Tehnologiile viitorului pe înțelesul tuturor. Cum o cană de capuccino te ajută să înțelegi tehnologia blockchain

blockchain

E dimineață. Ești la un coffee shop și îți aștepți cafeaua la pachet cu care îți începi ziua de muncă. Barista apasă butonul care pune în funcție espressorul, care, la rândul lui, râșnește doza necesară de boabe de cafea pentru un espresso. Imediat după, prin cafeaua râșnită va trece jetul de apă clocotită. În mai puțin de un minut espresso va fi gata și barista îți va pregăti capuccino pe care abia aștepți să-l savurezi. Între timp, te uiți peste etichetele pungilor de cafea din spatele tejghelei și citești, pentru a mia oară, numele brandului de cafea servită exclusiv în acest coffee shop.

Te-ai gândit vreodată ce se întâmplă dincolo de eticheta colorată de pe pungă? Cine sunt oamenii datorită cărora tu poți cumpăra, în fiecare zi, la prima oră, un capuccino? De unde vin boabele de cafea, cine le-a cules, și, nu în ultimul rând, cât de autentică este originea pe care o declamă producătorii brandului respectiv?

Imaginează-ți că în viitorul apropiat vei putea afla toate lucrurile astea scanând codul QR de pe eticheta pungii de cafea, și nu doar despre boabele din cafeaua cumpărată la coffee shop-ul preferat, ci despre orice alt produs pe care îl găsești pe rafturile unui supermarket. Un astfel de viitor ne promite blockchain – tehnologia care va revoluționa felul în care funcționează lumea așa cum o cunoaștem noi azi.

Ce este tehnologia Blockchain?

„Tehnologia care va schimba lumea afacerilor în următorii zece ani nu e social web, big data, cloud computing, robotica sau nici măcar inteligența artificială. Această tehnologie este blockchain”, Harvard Business Review.

Îți amintești anul 2008? Barack Obama este ales președinte, apare filmul ”The Dark Knight”, Falcon 1, prima navă spațială privată construită de SpaceX, este lansată în spațiu, iar Usain Bolt înregistrează un nou record mondial alergând distanța de 100 metri în doar 9,69 secunde.

Tot în 2008 s-a întâmplat criza financiară, care, pe lângă faptul că a indus recesiunea în mai multe țări, a provocat și pierderea totală de încredere în sistemul bancar existent, în care băncile și intermediarii guvernamentali validau tranzacțiile. Coincidență sau nu, dar tot în 2008 o persoană sau un grup de persoane sub pseudonimul Satoshi Nakamoto lansează un sistem de monedă electronică numit ”peer-to-peer” (”om la om”), care permite realizarea unor tranzacții fără ca acestea să treacă prin intermediari, și anume prin bănci. Moneda lansată era Bitcoin, iar tehnologia care asigura existența acesteia – blockchain.

Ca să înțelegi ce reprezintă blockchain, imaginează-ți un mare registru public care înregistrează toate tranzacțiile realizate între două părți. Acest registru nu permite alterarea datelor înregistrate, iar pentru ca o nouă tranzacție să fie adăugată, aceasta trebuie conectată la tranzacțiile precedente printr-un procedeu informatic complex, care presupune formarea unui lanț de „blocuri“, de unde englezescul blockchain (”block” – bloc, ”chain” – lanț).

AID_Tech Lebanon Digital Vouchers

Pe lângă faptul că este public, blockchainul este distribuit. Asta înseamnă că toate calculatoarele din rețea au o copie a registrului pe care o pot consulta și pe care pot adăuga noi tranzacții. De altfel, tehnologia blockchain face parte dintr-o gamă largă de tehnologii care se numesc Tehnologii Distribuite (Distributed Ledger Technologies).

Simplu spus, tehnologia blockchain reprezintă o metodă descentralizată de stocare și distribuire a informației într-un spațiu virtual deschis și care permite utilizatorilor să vizualizeze toate tranzacțiile făcute în timp real.

Pentru că nu există un analog acestei tehnologii, blockchain este, la moment, cea mai revoluționară dintre tehnologiile distribuite atunci când vine vorba de tranzacții securizate, realizate în mod descentralizat. Deși această tehnologie a fost introdusă odată cu Bitcoin și este frecvent asociată cu monedele virtuale, în prezent blockchain este adoptat la scară largă de diverse sectoare și se bucură de o popularizare în creștere fulminantă. Se estimează că această tehnologie va avea un impact semnificativ asupra serviciilor digitale și va transforma foarte multe domenii, precum ar fi sistemul medico-sanitar, domeniul energetic, gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală, prestarea serviciilor guvernamentale, etc.

Și totuși, ce legătură are cafeaua cu blockchain?

Să revenim la cafea. Boabele de cafea pe care le râșnește barista pentru a-ți face o porție de capuccino fac un drum lung și anevoios până a ajunge în cana ta: de la culesul fructelor de cafea la curățarea acestora de miez, uscarea, decorticarea, vânzarea către intermediari, transportarea acestora. Acest lanț prin care „circulă” boabele de cafea se numește lanț de aprovizionare. Lanțul de aprovizionare cu cafea n-ar putea exista fără fermierii care cresc arborii de cafea. Deși ei sunt responsabili și de culesul, uscarea și decorticarea boabelor de cafea, lor le revin, de regulă, doar 10% din întregul profit al vânzării acestora. În majoritatea cazurilor, pentru fermieri acești bani sunt prea puțini pentru a le asigura lor și familiilor lor un trai decent.

Pe lângă aceasta, întregul lanț de aprovizionare cu cafea depinde de numeroși intermediari și ”strâmtori” centralizate, care percep taxe destul de mari pentru tranzacțiile pe care le fac. Astfel, rata adaosului comercial la o cană de cafea este direct proporțională numărului de intermediari implicați în lanțul de aprovizionare.

Grație tehnologiei blockchain, procesele care sunt centralizate în acest lanț de aprovizionare pot fi eliminate, iar toate operațiunile executate – de la fermierul care a plantat arborii la cei care au ambalat produsul final – pot deveni transparente. Mai mult decât atât, blockchain promite să scurteze timpul în care fiecare din actorii principali ai lanțului va fi remunerat pentru munca sa, în timp ce fermierii vor avea posibilitatea să-și vândă marfa mult mai repede, dar și să fie remunerați mult mai echitabil per kilogram de boabe de cafea.

140827BrazilCoffee

Drept exemplu, rețeaua de coffee shops Starbucks a anunțat în martie 2018 lansarea unui program-pilot de identificare a provenienței boabelor de cafea bazat pe tehnologia blockchain. Programul ”Bean to Cup” va fi testat în Costa Rica, Rwanda și Columbia, unde Starbucks și-a propus să contribuie la stabilirea unor prețuri echitabile pentru fiecare sac de cafea vândut de fermieri.

Să dăm puțin la o parte cafeaua și să ne uităm și la alte produse. Walmart, renumita rețea de hipermarketuri din SUA, ar fi comparat procesul de identificare a provenienței fructelor de mango efectuat în mod tradițional cu același proces executat cu ajutorul tehnologiei blockchain. Rezultatul a fost unul impresionant: fără tehnologia blockchain procesul a durat 6 zile, 18 ore și 26 de minute, cu blockchain – doar 2,2 secunde. Giganții industriei alimentare nu sunt singurii care și-au făcut curaj și au început să testeze tehnologia blockchain. În Republica Moldova urmează să fie lansat un proiect pilot pe identitate digitală, scopul căruia este să combată traficul de copii cu ajutorul unor „acte” de identitate digitală, construit pe baza tehnologiei blockchain. Acest proiect va fi implementat de compania de software ConsenSys din SUA, care a câștigat competiția „Blockchain for Humanity” lansată de două agenții ONU în colaborare cu World Identity Network. Dacă sistemul se va dovedi eficient, acesta va fi preluat și în alte țări în care problema traficului de copii este stringentă.

De altfel, sectorul umanitar este demult antrenat în diverse proiecte bazate pe această tehnologie promițătoare tocmai datorită transparenței pe care o asigură aceasta. Sectorul umanitar pierde aproximativ 30% din banii care sunt donați de organizații de caritate, ONG-uri și guverne din cauza corupției și fraudei. Astfel, în anul 2015, compania AID:Tech din Irlanda a inițiat și a condus, în premieră, un proiect-pilot de acordare de vouchere digitale refugiaților sirieni stabiliți în Liban, folosind tehnologia blockchain. În colaborare cu organizația Crucii Roșii Irlanda, AID:Tech a acordat la 100 de familii de refugiați vouchere inteligente cu care aceștia puteau achita produse alimentare și de igienă la un supermarket local. Datorită acestor vouchere organizația Crucii Roșii a știut exact pentru ce și de cine anume au fost cheltuiți banii donați familiilor de refugiați.

Facebook_speakers

Despre acest proiect, precum și despre altele, Daniel Curran, Director of Growth pe Europa la AID:Tech va vorbi, în persoană, la un eveniment inedit – Blockchain for Development Forum: The Future Now – care va aborda potențialul tehnologiei blockchain în mai multe sectoare, inclusiv și cel umanitar. Forumul va avea loc la Cluj – primul eveniment în acest domeniu organizat în Europa de Sud-Est – și promite să aducă pe scena IT din România actorii principali la intersecția dintre tot ce reprezintă tehnologia blockchain și sectoarele în care această tehnologie a fost deja implementată cu succes.

Se pare că blockchain ne promite multe. Sistemele centralizate nu mai sunt privite cu încredere, iar transparența în tranzacții – fie ele financiare, informaționale sau de orice altă natură – este văzută ca fiind singura soluție împotriva corupției și fraudelor, precum și asigurarea unui trai decent pentru sutele de milioane de oameni care trăiesc în țările lumii a treia, dar care aprovizionează întreaga lume cu cafea, fructe exotice, ciocolată, diamante, ton, etc. Din multitudinea de întrebări care planează în jurul discuțiilor despre blockchain, câteva ies în evidență: Cât de deschise vor fi guvernele, pentru care corupția este un mod de viață, să adopte această tehnologie care aduce cu ea transparența? Până unde vor fi dispuși promotorii blockchainului să convingă țările în curs de dezvoltare să folosească aceste tehnologii pentru a se convinge că banii investiți în cauze umanitare nu sunt direcționați în buzunarele altora? Și, în ultimă instanță, oare există riscul ca această tehnologie să ducă la dizolvarea băncilor și chiar a guvernelor?

Sunt încă multă întrebări la care vom afla răspunsurile pe parcurs. Între timp, putem fi siguri de un singur lucru: oamenii care se află la originea lanțurilor de aprovizionare și muncesc pentru bani puțini merită o viață mai bună. Fermierii care cresc arborii de cafea merită un trai decent, copiii lor merită acces la educație, servicii medicale, locuri de muncă și multe altele și ține și de noi, consumatorii, să ne punem mai multe întrebări despre cei datorită cărora, bunăoară, ne putem începe diminețile cu o cană de capuccino preparată din boabe de cafea proaspăt râșnite.

La intersecția dintre Blockchain și sectorul de dezvoltare durabilă: România va găzdui primul forum din Europa de Sud-Est dedicat tehnologiei blockchain

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente