Conform investigației Galinei Mursalieva, adolescenții devin membri ai grupurilor în cauză pe rețeaua Vkontakte, iar în scurt timp aceştia primesc de la administratori diverse cerințe, de la descifrarea unor rebusuri, până la automutilare. Ultima cerință presupunea moartea prin suicid. Pentru a fi mai convingători, administratorii apelau la șantaj și amenințări. Articolul a declanșat primul val de panică în masă. În final, toate discuțiile privind acest subiect s-au rezumat la acțiunile, măsurile ce trebuie întreprinse pentru a limita accesul copiilor la Internet și blocarea grupurilor „suspecte” de pe VKontakte

„Copiii i-au urmat pe cei maturi, confundând mlaștina cu sclipiri de lumină, așa s-au abătut de la cale. În aceste gunoiști copiii respiră, iar mai apoi își pun capăt zilelor. Prin gunoiști, am în vedere numeroasele grupuri de pe rețeaua VKontakte, atât publice, cât și închise, care împing copiii la suicid. Este un subiect ce ține de securitatea națională a Rusiei. Copiii noștri sunt uciși!”, susținea Galina Mursalieva

La această etapă nu este menționată existența unui joc intitulat „balena albastră” ce presupune îndeplinirea a 50 de sarcini, ultima fiind moartea prin suicid.

Articolul din Novaya Gazeta a înregistrat în doar 24 de ore circa un milion de vizualizări.
Ca reacție din partea autorităților, membra Consiliului Federației, Elena Mizulina, a propus pedepsirea administratorilor grupurilor de pe rețelele de socializare, ce promovează suicidul și introducerea unui proiect de lege ce prevede răspundere penală pentru instigare la moarte prin suicid.

Articolul Galinei Mursalieva a stârnit mai multe discuții în rândul mass media, în special privind corectitudinea informației. Chiar în următoarea zi, portalul de știri Meduza a publicat un articol în care prezintă pe puncte cinci aspecte ce pun la îndoială calitatea investigației și în general atribuirea termenului de „investigație” materialului dat:

– nu este prezentată nicio dovadă că grupurile date sunt motivul suicidului în anumite cazuri. Nu a fost analizată ipoteza că unele persoane intră în aceste grupuri anume pentru că au tendințe suicidale;
– autoarea articolului susține că 130 de tineri au murit prin suicid din cauza acestor grupuri, în perioada noiembrie 2016 –aprilie 2016. Aceste date nu au fost confirmate oficial de nicio instituție de rigoare;

– acesta este deja al patrulea articol al Galinei Mursalieva în care aceasta susține că prin intermediul Internetului tinerii sunt instigați la sinucidere. Acest fapt ar putea indica faptul că autoarea, din start, e confirmation bias (tendința unei persoane de a căuta și selecta doar acea informație care îi confirmă punctul de vedere).

Pentru a demonstra legătura dintre suicid și Internet, autoarea aduce drept argumente postări cu versuri din piese ce inspiră pesimism, citate pesimiste etc.

Cu alte cuvinte, „suspecte” sunt cele mai populare fraze de pe rețelele de socializare din cele mai diverse grupuri, unele din ele fiind răspândite chiar și în perioada inscripțiilor pe garduri, adică înainte de apariția Internetului. „Suspecte” sunt și majoritatea pieselor lui Thom Yorke, Nick Cave și ale tuturor trupelor de Doom metal.

– autoarea nu a urmat regula generală a jurnalismului ce presupune consultarea a cel puțin trei surse pentru a asigura obiectivitatea celor expuse. Autoarea nu a contactat pentru comentarii niciun psiholog, psihiatru, vreun expert în domeniu, cu excepția psihologului Timur Mursaliev – fiul acesteia.

– Pe tot parcursul textului autoarea face referință la anumite surse deținute de redacție, anchetatori. Cititorului îi rămâne doar să o creadă pe cuvânt.

În perioada primăvară-vară 2016, pe grupurile din rețeaua VKontakte membrii fie discutau probleme personale, fie erau în faza de așteptare a începerii jocului. Concomitent, Serviciul Federal pentru Supravegherea Comunicațiilor, Tehnologiei Informației și Mass-media (Roskomnadzor) blochează toate grupurile suspecte.

#Balena și Tsunami

După vara anului 2016 are loc schimbarea conceptului jocului. Acesta se conturează pe parcursul a 10 luni. De aici încolo, tinerii care voiau să intre în joc trebuiau să plaseze pe pagina lor sau în grupurile nou create anumite hashtaguri. Aceştia urmau să fie contactați prin mesaj privat de către un îndrumător. Așadar, discuțiile nu mai sunt publice.

Pe 16 februarie 2017, în Novaya Gazeta apare cel de-al doilea articol semnat de Galina Mursalieva, ce abordează tema grupurilor de pe rețelele de socializare ce incită la moarte prin suicid. Autoarea menționează că jocul dureză 50 de zile.

La sfârșitul lunii februarie 2017, în mass media și pe rețelele de socializare începe să circule o listă cu 50 de sarcini ce se presupune că trebuie îndeplinite în cadrul jocului balena albastră.

Pe 21 februarie unul din cei mai populari vloggeri din Rusia, Sobolev, publică un video pe Youtube în care descrie jocul balena albastră și prezintă cele 50 de cerințe, în contextul unui avertisment pentru părinți și tinerii care îl urmăresc. În urma publicației sale, balena albastră devine cunoscută în rândul tuturor adolescenților (în prezent, videoul are 9.765.249 de vizionări). După Sobolev vine tsunami.

#Lumea-i un teatru, noi suntem actorii/4 tipuri de scenarii în cadrul jocului balena albastră

#1 îndrumătorul joacă în serios, jucătorul joacă în serios;
#2 îndrumătorul imită joaca (trolling), jucătorul joacă în serios;
#3 îndrumătorul imită joaca (trolling), jucătorul imită joaca;
#4 îndrumătorul joacă în serios, jucătorul imită joaca (trolling);

Anume prima variantă a fost cel mai mult mediatizată. Autorii cercetării Grupurile Morții de la Joc la Panică morală, realizat de Grupul de Monitoring al Folclorului Actual nu au reușit să fixeze niciun caz al unui astfel de scenariu. Cel mai des s-au ciocnit cu scenariul #2, însă schema jocului era alta. În loc de cele 50 de zile de manipulare psihologică, inducere în trance, îndrumătorul se limita la un singur mesaj – trecerea directă la cerința 50. De cele mai multe ori, acești îndrumători se dovedeau a fi copii de vârstă școlară.

Astfel, în scurt timp, panica morală a trecut într-un trolling masiv.
Cel mai popular caz de trolling este istoria romatincă #Рамаша.

#Analiza cerințelor

În primul articol despre grupurile morții, Galina Mursalieva menționează că multe cerințe constau în descifrarea unor simboluri, rebusuri, videoclipuri.

Acest gen de jocuri a apărut cu mult timp înainte de grupurile morții și balena albastră.
ARG și Cicada 3301
ARG (alternate reality game) se bazează pe principiul că jucătorul niciodată nu știe exact dacă se joacă doar sau chiar cercetează, investighează ceva.

 

Cicada 3301 este numele dat unei organizații care publică diverse puzzle-uri și ARG cu presupusul scop de a recruta cei mai buni spărgători de coduri/lingviști/criptografi.

Conform Washington Post, Cicade 3301 este cel mai elaborat și misterios puzzle al epocii Internetului. Scopul final, funcția acestuia rămâne necunoscută.

 

#Sindromul căutării unui sens ascuns

În apogeul panicii morale în societate, mass media și diverși bloggeri au plasat o listă cu diverse semne la care trebuie să atragă atenția părinții pentru a depista dacă copilul lor este implicat în jocul balena albastră.
Astfel, dintr-o dată numeroase cântece, piese vestimentare, versuri au devenit suspecte și, respectiv, un motiv de îngrijorare.

„Laitmotivul comentariilor oferite de părinții victimelor e afirmația că fiul/fiica nu a putut săvârși acest act din propria voință (era un copil normal, plin de viață, avea prieteni, pasiuni etc, el a fost forțat sau a fost influenţat printr-un anumit mod).

Acest mecanism de autoapărare, de altfel, ușor de înțeles (acuzând grupurile morții părinții încearcă să scape de sentimentul de vinovăție pentru cele întâmplate), readuce la viață ideea forței de influență hipnotică a conținutului Internetului, un conținut ce le modifică adolescenţilor conștiința și le subordonează voința. Această putere de influență este atribuită atât întregii activități a grupurilor morții, cât și a unor elemente aparte ale jocului balena albastră – video, muzica, imagini cu mesaje ascunse etc.”, susțin autorii cercetării Grupurile Morții, de la Joc la Panică morală.

De asemenea, în cadrul mai multor talkshow-uri dedicate temei balenei albastre, mai mulți invitați susțineau că videourile și piesele trimise de îndrumători au un efect de inducere în stare de trance, hipnotizare etc.

În 1957, James Vikary a introdus termenul de al 25-lea cadru. Acesta a anunțat că a efectuat un studiu ce demonstrează că un cadru proiectat pe un termen mai mic de 1/24 secunde influențează subconștientul, dictând un anumit tip de comportament. Astfel, acesta poate fi folosit ca un procedeu de manipulare.

În 1962, James Vikary a recunoscut că experimentul și toate rezultatele au fost fabricate.
Cu toate aceste, până în ziua de azi poți găsi numeroase anunțuri despre modul în care cadrul 25 te poate ajuta să lași fumatul, să renunți la consumul de alcool, să slăbești etc.

Aceasta este prima imagine care apare dacă dai la căutare pe Google cuvintele: teenage, image, Tumblr.
Imaginea poate fi interpretată în cele mai diverse moduri: o aluzie la o scenă din film, renumitul YOLO, aluzie la o piesă sau… moarte prin suicid. Datorită mediatizării jocului balena albastră și promovarea ideii că părinții trebuie să controleze tot ce postează copiii lor pentru a depista semnele deja menționate, mulți din ei, nefiind familiarizați cu același Tumblr, riscau să vadă în orice postare banală un indiciu ascuns.

#Balena în plase/Reacția rețelelor de socializare

Probabil este unul din puținele cazuri în care rețelele de socializare au avut o reacția atât de promptă, chiar și în lipsa unor dovezi exhaustive ale existenței unui pericol.

Prima reacția a fost a rețelei de socializare VKontakte. Începând cu luna februarie 2017, toate hashtagurile și grupurile suspecte au fost blocate. Mai târziu au urmat Tumblr, Youtube și Facebook.

#ANAlogii

 

Slenderman
În mai 2014, două fete de 12 ani, Morgan Geyser și Anissa Weier, au înjunghiat-o de 19 ori și au lăsat-o să moară pe prietena lor, Peyton Leutner.

Victima a rămas în viață, iar fetele a fost în scurt timp arestate. Acestea le-au declarat anchetatorilor că au săvârșit fapta în numele lui Slenderman, pentru a-i câștiga încrederea și dreptul de a-l urma.

Slenderman este un personaj mitic, care are mâinile și picioarele extrem de lungi, chipul palid, iar din spate îi cresc multe tentacule negre. Personajul a fost creat în 2009, de către Eric Knudsen, în cadrul unui concurs de Photoshop. În scurt timp, Slenderman a devenit foarte popular pe Internet, îndeosebi pe site-urile dedicate istoriilor/personajelor horror, cum ar fi Creepypasta.

Ca și în cazul jocului balena albastră, Internetul și conținutul site-urilor de genul Creepypasta a fost învinuit de cele întâmplate.

Mai târziu, a fost stabilit că una din fete, și anume Morgan Geyser, avea schizofrenie.

ProAna

ProAna este termenul folosit de persoanele ce promovează obiceiurile comportamentale ale persoanelor cu anorexie nervoasă. Site-uri ce susțin că anorexia este un stil de viață și nu o tulburare psihică există demult. De-a lungul timpului, modul de promovare pe Internet a anorexiei ca stil de viață s-a dezvoltat odată cu rețelele de socializare.

Conținutul acestor grupuri, site-uri este aproximativ același. Persoanele ce intră în grup respectă un șir de reguli ce țin de comportamentul alimentar, postează fotografii, citate, piese ce coincid cu „valorile ProAna”, sfaturi cum să ignore senzația de foame, să își provoace voma, ce pretexte să folosească pentru a ignora invitația la masă etc. Membrii grupului, majoritatea femei, se întrec între ei în pierderea a cât mai multe kg într-un anumit interval de timp.

Toate aceste aspecte indică că ProAna cuprinde multe elemente caracteristice unei subculturi.
Grupurile ProAna au fost și ele implicate în cazuri de panică morală. Pe lângă mass media care le acuza de creșterea numărului persoanelor cu anorexie, mai multe rețele de socializare au luat atitudine. Tumblr, Pinterest, Instagram, Facebook, Yahoo Groups au blocat site-urile, grupurile ce promovau anorexia ca stil de viață, iar anumite hashtaguri au devenit în mod automat „suspecte”. Drept rezultat, multe grupuri, site-uri au migrat.

Panica morală a stârnit controverse, experții în domeniu s-au împărțit în două tabere. Cei care pledau împotriva cenzurii își argumentau poziția prin faptul că măsurile date vor duce doar la o depistarea mai grea a grupurilor ProAna, la izolarea și mai puternică a adepților, iar cel mai important, astfel de măsuri promovează un mesaj greșit: Anorexia nervoasă este un comportament alimentar foarte periculos. De fapt, anorexia nervoasă este o tulburare psihică serioasă. Prin urmare, orice discuție, acțiune trebuie să pornească anume din acest punct. Cu sau fără existența acestor grupuri, această tulburare psihică nu va dispărea pur și simplu. Aceasta și este diferența între o tulburare psihică și un trend/lifestyle.

 

#Mâna Moscovei

Au existat numeroase ipoteze privind cine s-ar afla în spatele balenei albastre. Acestea sunt câteva din cele mai populare:

#Directorul Centrului pentru studiul Legitimității și al protestului politic, Evgeniy Benediktov, a declarat că în declanșarea acestui joc sunt implicate serviciile speciale din Occident.

#Managerul responsabil de Internet marketing al companiei Megafon, Anton Elizarov, susținea că în fruntea „proiectului” balena albastră sunt naționaliștii din Ucraina.

#Experții Grupului Geopolitic Caucazian au ajuns la concluzia că balena albastră a fost inventată și folosită cu scopul de a recruta noi membri de către Grupul Statul Islamic.

Mâna Moscovei este o frază folosită des de către internauții din Moldova în postările de trolling cu tematică politică. Mâna Moscovei ar însemna orice lucru, eveniment pentru care societatea, guvernarea nu vrea să își asume responsabilitate. În astfel de cazuri se preferă construirea unui dușman comun, fie Moscova, fie Statul Islamic, fie evreii, fie femeile roșcate etc.

În mass media, îndeosebi în cadrul talk show-urilor, aceste teorii conspiraționiste se bucurau de o atenție aparte, motivul fiind flash-ul de șocant și tendința, predispunerea societății de a construi un dușman comun, și nu analiza propriilor fapte, acțiuni.

#Balena în bazinul mediatic și educațional din Republica Moldova

Primul articol referitor la jocul balena albastră a apărut în mass media locală pe 13 februarie, 2017. În material se făcea referință la înregistrarea de către Poliția de la Tiraspol a unor cazuri de instigare la suicid prin intermediul unui joc numit balena albastră. În articol se făcea referință și la informația publicată de către Novaya Gazeta. Deși la acea perioadă calitatea investigației realizate de Galina Mursalieva era pusă la îndoială de către mass media din Rusia, presa din Moldova nu a făcut nicio mențiune în acest sens. Pe parcursul lunii februarie, materiale cu aproximativ același conținut au fost publicate de către mass media locală.

Pe 8 martie, doi tineri, o fată și un băiat în vârstă de 15 și, respectiv, 16 ani, și-au pierdut viața după ce s-au aruncat împreună în gol de pe o clădire cu 18 etaje din Chișinău.

În scurt timp, numeroase surse media au anunțat că minorii ar fi fost victime ale jocului balena albastră. Mai mult, o instituție mass media a publicat în aceeași zi un articol cu o analiză a conținutului paginilor personale de pe rețelele de socializare ale celor doi tineri. Cercetând conținutul acelor pagini, jurnaliștii au concluzionat că zeci de mesaje prevesteau parcă tragedia ce avea să se întâmple. Drept dovadă serveau hashtagurile folosite de aceştia pe Instagram și imaginile publicate. Astfel, hashtaguri ca #Rincarnation*, #Lucifer, #Transformation au fost apreciate drept semne ale unui comportament suicidal.

Autorii nu au luat în considerare că, în marea majoritate a cazurilor, hashtagul Transformation este folosit în contextul unor imagini ce prezintă schimbările siluetei, corpului, feței, acele before and after #diet, #makeup, #sport etc, iar hashtagul #Lucifer – în contextul serialelor Supernatural sau Lucifer, de altfel, foarte populare în rândul adolescenților. De fapt, două din cele mai populare hashtaguri folosite de băiat erau #donaldtrump și #iopecushionfoundationmurah.

Ce ține de imaginile cu automutilare sau în ipostaze, circumstanţe periculoase, acestea au fost publicate în decembrie-mai 2016, prin urmare, cu mult înainte de apariția balenei albastre în Moldova. Niciunul din tineri nu a folosit vreun hashtag caracteristic jocului balena albastră. Doar în ultima postare (video) este prezent hashtagul #suicide. De asemenea, reieșind din conținutul paginilor de FB ale tinerilor, niciunul din ei nu făcea parte din vreun grup ce ar putea fi considerat suspect.

Din acest moment putem spune că a început panica morală. Pe tot parcursul lunii martie apăreau numeroase știri cu noi cazuri de moarte prin suicid sau tentative de suicid ce ar fi cauzate de jocul balena albastră. Subiectul era discutat intens atât în presa online, rețelele de socializare, cât și în cadrul a diverse talk show-uri.

 

Un post TV a publicat un material care dezvăluie identitatea victimelor. Astfel, în câteva minute, orice persoană putea avea acces la paginile personale ale victimelor de pe rețelele de socializare. Postul TV a prezentat nu doar cazul, circumstanțele, ci indirect a oferit acces tuturor la numeroase detalii din viața personală a celor doi tineri. Publicarea unui astfel de material prezintă un risc major de declanșare a unor cazuri de copycat suicide.

 

Anumite acțiuni au fost întreprinse și de către administrația școlilor. Au fost organizate mai multe ședințe cu părinții în care s-a discutat ceea ce până nu demult era un subiect tabu: automutilarea, moartea prin suicid etc, toate însă doar cu referință la jocul balena albastră.

De cele mai multe ori, adolescenţilor nu le era permis să asiste la aceste ședințe.
Din discuțiile cu mai mulți elevi am aflat că au avut loc și controale în cadrul lecțiilor. Elevii erau rugați să ridice mânecile hainelor pentru a demonstra că nu au semne de automutilare. În alte cazuri, au fost chemați la punctul medical pentru un control de rutină (depistarea pediculozei). Doar că, controlul părului a durat câteva secunde, trecându-se repede la controlul mâinilor. Prin urmare, pediculoza era doar un pretext.

Alți elevi, aflând de la colegi că urmează un control în contextul jocului balena albastră, și-au desenat pe mâini balene, adică au reacționat cu trolling.

                                                                    #Cercuri pe apă în urma balenei

#Pe 18 iulie, Fillip Budeikin (Lis), administratorul unor grupuri în rețeaua de socializare VKontakte ce sunt considerate ca instigatoare la suicid, a fost condamnat la trei ani și patru luni pentru incitare la sinucidere, într-o închisoare de tip deschis.

În timpul procesului a fost posibil de demonstrat vinovăția și implicarea tânărului în două cazuri de instigare la suicid a două adolescente.

#Vladimir Putin a semnat o nouă lege ce presupune pedeapsă penală pentru crearea grupurilor morții.

#Conform raportului pentru anul 2016 al Ministerului de Interne al Federației Ruse, doar 1% din cazurile de moarte prin suicid înregistrate sunt legate de activitatea grupurilor morții.

#Justificarea publică a sinuciderii, inclusiv prin intermediul rețelelor de comunicații electronice, adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziția publicului a unui mesaj despre recunoașterea sinuciderii ca fiind justă sau demnă de urmat se va pedepsi cu închisoare de până la patru ani. Prevederea se conține într-un proiect de lege de modificare și completare a Codului Penal, propus pentru consultări publice de către Ministerul Justiției Republicii Moldova.

#Potrivit șefului serviciului de presă al Poliției Capitalei, Adrian Jovmir, niciun caz de moarte prin suicid din Chișinău nu a fost provocat de jocul balena albastră.

#După valul de panică din Republica Moldova, balena albastră a cucerit noi oceane. Conform mass media străine, tineri din SUA, India și mai multe țări din UE au devenit victime ale jocului balena albastră.

În mare parte, articolele se rezumă la presupuneri și trimiteri la articolul Galinei Mursalieva. Cu toate acestea, unele publicații precum Bloomberg au o altă abordare, punând la îndoială pericolul jocului balena albastră.
Pe site-ul Snopes, specializat pe validarea/demascarea a diverse legende urbane, bârfe sau materiale ale căror veridicitate este discutabilă, cazul Balena albastră în continuare are statutul Unproven (Nedemonstrat).

#Mesajele balenei pe unde Hz

Probabil trebuie să treacă mai mulți ani pentru a putea spune cert ce este balena albastră. Ar fi prematur și subiectiv s-o etichetăm drept legendă urbană și atât, mai ales având în vedere că în multe țări ea continua să fie știre de top și să atragă asupra sa atenția școlilor, poliției, comunităților de părinți etc. Și totuși, sunt unii experți în domeniul suicidologiei/psihologiei/psihiatriei care au o poziție fermă vizavi de balenă și valurile provocate de ea.

„Cauza de bază a suicidului este depresia nedepistată și netratată la timp, care, de regulă, începe să se manifeste în perioada adolescenței. În această perioadă a vieții depresia nu este pronunțată, ci mai degrabă fragmentară. Din acest motiv, copiii, de regulă, nu vorbesc de o dispoziție proastă sau sentiment de vinovăție, ci de un gol lăuntric și plictiseală. Acești copii sunt singuratici, ceilalți adolescenți îi hărțuiesc. Însă ei totuși au nevoie de cineva, respectiv caută suport pe Internet, se unesc în astfel de grupuri de marginalizați. Țin să subliniez că nu există nicio modalitate de a te molipsi de suicid sau demență, deși mass media i-ar putea sugera un posibil scenariu de moarte prin sinucidere unei persoane ce se află la limită”, susține Evgheni Liubov, Conducătorul Departamentului de Suicidologie al Institutului Ştiinţific de Cercetare, Diagnosticare și Tratament în domeniul Psihiatriei din Federația Rusă. În opinia acestuia, „grupurile morții sunt niște comunități patologice ale unor copii nefericiți, care caută să fie înțeleși”.

 

Balena albastră a stârnit valuri de discuții ce până nu demult erau ignorate sau intenționat trecute cu vederea. Doar că de cele mai multe ori, toate se reduceau la Internet și dușmanul comun, necunoscut, dar extrem de periculos. Puțin probabil Internetul să dispară în viitorul apropiat. Dimpotrivă, acesta va deveni și mai prezent în viața noastră. Probabil vor mai apărea balene, elefanți, hermeline, zibeline etc și, probabil, iarăși vinovat va fi Internetul. Cei care sunt așa zisa țintă a jocului balena albastră sunt digital natives – copiii care s-au născut în perioadă dezvoltării și creșterii popularității rețelelor de socializare, o generație care a învățat limbajul verbal odată cu cel virtual.

Oricât de mult ar încerca părinții să-i ajungă din urmă, nu au cum, este o prăpastie peste care nu poți sări. Adulții pot apela la numeroase aplicații de control parental, verifica din oră-n oră ce face copilul lor pe Internet și oricum ceva vor omite. Tinerii de azi știu zeci de metode cum să ascundă linkurile, paginile, chaturile etc. Părinții se pot informa din diverse surse, frecventa traininguri, instala aplicații, oricum copilul lor va cunoaște mai bine ca ei cum să ascundă ceea ce nu vor să fie văzut, pentru că sunt copiii care de la trei ani deja navigau pe Internet. Iar incapacitatea de a controla această imensitate îi face pe părinți să se simtă vulnerabili, speriați și neputincioși. De aici și impulsul de a controla, un impuls care trezește o reacție de răspuns, de a ascunde și mai mult, și mai bine.

Adolescenții urăsc să fie luați drept proști, extrem de naivi și foarte vulnerabili, iar reacția lor de cele mai multe ori se manifestă prin agresiune sau luare în derâdere, același trolling. Adolescenţii nu înțeleg de ce despre ei se discută în absența lor, mai ales când oficial la vârsta pe care o au, spre exemplu se pot căsători. De ce unele subiecte sunt discutate separat, într-o clasă cu fetele, în alta cu băieții.

Balena albastră, pentru o perioadă, i-a făcut pe mulți să vorbească despre suicid. Doar că suicidul nu este ceva ieșit din comun, senzațional, cum este prezentat, de regulă, în mass media… Sinuciderea e un act ce are un rezultat, este suprimarea propriei vieți. Și tineri mor prin sinucidere în fiecare zi, în diferite colțuri ale lumii, indiferent de curenții maritimi. 

Pe 20 aprilie, 1999, la Liceul Columbine din Colorado, SUA, doi tineri, Eric Harris și Dylan Kllebold, în vârstă de 18 și, respectiv, 17 ani, au săvârșit un atac armat în urma căruia și-au pierdut viața 12 elevi și un profesor. Alți 24 de elevi au fost răniți, iar Eric Harris și Dylan Kllebold au decedat prin sinucidere.

Regizorul Michael Moore a lansat în 2002 un documentar despre acest caz. În una din secvențele filmului acesta poartă o discuție cu interpretul Marilyn Manson, acuzat de către mass media și mulți activiști civici că muzica sa ar fi una din principalele cauze ale acestei tragedii.

La finalul discuției, Michael Moore îi adresează o ultimă întrebare:
— Dacă ai avea ocazia să vorbești cu acei tineri, cu întreaga comunitate din Columbine, ce le-ai zice?
— Nu le-aș zice niciun cuvânt.
Aș asculta ce au ei de zis.
Iar asta e ceea ce nimeni nu a făcut-o.

Materialul dat este al doilea din seria de articole în care vor fi analizate câteva cauze ce duc la suicidul în rândul tinerilor. Articolele vor fi bazate atât pe materiale științifice, părerea specialiștilor în domeniu, cât și pe mărturiile mai multor tineri.

În cazul în care vreun subiect abordat în acest articol te-a afectat emoțional, te rugăm să contactezi Linia Verde pentru Prevenirea Suicidului.