Următoarea bancă gigantică din seria „Covorul Dorului” se va numi Zig Zag, în cinstea ornamentului specific, întâlnit adesea pe covoarele basarabene. Aceasta va fi instalată în capitala de Nord a țării, în zona pietonală a orașului Bălți. Evenimentul va avea loc pe 22 mai, chiar de Hramul municipiului.

„E foarte frumos, într-un oraș de la Nordul țării, unde știm foarte bine care este situația socială și politică, să apară un simbol de identitate națională care să ne unească pe toți”, ne-a declarat fondatoarea asociației KLUMEA, Nata Albot, căreia îi aparține inițiativa.

Banca va fi instalată cu susținerea financiară a celor de la Incasso Moldova, cu implicarea lui Mihai Stamati, autorul bradului suspendat de la Muzeul Național de Artă și cel care proiectat anterior banca „Pomul Vieții” din Chișinău.

Cel care va picta această minunăție urbană nu este nimeni altul decât Radu Dumbravă – un artist din Chișinău, care a participat, anterior, în echipele poloneze ce au realizat picturile murale din sectorul Botanica. Comparativ cu cea din Chișnău, banca ce urmează să fie instalată la Bălți, va fi colorată în altă culoare de bază și asta, deoarece artistul și-a propus niște modificări care să o facă și mai atractivă.

PC: Facebook/Nata Albot

Cei de la KLUMEA planifică să instaleze în viitor în Chișinău 13 astfel de bănci și altele trei în alte orașe mari: Bălți, Orhei și Cahul.

Potrivit Natei Albot, instalarea acestor creații în spațiile urbane este un proiect care poate supraviețui sută la sută din contribuțiile companiilor private și este o posibilitate perfectă prin care companiile din Moldova pot lăsa o urmă frumoasă în spate. „Nu este un proiect costisitor. Producția unei asemenea bănci ne costă 1.150 de euro. În această sumă intră lemnul, munca echipei, transportul, pictarea scaunului. Vopseaua de calitate care să reziste la condițiile climaterice costă foarte scump. Fac un apel la companiile private, nu este o sumă mare, în schimb orașul s-ar împânzi cu bănci din astea colorate care ar fi toate individuale, ar purta tăblița celui care a contribuit și le-ar face și lor un bine, dar și orașului. Implicarea lor chiar aduce o schimbare, foarte puțini înțeleg că acolo de unde iei dintr-o țară, trebuie să dai și înapoi. Dacă fiecare s-ar angaja pe un sector să facă acest lucru, orașul nostru ar fi împânzit cu obiecte frumoase”, a conchis Nata Albot.

Ce simboluri conține noua bancă? 

Păretar – țesătură specială, în formă de covor, care se atârnă tradițional de-a lungul peretelui (în dreptul laviței sau patului) în casele țărănești din Moldova.

Acest păretar este decorat cu o compoziție ornamentală alcătuită din grupuri de dungi policrome, cu registre transversale, formate din motive organice și geometrice, la construirea cărora sunt folosite predominant liniile zigzagate.

Cine mai vrea să mai susțină o instalație urbană în localitatea sa și să aducă un tribut frumoaselor tradiții basarabene?

Reamintim că, prima instalație urbană de tipul băncii gigant a fost instalată în scuarul Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu” la finele lunii decembrie.

 

IMG_5470

Banca din scuarul Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”

IMG_5485

Banca din scuarul Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”