Centrul Istoric al Chisinaului se mai poate bucura de un monument de arhitectură de însemnătate locală din Chişinău care a fost renovat. Este vorba despre noul sediu al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) care se află pe strada Mihai Kogălniceanu, 63 A,B,C (colţ str. Puşkin).
Clăirea a fost edificată în anul 1904 și servea drept sediu fostei Cârmuiri Guberniale a Basarabiei şi a Prezenţei funcţionarilor guvernului sau mai simplu Clădirea fostei Conduceri guberniale. Edificiul reprezintă un monument de arhitectură, artă şi istorie de însemnătate locală ce a fost introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.
Potrivit IPN, lucrările de restaurare au cuprins întreaga clădire, de la subsol până la acoperiş. Birourile, sălile de conferinţă şi celelalte spaţii interioare au fost cu utilaje şi mobilier nou. În cadrul proiectului de reconstrucţie a fost modernizat şi sistemul de management al siguranţei alimentelor.
„Odată cu reconstrucţia clădirii o să avem şi sisteme informaţionale, unde o să putem monitoriza toate testele de laborator, atât cele care vin din teritoriu, cât şi cele din import. Cu suportul Băncii Mondiale renovăm patru puncte de inspecţie şi control la frontieră. Acolo vor fi probele testate printr-un sistem specializat LIMS. Aşa vom şti la care etapă sunt şi care este conformitatea acestor produse”, a declarat directorul interimar al ANSA, Grigore Porcescu.
Prezent la inaugurare, ministrul în exerciţiu al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula, a declarat că noul sediu va deveni un simbol al siguranţei alimentelor. „De astăzi, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va oferi posibilitatea tuturor angajaților să fie concentraţi într-un singur sediu. Anterior, angajaţii erau amplasaţi în două sedii diferite şi din punct de vedere al managementul era dificil să conduci această instituţie. Era o barieră şi pentru producătorii agricoli”, a notat Ion Sula.
Clădirea cu valoarea monumentală de pe strada Kogălniceanu a fost reconstruită şi restaurată de către un grup de arhitecţi din Republica Moldova, începând cu vara anului 2014. Bugetul lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare este în valoare de 58 de milioane de lei, dintre care 19 milioane de lei au fost oferite de ANSA, iar 39 de milioane au fost acordate de proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova și Guvernului Suediei.
Istoricul sediului fostei Cârmuiri Guberniale a Basarabiei şi a Prezenţei funcţionarilor guvernului
Monument de arhitectură, artă şi istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.
În 1903, secţia de Construcţii a Cârmuirii Guberniale a confirmat proiectul şi devizul de cheltuieli pentru construcţia propriului sediu, care avea din partea străzii Kogălniceanu trei etaje cu subsol, iar din partea străzii Puşkin – două etaje cu subsol. Proiectul a fost prezentat de subcolonelul V. Ivaniţky, supravegherea tehnică a fost realizată de arhitectul oraşului, Mitrofan Elladi, construcţia – căpitanul Petru Gheidenrih. Din partea străzii Puşkin, la clădire era alipită o atenansă în două niveluri. Construcţia a fost finisată în 1904. În anii interbelici, în clădire s-a aflat imprimeria Chişinăului. În 1940, în clădire s-a aflat Inspectoratul Urban de Poliţie. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost puternic deteriorată, fiind reconstruită în primii ani de după război. Structura spaţială s-a păstrat doar în linii generale, arhitectura faţadelor clădirii fiind modificată, cu introducerea simbolurilor comuniste şi statale în relief în intervalele dintre ferestrele de la etajul trei pe faţada principală. Actualmente este sediul Institutului de cercetări ştiinţifice şi proiectări tehnologice în industria alimentară, se arată pe site-ul monument.sit.md.
Clădirea este amplasată la colţul cartierului, mărginit de străzile str. M. Kogălniceanu, şi str. A. Puşkin, are un plan unghiular, cu colţul orientat spre intersecţia străzilor sub forma unui rezalit. Intrarea de onoare este dinspre strada Puşkin, iar în curte – partea străzii M. Kogălniceanu, printr-un gang. Compoziţia planimetrică este supusă dominaţiei culoarului central, care străbate în lungime aripa de-a lungul străzii Puşkin, de o parte şi alta ale căruia se află cabinete. Circulaţia verticală are loc pe o singură scară, amplasată în axa intrării, mărginită de baluştri scunzi şi masivi, construiţi din beton, ca şi bara care le acoperă. Tavanul este cu chesoane, corespunzătoare sistemului de acoperire din plite de beton armat. Paramentul faţadelor este din zidărie aparentă, căptuşită cu piatră de calcar. Faţada orientată spre strada Puşkin are trei rezalite, două laterale şi unul central, prin care are loc intrarea, soluţionată sub forma unui portic cu patru coloane, deasupra căruia era amenajat un balcon. Rezalitele laterale sunt încununate de frontoane triunghiulare, pe fundalul unor atice plate. În partea superioară a pereţilor, o cornişă masivă, susţinută de modilioane era dominată de un parapet din piatră, format din baluştri şi atice deasupra rezalitelor, toate de factură neoclasică. Faţada orientată spre strada Reni (M. Kogălniceanu) are aceeaşi compoziţie arhitecturală, ritmată de rezalite, cu excepţia rezalitului central, în locul căruia a fost plasată o pereche de ferestre înguste. Rezalitul, orientat spre intersecţia străzilor, era dominat de o cupolă parabolică (dispărută), care împodobea silueta clădirii şi servea drept accent urbanistic.