Feminism Moldova: Scuzele lui Chirtoacă nu fac decât să trimită femeile înapoi la bucătărie

IMG_7832
Foto: Marșul „Feminismul Te Iubește”

Grupul de inițiative feministe a depus ieri o plângere împotriva lui Dorin Chirtoacă, acuzându-l de sexism și discriminare și rugându-l să-i prezinte scuze publice Zinaidei Greceanîi. Dorin a publicat pe pagina sa de Facebook un text în care și-a prezentat scuzele și s-a justificat.

Grupul de inițiative feministe vine cu o replică la scuzele lui Chirtoacă, spunând că ceea ce a spus el nu face decât să întărească gândirea patriarhală din Republica Moldova.

Vedeți mai jos replica Victoriei Apostol, una din liderele grupului de inițiative feministe:

 

Victoria Apostol
Victoria Apostol

Mesajul de clarificare și îndreptățire a lui Dorin Chirtoacă nu mai este doar despre Dorin Chirtoacă și declarațiile sale din 29 iunie, ci reflectă o realitate patriarhală în care femeile nu sunt percepute ca adversare în competiție, ci mai degrabă ca doamne cărora trebuie să li se pupe mâna și după care se ascund adevărații competitori, doar că ei sunt lași pentru a ieși în față. Discuția nu mai e despre ce a spus Dorin Chirtocă, ci despre cum percepem femeile și ce roluri le atribuim în societate, iar când zic societate mă refer și la spațiul domestic.

De exemplu, acest paragraf din mesajul primarului: „Dacă mai ținem cont de faptul cât de mult au fost discriminate femeile pe parcursul istoriei în cel puțin ultimii 2000 de ani și de faptul că dreptul cel puțin de a vota le-a fost oferit în unele state abia după cel de-al II-lea război mondial, din câte țin minte de la istorie, atunci putem spune că recuperarea femeilor de pe urma acestei oprimări milenare durează până în ziua de azi” se CONTRAZICE cu melodia de la finalul mesajului său, și anume „Sărut femeie mâna ta”. Această contrazicere reflectă realitatea patriarhală din prezent, care constă în acceptarea emancipării femeilor, însă nu și a eliberării femeilor.

Emanciparea înseamnă că femeile și-au obținut recunoașterea drepturilor politice și civile și exercitarea acestora în spațiul public. De exemplu, dreptul de vot și dreptul de a fi ales sunt drepturile politice pe care femeile le-au obținut și le pot exercita în spațiul public. Apropo, această recunoaștere a avut loc pentru că femeile au cerut-o și au luptat pentru ea. Bărbații din politica deceniilor 19 și 20 nu prea au manifestat inițiativă de a le recunoaște aceste drepturi. Femeile care ieșeau în stradă să ceară recunoașterea acestor drepturi erau arestate, încarcerate, torturate în închisori și blamate pentru ceea ce făceau.

 

Mișcarea Sufragetelor PC: Feminism Moldova

Mișcarea sufragetelor vorbește de la sine prin ce au trecut femeile deceniilor 19 și 20, astfel încât noi, femeile de astăzi să ne bucurăm și ne exercităm în libertate drepturile politice și civile, de care încă nu toate femeile de pe glob se pot bucura (vezi cazul Arabiei Saudite).

Eliberarea înseamnă că femeile scapă de sclavia din spațiul domestic. Eliberarea înseamnă că femeile nu mai sunt privite și valorizate prin prisma rolului de a fi mamă, prin prisma de a fi soție și prin prisma de a fi focul casei/familiei. Când are loc eliberarea femeilor, spațiul domestic devine un spațiu al parteneriatului, unde reponsabilitățile domestice și de creștere și îngrijire a copiilor sunt împărțite de cei doi parteneri (femeie și bărbat). Însă melodia „Sărut femeie mâna ta” tocmai despre eliberare nu e, ci din contră, este despre subjugarea femeilor în spațiul domestic. Femeia este apreciată în acea melodie pentru rolul de mamă, pentru rolul de gospodină și rolul de păstrătoare a focului familial. Și cu rolul bărbatului în spațiul domestic cum rămâne? Pe el pentru ce-l apreciem?

Mai mult, femeile care și-au cerut recunoașterea drepturilor în deceniile precedente au făcut-o anume din considerentul că rolul lor în societate era redus doar la spațiul domestic. Erau apreciate pentru a fi doamne cărora li se pupă mâna și li se apreciază frumusețea, însă nu erau lăsate să-și exprime opinia, nu erau lăsate să fie implicate în chestiuni politice, iar dacă o făceau, atunci erau blamate.

Astăzi, acceptăm (mai mult sau mai puțin) ca femeile să se implice în politică, însă în continuare credem că ele în primul rând sunt mame, gospodine și focul casei. În continuare credem că femeile, atunci când vin de la muncă (spațiul public) trebuie să gătească, să spele și să aibă grijă de copii în spațiul domestic, adică în continuare ele sunt subjugate. Practic, femeile astăzi fac o muncă dublă – merg la serviciu și muncesc pe gratis în spațiul domestic. Însă acest lucru nu este valabil și pentru bărbați. Încă o bună parte din societatea noastră continuă să creadă că munca unui bărbat se limitează doar la spațiul public! Or asta nu e egalitate deloc. Egalitatea de gen înseamnă că și bărbații muncesc în spațiul domestic, că și bărbații vin de la muncă și se apucă de gătit, spălat vase și făcut teme cu copiii.

 

Botezul ficei Elenei Băsescu PC: Eva.ro
Botezul ficei Elenei Băsescu PC: Eva.ro

În esență, cam despre asta e mesajul lung al lui Dorin Chirtoacă. El își începe mesajul prin a aprecia emanciparea femeilor, însă își încheie mesajul prin a le arăta unde le este locul – la bucătărie. În rest, cuprinsul e doar o înșiruire de fraze prin care ne acuză ca nu l-am înțeles și că socialiștii nu sunt bărbați adevărați, deoarece au pus o femeie în așa situație. Iar remarca lui Renato Usatîi – „baba Zina” – e la fel una sexistă și ageistă. Nu există nicio diferență dintre atitudinea acestor doi față de o femeie de 59 de ani în politică. Diferența constă în posibilitatea de a sesiza Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. În cazul lui Renato Usatîi – o poate face doar Zinaida Greceanîi, așa cum doar ea a fost vizată, în cazul lui Dorin Chirtoacă – o poate face orice femeie care s-a simțit ofensată, așa cum declarațiile lui Dorin Chirtoacă nu o mai vizează doar pe Zinaida Greceanîi.

Concluzie

În concluzie, Dorin Chirtoacă vine și pleacă, însă patriarhatul rămâne. Prin urmare, e important să ne schimbăm percepțiile despre rolurile femeilor și a bărbaților atât în spațiu public, cât și în spațiul domestic. Dacă ne dorim cu adevărat să avem o societate egalitară, competitivă și lipsită de misoginie și sexism, atunci nu e de ajuns doar să ne prezentăm scuzele, e necesar să ne schimbăm modul de a gândi, astfel încât să percepem femeile ca partenere egale de competiție în spatele cărora nu se ascunde nimeni.”

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente