Limba este un organism viu și un cuvânt rămâne viu atâta timp cât este rostit. Dăruiți viață cuvintelor de mai sus, nu le lăsați la categoria de cuvinte uitate ale Moldovei. Ele trebuie rostite pentru a defini sensul acelor lucruri pe care le poartă.
#. Hătălău – Cuvântul are origine necunoscută, tânăr care manifestă interes deosebit față de fete; handralău.
#. Urdiniș – Provine din latină de la ordinare, deschizătură îngustă într-un stup, pe unde ies și intră albinele. Orificiu din partea inferioară a coșului pentru albine (coșnițe) pentru circulația albinelor. Din urdina „a alerga încoace și încolo, a umbla mult, a frecventa, a vizita”.
#. Acastău – Cuvântul provine din maghiară de la akasztó, „care atârnă”, spânzurătoare. Schele la o clădire. Persoană înaltă, prăjină.
#. Nadiceancă – Cuvântul provine din ucraineană de la naĩtyčanka. Trăsură mică și ușoară, neacoperită; brișcă.
# Povidlă – Cuvântul provine din ucraineană de la povydlo, magiun. Marmeladă, magiun, lictar, pastă de prune ori de zarzăre. Povidla se face din prune coapte, prin unele locuri chiar din zarzări și gutui.
#. Pomăt – Cuvântul provine din latină de la poma. Grădină de pomi, livadă. Mare cantitate de poame: era mult pomet. Multe feluri de poame: câte pometuri.
#. Rumeguș – Cuvântul provine din latină de la rumigare, deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, asemănătoare cu tărâțele, rezultate din tăierea lemnului cu ferăstrăul. Rugumașcă, rumegătoare, tărâțar, tărâță, particule mici de lemn, asemănătoare cu tărâțele, produse prin tăierea lemnului cu ferăstrăul.
