În ultimii cinci ani și patru luni Republica Moldova a fost martoră la o serie de manifestații care au reflectat nemulțumirile și nevoile diverse ale cetățenilor. Agricultorii au ieșit în stradă pentru a cere compensații, transportatorii – pentru majorarea tarifelor pentru călătorii, iar profesorii – pentru mărirea salariilor și condiții decente de muncă. Indiferent de domeniu sau grup social, moldovenii au căutat să-și facă vocea auzită și să atragă atenția autorităților asupra problemelor reale cu care se confruntă. Mai jos vedeți lista completă a revendicărilor.
2021
La sfârșitul anului 2020 agricultorii au manifestat în fața Guvernului și Parlamentului din cauza dificultăților economice, presiunilor fiscale, problemelor de export și neglijarea nevoilor sectorului agricol. Pentru că în cadrul ultimelor proteste Poliția a documentat mai multe încălcări, câțiva participanți au primit citații. Prin intermediul acestora au fost chemați la Inspectoratele de Poliție din localitățile în care trăiesc, ca să li se întocmească procese-verbale pentru acțiunile ilegale efectuate. Astfel, în ianuarie 2021, protestele fermierilor au continuat. De data aceasta însă au avut loc în fața Ministerului Afacerilor Interne, iar participanții au cerut respectarea dreptului de a protesta fără a fi sancționați.
În aprilie zeci de persoane au protestat în fața Curții Constituționale cerând respectarea statului de drept. Manifestația a fost organizată după ce deputații au votat retragerea susținerii pentru președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, și numirea unui nou magistrat – o tentativă de a controla o instituție care ar trebui să fie independentă.
În martie cetățenii au ieșit la mai multe proteste. În cadrul unuia dintre ele participanții au manifestat pentru redeschiderea instituțiilor școlare sau, altfel zis, împotriva deciziei Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), care prevedea desfășurarea învățământului la distanță timp de două săptămâni.
Cel de-al doilea protest din martie a adunat în centrul Chișinăului angajați și proprietari ai Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Aceștia au cerut anularea deciziei din 15 februarie a CNESP, care viza închiderea în weekend a centrelor comerciale. Participanții afirmau că măsura este prea dură și că forțează agenții economici să recurgă la concedieri.
Al treilea, la rândul său, a fost organizat de angajații Căii Ferate din Moldova în fața Parlamentului. Protestatarii au cerut să li se plătească salariile și să aibă condiții decente de muncă.
În vara lui 2021 sute de preoți și enoriași au protestat la Chișinău împotriva vaccinării anti-COVID-19. Manifestația a avut loc la puțin timp după ce Mitropolitul Vladimir și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au discutat despre importanța dialogului și cooperării între biserică și stat, mai ales în condițiile crizei cu care se confrunta țara în acea perioadă.
În septembrie părinții au cerut educație de calitate pentru copiii lor și revenirea la regimul obișnuit de studii. Protestele s-au desfășurat în fața Guvernului, iar cauza a fost decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, potrivit căreia elevii trebuiau să stea la o distanță de cel puțin un metru unul față de celălalt.
În noiembrie bicicliștii din Chișinău au protestat în fața Ministerului Afacerilor Interne, pentru a atrage atenția asupra lipsei de infrastructură pentru transportul alternativ din capitală. La fel, aceștia au solicitat dreptul de a circula pe banda dedicată transportului public.
Tot spre finalul anului transportatorii au ieșit în stradă pentru a cere subvenționarea carburanților sau ajustarea tarifelor de călătorie, argumentând că nu mai pot acoperi costurile.
2022
La sfârșitul lunii ianuarie zeci de persoane s-au adunat în fața Parlamentului pentru a protesta împotriva ultimei majorări a tarifelor la gaz, energia termică și energia electrică.
În februarie transportatorii din nou au protestat pentru majorarea tarifelor de călătorie. Întrucât Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu a reacționat la manifestațiile anterioare, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a sistat cursele regulate naționale pentru trei zile.
În iunie și septembrie fermierii au protestat în mai multe localități din țară, ieșind cu tehnica agricolă în stradă. Ei au cerut: sprijin din partea autorităților, inclusiv amânarea plăților către creditori, fără penalități, pentru agricultorii afectați; măsuri fiscale care să ajute producătorii agricoli; identificarea de resurse financiare pentru acordarea compensațiilor; compensarea parțială a costurilor pentru motorină, fertilizanți și pesticide, în contextul scumpirilor din ultimele luni; deblocarea exportului de grâu sau cumpărarea de către stat a cel puțin 100.000 de tone de grâu de la fermierii locali.
În perioada septembrie-decembrie în centrul capitalei a avut loc o serie de proteste masive organizate de Partidul ȘOR, care ar fi fost plătite cu bani proveniți din surse ilegale și ar fi făcut parte dintr-un plan de destabilizare a țării, orchestrat de Ilan Șor (aflat în exil). Protestatarii au revendicat reducerea prețurilor la gaze și energie, combaterea inflației și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
În acest context amintim că patru reporteri ai Ziarului de Gardă s-au infiltrat în rândurile protestatarilor Partidului ȘOR în ajunul mitingului din 18 septembrie 2022 din Chișinău și, timp de mai multe zile, au documentat modul în care sunt mobilizați, transportați organizat și plătiți moldovenii ca să-și manifeste „atitudinea civică”. Aici găsiți investigația.
2023
În 2023 au continuat protestele organizate de Partidul ȘOR. Acestea au durat până la scoaterea formațiunii în afara legii de către Curtea Constituțională în luna iunie.
La începutul primăverii transportatorii au protestat în fața Inspectoratului Național de Securitate Publică, acuzând polițiștii de patrulare de abuzuri și ilegalități, inclusiv de fapte cu caracter penal. Aceștia au susținut că acțiunile poliției ar fi fost o formă de răfuială pentru faptul că au intenționat sau au transportat mai mulți cetățeni la un protest organizat de către Mișcarea Pentru Popor.
În martie socialiștii și comuniștii au protestat în fața Curții Constituționale din Chișinău pentru „apărarea limbii moldovenești” sau, altfel zis, împotriva modificării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție în „limba română”.
Tot în martie Societatea Umană și Primăria Municipală Alternativă Națională au îndemnat cetățenii să iasă la un protest cu genericul: „Stop corupției, persecuției, discriminării în Primărie!”. Organizatorii menționau: „Primăria municipiului Chișinău s-a cufundat în corupție, discriminare și hărțuire pe orice domeniu posibil, începând de la construcțiile ilegale și terminând cu bunăstarea animalelor, iar persoanele integre sunt persecutate.”
În iunie, august și noiembrie, pe fondul unei crize profunde din agricultură, și fermierii și-au continuat protestele. Inițial, aceștia au ieșit din nou în stradă în mai multe regiuni ale țării, inclusiv cu tehnică agricolă, solicitând inclusiv plata subvențiilor restante, acces mai rapid la compensații, măsuri de protecție a producătorilor locali, oprirea importurilor de cereale din Ucraina și facilitarea exporturilor pentru producția moldovenească.
Deși autoritățile au promis anumite măsuri de sprijin, problemele nu au fost rezolvate, iar în toamnă situația financiară a multor agricultori a devenit critică. Astfel, în noiembrie 2023 a început un nou val de proteste, mai tensionat și mai amplu. Fermierii au revenit în stradă, deja în capitală, cerând instituirea unui moratoriu asupra datoriilor, adică amânarea plăților către creditori fără penalități, acordarea urgentă a unor compensații, precum și interzicerea importului de cereale din Ucraina pe o perioadă de trei-patru luni.
În iulie zeci de studenți și profesori de la fosta Universitate Agrară de Stat din Moldova (UASM) au ieșit la protest în fața Guvernului pentru a manifesta împotriva inițiativei Ministerului Educației de a reforma sistemul de învățământ superior, prin care UASM urma să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).
2024
În februarie 2024 fermierii au continuat să protesteze, susținând că sunt disperați și că nu au resurse pentru lucrările de primăvară. Acest lucru – în pofida faptului că Guvernul aprobase deja alocarea a 50 de milioane de lei producătorilor agricoli a căror recoltă a fost afectată de secetă în proporție de 60 %.
În aprilie și mai Mișcarea Feministă din Moldova, împreună cu alte câteva organizații care luptă pentru protecția drepturilor omului, egalitatea de gen, prevenirea violenței/abuzului și susținerea femeilor, a organizat o serie de proteste pentru a obține recunoașterea și introducerea termenului „femicid” în legislația națională.
În noiembrie comuniștii și socialiștii au ieșit la protest în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în semn de nemulțumire față de o posibilă majorare a tarifelor la gaz.
În decembrie profesori, angajați ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cei din cadrul Întreprinderii Calea Ferată din Moldova și alte categorii de salariați s-au adunat în fața Parlamentului pentru a-și exprima nemulțumirea față de nivelul de salarizare și pentru a solicita îmbunătățiri semnificative ale condițiilor de muncă.
Tot în decembrie agricultorii au revenit în atenția publicului și a mass-media organizând un nou protest în fața Guvernului. Printre revendicări, de această dată, se numărau: aprobarea urgentă a legii secetei, prelungirea licențierii importului de cereale și oleaginoase până la sfârșitul anului 2025, achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023 și mecanisme de garanții pentru creditare și refinanțare în 2025.
2025
În ianuarie 2025 mai mulți locuitori din regiunea transnistreană au organizat proteste la ieșirile din orașele Tighina, Râbnița și Dubăsari, fiind nemulțumiți de „acțiunile autorităților de la Chișinău care au impus o blocadă energetică Transnistriei”. Protestatarii au cerut ca Republica Moldova să soluționeze aprovizionarea cu gaze a regiunii.
În februarie feroviarii au protestat în fața Guvernului, Parlamentului, Președinției, precum și în șase noduri feroviare din țară. Printre revendicările participanților s-au regăsit achitarea urgentă a restanțelor salariale și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale.
În noiembrie mai mulți moldoveni au manifestat în fața Ministerului Sănătății, cerând ca medicul anesteziolog-reanimatolog Boris Meșteșug să fie sancționat. Acesta a fost cercetat penal pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două fetițe de 10 și 12 ani.
În decembrie fermierii au ieșit din nou la proteste, înaintând trei revendicări autorităților: un moratoriu asupra executărilor silite aplicate fermierilor aflați în faliment tehnic, pentru a permite intervenția cu măsuri de redresare, mecanisme viabile de finanțare pentru toți agricultorii și anularea Legii camerelor agricole.
2026
În februarie 2026 comunitatea Crave Crew a organizat un protest pentru dreptul de a dansa în siguranță. Acesta s-a desfășurat în fața Ministerului Afacerilor Interne, protestatarii solicitând interzicerea utilizării trupelor speciale „Fulger” pentru controale de rutină la evenimentele culturale, stoparea pedepselor colective, reguli transparente de funcționare a spațiilor culturale și un parteneriat real pentru siguranța participanților.
În aprilie reprezentanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au protestat în fața Guvernului pentru reducerea taxelor la produsele petroliere. De asemenea, participanții au cerut demisia Executivului.
