Limba este un organism viu și un cuvânt rămâne viu atâta timp cât este rostit. Dăruiți viață cuvintelor de mai sus, nu le lăsați la categoria de cuvinte uitate ale Moldovei. Ele trebuie rostite pentru a defini sensul acelor lucruri pe care le poartă.
# Agios – Cuvântul provine din neogreacă de la agios, a dormi; a sforăi. Numele unei cântări liturgice care începe cu cuvintele „aghios, aghios”. A cânta monoton și tărăgănat.
# A beșteli – A face pe cineva de ocară, a certa pe cineva folosind ocări, insulte. A trata cu vorbe ofensatoare; a batjocori; a dezonora. A mustra pe cineva îndelung.
# Bre – Cuvântul provine din turcă, de la bre, cuvânt cu care atragem atenția cuiva că ne adresăm lui (de obicei repetat), cuvânt care exprimă mirare. Interjecție cu care atragi atenția cuiva că te adresezi lui. V. mă, măi, bă, fă. Introduce o interpelare. Exprimă surpriza sau mirarea, uneori intensificată prin repetiție. Chemare, mirare și admirațiune adresată bărbaților, ca și măi.
# Bogdaproste – Cuvântul provine din bulgară de la cuvântul bog da prosti, cuvânt de mulțumire adresat celui care dă ceva de pomană. Cuvânt prin care se exprimă ușurarea de a fi scăpat de o nenorocire, de o grijă.
# Pătăranie – Cuvântul vine de la pățanie, de la a păți. Pățanie, întâmplare neplăcută. Întâmplare neobișnuită (din viața unei persoane), scandal, ceartă, zarvă, glumă.
# Ogrinji – Cuvântul provine din sârbă de la ogrizine, resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț. Resturi de fân, paie ce rămân în iesle.