În fiecare an apare o idee nouă despre cum ar putea arăta Chișinăul. Echipa #diez și-a propus să le găsească pe toate care au fost și pe toate care vor fi într-o serie de materiale „Cum ar fi arătat Chișinăul dacă toate ideile ar fi devenit realitate”. Vedeți mai jos o mică retrospectivă a ideilor despre strada pietonală.
În 2011, scriitorul Alexandru Bordian scria că vrea o stradă pietonală, tot în perioada de atunci se vorbea intens despre strada Mitropolit Varlaam ca una pietonală, din păcate n-am găsit nicio schiță futuristică a străzii Varlaam.
„Există un proiect de transformare a străzii Mitropolit Varlaam într-o veritabilă zonă pietonală a Chișinăului. A fost unul dintre angajamentele prioritare ale PLDM pentru a fi promovat în consiliul municipal. Se știe că acest proiect poate fi realizat în baza unui parteneriat public-privat și va necesita circa 1,75 milioane de euro pentru toată infrastructura: pavaj, reparația și consolidarea fațadelor clădirilor și caselor de pe stradă, iluminat artistic și schimbarea rețelelor inginerești”, mai adăuga Alexandru.
Din 1 mai 2013, strada Alexandru Diordiţă din Chișinău, tronsonul cuprins între str. Cosmonauţilor şi str. Columna are statut de zonă pietonală permanentă.
În 2014, primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă spunea: „Știți care este viziunea mea? Pe lângă strada pietonală asupra căreia lucrăm acum, Diordiță, va fi posibil să se meargă pe jos, de la râul Bâc, de la Albișoara până la Catedrală pe aleea de pe bd. Grigore Vieru și în continuare pe strada pietonală. Pe viitor, dacă se va reuși, transportul din Piața Marii Adunări Naționale să treacă printr-un tunel. PMAN să fie pietonală, să fie unită cu Grădina Publică Ștefan cel Mare și să avem un spațiu pietonal de jos de la Albișoara până sus la PMAN, Grădina Publică, în spate la Biblioteca Națională și poate chiar pe strada Veronica Micle cu extindere pe strada Varlaam. Treptat, sectorul Centru s-ar transforma într-o zonă pietonală cu acces parțial al automobilelor”.
Idei din 2012: iată cum urma să arate strada pietonală Alexandru Diordiță
Idei din 2016: axa străzilor A. Pușkin și Maria Cebotari
Amenajarea unei porțiuni din str. 31 August 1989 în zonă pietonală, în axa străzilor Al. Pușkin și Maria Cebotari, inclusiv a unui spațiu protejat din același perimetru, este unul dintre proiectele care ar putea fi realizate în perspectivă în Chișinău. Mai multe soluții pentru reamenajarea acestei zone au fost prezentate la expoziția „Urbanism și arhitectură” din cadrul Concursului Național pentru revitalizarea spațiului public din zona centrală a capitalei, care s-a desfășurat în perioada 18-20 aprilie 2016, organizat de către Primăria Municipiului Chișinău în parteneriat cu Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și Ambasada Republicii Franceze.
În cadrul concursului au fost prezentate 16 proiecte, iar câștigătorul premiului I a fost selectat de o echipă de jurizare moldo-franceză, alcătuită din conducerea capitalei, reprezentanți ai municipalităților franceze și Ambasadorul Franței în Republica Moldova, S.E. Pascal Vagogne.
Cel mai bun proiect de amenajare a zonei protejate și a spațiului pietonal din str. 31 August 1989, a fost realizat de către un colectiv de autori tineri, compus din cinci arhitecți, un sociolog și un artist curator al proiectului.
Proiectul propus de către autori vine să soluționeze câteva din problemele infrastructurii din zona istorică respectivă. Oraşul Chişinău nu dispune, la moment, de o reţea de spaţii pietonale, în oraş existând mici porţiuni separate (aleea de pe bd. Mircea cel Bătrân, aleea de pe str. Grigore Vieru cuplată deja cu str. E. Doga), care însă nu sunt legate între ele şi funcţionează ca „insule pietonale izolate”. De asemenea, ca o consecinţă a exploziei numărului de automobile în oraş precum şi inadecvarea infrastructurii rutiere pentru un asemenea flux de maşini, calitatea infrastructurii pietonale – trotuare, scuaruri – a scăzut considerabil.
În acest sens, proiectul de amenajare a unei străzi pietonale pe str. 31 August 1989, în intervalul str. Maria Cebotari str. Al. Puşkin, vine să soluţioneze câteva nevoi.
În primul rând, să amenajeze un spaţiu pietonal public, accesibil şi incluziv.
În al doilea rând, să ofere un spaţiu pietonal ce ar fi deschis şi cu potenţial de dezvoltare în toate direcţiile aşa încât pe viitor să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale până la construcţia unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş.
În al treilea rând, să ofere un spaţiu public democratic şi incluziv în care ar încăpea şi de care s-ar bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilitate, vârstă ori statut social.
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Proiectul nostru are la bază următoarele principii:
# e organizat în jurul metaforei „stradă pietonală ca un râu”. Justificarea metaforei râului e următoarea: toate aşezările umane majore au apărut în preajma unor ape (la fel şi Chişinăul), iar râurile joacă un rol esenţial în viaţa oraşelor. Considerăm că amenajarea pietonală propusă ar putea deveni un râu pietonal urban în jurul căruia şi de la care s-ar dezvolta viaţa comunitară urbană;
# un spaţiu pietonal deschis şi dinamic, cu potenţial de extindere şi conectare la alte spaţii pietonale din oraş;
# un spaţiu pietonal care ar fi şi un spaţiu public egal şi democratic, care acceptă, încurajează şi tolerează diferenţa şi care aparţine tuturor;
# un spaţiu pietonal care acomodează varii interese ale orăşenilor: de recreere, de socializare, de consum, de cultură şi educaţie şi care pune accent pe activităţi de interes comun ce contribuie la creşterea solidarităţii comunităţii;
# un spaţiu pietonal ce se constituie cu minime investiţii financiare, minime intervenţii arhitecturale (nu presupune construcţii capitale sau altă infrastructură costisitoare) şi care mizează pe valorificarea infrastructurii existente. Vedem acest lucru prin: valorificarea potenţialului clădirilor şi scuarurilor existente şi sporirea acestui potenţial prin deschiderea instituţiilor publice amplasate în acest segment (Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Artă a Moldovei, Biblioteca Naţională, Palatul Naţional); valorificarea scuarurilor verzi – Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” etc.;
# un spaţiu pietonal ce încurajează diversitatea, diversitatea formelor de comportament, diversitatea grupurilor sociale, diversitatea formelor de activitate etc.;
# un spaţiu pietonal „neplanificat” în care are loc întâmplarea, inovaţia, supriza, imprevizibilul, şi care să fie adaptabil, cu minime intervenţii, unor nevoi şi uzuri viitoare;
# protejarea spaţiului verde existent şi dezvoltarea lui ulterioară pentru a acomoda necesităţile unui spaţiu pietonal viu, dinamic şi activ;
# asigurarea accesului gratuit la bunuri comune fundamentale – apă potabilă, WC – pentru a transforma acest spaţiu public în unul cu adevărat democratic şi incluziv, scrie echipa de la MIEZ pe pagina lor de Facebook.
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Colectiv de autori și autoare:
# arhitectă BOROZAN Ina (Laborator de arhitectură MIEZ);
# arhitect DELEANU Toma (DT-architektur buro);
# arhitect MOLDOVAN Vlad;
# sociolog/filosof SPRINCEANA Vitalie (Oberliht);
# artist/curator US Vladimir (Oberliht);
# arhitect VATAMANIUC Andrei (Laborator de arhitectură MIEZ);
# arhitect VREDNIC Stanislav.
Sursă imagine: Laboratorul de Arhitectură MIEZ
Idei din 2018: Micle – pietonală
Un student al Facultății de Dezvoltare Urbană și Arhitectură din cadrul Universității Tehnice din Moldova, Maxim Sîtnic, a propus opțiunea de restabilire și dezvoltare a centrului istoric al Chișinăului. Sîtnic propune ca străzii Veronica Micle să-i fie acordat stat de stradă pietonală, iar perimetrul cartierelor cuprinse între străzile V. Micle, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și bd. Ștefan cel Mare să fie revitalizat prin amenajarea unui scuar public, a unui teren de sport și a unei parcări subterane, scria Dumitru Ciorici pe blogul său.
Studentul a postat pe pagina sa de Facebook un design al schimbărilor așa cum le vede el. Sîtnic susține că centrul Chișinăului are un mare potențial turistic, dar este necesară actualizarea fațadelor clădirilor istorice, mărirea spațiilor destinate pietonilor și îndepărtarea parcărilor.
„Lipsa unei viziuni clare pentru dezvoltarea centrului istoric al Chișinăului atrage după sine mai multe probleme. Orașul s-a transformat deja într-o parcare imensă, iar experiența urbană are de suferit din ce în ce mai mult. Drumurile deplorabile, trotuarele degradate și bordurile devastate fac orașul neatractiv de impracticabil atât pentru locuitori, cât și pentru eventualii turiști. Centrul orașului Chișinău are un potențial vizual-artistic impunător. O politică de renovare a fațadelor clădirilor din centrul istoric ar încuraja deplasarea pe jos și ar atrage investiții. În contextul accesibilității, orașul Chișinău are nevoie de îmbunătățirea sistemului de transport public și de implementarea politicilor de descurajare a utilizării transportului individual.”
Pornind de la conceptul mobilității și spațiului public, iată care sunt recomandările și soluții propuse de către Maxim Sîtnic:
# transformarea străzii Veronica Micle în una pietonală cu instalarea mobilierului urban corespunzător și amenajarea unor puncte de interes la ambele capete pentru a crește interesul pietonilor;
# întrucât zona de cercetarea este limitată la un cartier, a fost organizat doar unul dintre cele două puncte de interes, și anume zona de la intersecția străzilor V. Alecsandri și V. Micle. Zona a fost amenajată cu un havuz, bănci de șezut, material vegetal și corpuri de iluminat pentru a crește senzația de securitate pe timp de noapte;
# la intersecția străzilor V. Alecsandri și V. Micle se propune organizarea unei parcări subterane în două niveluri cu o capacitate totală de 180 de autoturisme. Parcarea este necesară atât pentru vizitatorii teatrului „Luceafărul”, cât și pentru conducătorii-pietoni care vor traversa tur-retur, în scop recreativ, cartierele din centrul istoric;
# un pavilion semideschis în centrul cartierului ar rezolva mai multe probleme, adică ar duce la îmbunătățirea condițiilor sanitaro-igienice, la animarea spațiului public prin organizarea expozițiilor, a târgurilor de crăciun, a cafenelelor și puburilor ș.a.;
# din contul zonei degradate din interiorul cartierului, se propune alocarea a 500 m² de teren liceului Mihai Coţiubinschiy pentru a permite organizarea unui nou teren de sport cu gabarite suficiente.
Idei din 2019: proiectul „Micle – stradă pietonală”
Proiectul este parte a programului Actors of Urban Change, în cadrul căruia Centrul de Urbanism, Direcția generală transport public și căi de comunicație și Laboratorul de arhitectură MIEZ au intenția de a testa potențialul și posibilitatea de transformare a străzii Veronica Micle din Chișinău într-un spațiu pietonal.
Idei din 2019 și 2020: Smart City-ul lui Ceban
În 2020, Ion Ceban promitea că, după reparația străzii Albișoara, în zilele de duminică aceasta ar putea deveni pietonală.
Idei din 2021
„Imaginea asta despre cum ar putea arăta strada 31 August după renovare e cea mai bună din câte au circulat până acum.
Dar poate fi și mai bună. De exemplu: o porțiune – cea dintre str. Maria Cebotari și str. Pușkin – devine pietonală. Dacă apar, pe întinderea străzii, măcar una-două cișmele cu apă potabilă și măcar un WC public amenajat (că nu e nicio toaletă ca lumea în așa-zisul centru istoric)”, scrie sociologul Vitalie Sprânceană.
