Curiozitatea Doinei Balica pentru politicile europene și dorința de a înțelege ce se întâmplă dincolo de ușile instituțiilor de la Bruxelles au prins contur încă în anii de liceu. A devenit Tânără Ambasadoare Europeană, iar datorită programului a mers într-o vizită de studiu în capitala Uniunii Europene. Întrevederile de la Comisie, Parlament, Consiliu și discuțiile cu oficialii europeni au inspirat-o să se gândească la o eventuală oportunitate de a ajunge acolo, mai devreme sau mai târziu. S-a și întâmplat. În anul 3 de facultate, Doina a devenit stagiară în cabinetul europarlamentarului român Eugen Tomac. Tânăra ne-a povestit cum i-a reușit să lucreze alături de echipa deputatului, despre principalele sarcini de care a fost responsabilă, dar și despre experiența care, spune ea, a fost cu adevărat fără cusur.
Doina și-a făcut studiile de licență în Țările de Jos, în domeniul administrației publice. Anul terminal a adus-o în fața unei decizii obligatorii și anume alegerea uneia dintre trei direcții academice: un schimb de experiență în străinătate, un curs universitar suplimentar sau un stagiu de practică. „Am ales să încerc varianta cu stagiul și am zis de ce să nu aplic la Parlamentul European. Citisem despre diferențele dintre programul Schuman, Blue Book Traineeship și stagiul în cadrul cabinetului unui membru. Am înțeles că vreau să lucrez cu o persoană care este direct implicată în ceea ce înseamnă formarea politicilor europene, cineva care mă reprezintă pe mine ca cetățean român.”
Oferta de a deveni stagiară în cabinetul europarlamentarului Eugen Tomac
Doina a studiat condițiile de aplicare, lista deputaților europeni și a decis să se concentreze pe cei din România, așa cum unul dintre criteriile stagiului este să cunoști limba maternă a parlamentarului pentru care alegi să lucrezi. „Eram un pic familiarizată cu reprezentanții români din cadrul Parlamentului și urmăream experiența și activitățile unor europarlamentari. Am decis să contactez cabinetul europarlamentarului Eugen Tomac. Au fost foarte deschiși față de cerința mea. Așa cum eu studiam administrație publică, cu o specializare în migrație, politici europene, drepturile omului, drepturi sociale, acestea se aliniau foarte bine cu experiența și cu specializarea europarlamentarului Tomac.”
În comparație cu alte programe ale instituțiilor europene, stagiile în cabinetele deputaților europeni nu au un proces stabilit de aplicare sau niște termene-limită pe care candidații ar trebui să le respecte. De exemplu, Doina și-a manifestat interesul de a lucra pentru Eugen Tomac prin intermediul unui mesaj direct pe e-mail. „Din proprie inițiativă, am expediat CV-ul și o scrisoare de intenție. Le-am explicat că vreau să descopăr culisele Parlamentului European, să înțeleg cum lucrează europarlamentarul și cu ce pot eu contribui. De asemenea, am indicat că doresc să devin stagiară pentru a înțelege cum îmi pot aduce aportul la dezvoltarea Uniunii Europene și la cea a comunității române.”
La scurt timp, tânăra a primit un răspuns afirmativ și a fost contactată pentru a stabili o discuție online. „Am discutat despre ce vreau eu să fac și m-au întrebat de ce am decis să lucrez cu Eugen Tomac.” Potrivit Doinei, asemenea stagii rămân de cele mai multe ori la discreția deputatului european, în funcție de bugetul alocat pentru asemenea oportunități și de capacitățile cabinetului. Procesul de aplicare al tinerei a coincis cu pandemia COVID-19, ceea ce a creat unele incertitudini privind posibilitatea unui stagiu cu prezență la birou. „Într-un final, am primit răspunsul pozitiv. Într-o altă discuție, am vorbit despre condițiile de muncă, despre sarcini și despre așteptările reciproce. Astfel, am ajuns să primesc o ofertă de a fi stagiară în cabinetul domnului Tomac.”
„Am participat, indirect, la un vot din cadrul ședinței plenare”
Stagiul de practică al Doinei la Parlamentul European s-a desfășurat pe parcursul a patru luni – din septembrie până în decembrie 2021. Își amintește că în prima zi a fost foarte entuziasmată. „Am ajuns de la a fi o studentă să lucrez în Parlamentul European, acea mașinărie imensă. Abia așteptam să trec prin această experiență și eram foarte încrezătoare în ce urmează să învăț, pe cine urmează să cunosc.” Din cauza pandemiei, prezența la birou era limitată. Chiar și așa, Doina a fost întâmpinată de către unul dintre asistenții acreditați ai deputatului Tomac. Acesta i-a prezentat spațiul de lucru, legislativul UE și i-a făcut cunoștință cu alți colegi. „Nu am cunoscut toată echipa în aceeași zi din cauza restricțiilor, dar a fost o experiență unică.”
Pe parcursul celor patru luni la Parlamentul European, Doina povestește că a fost responsabilă de diverse sarcini care i-au întrecut așteptările. De exemplu, a avut și oportunitatea de a merge la una dintre ședințele plenare ale Parlamentului de la Strasbourg, Franța. „Deși eram limitată în ceea ce privește prezența la birou, mereu am fost implicată în cercetarea legislațiilor și politicilor de care era interesat domnul Tomac. Rolul meu era să studiez o temă, să-i fac un rezumat și să-l ofer cabinetului pentru a-l informa pe parlamentar despre ce urmează să se discute, despre caracteristicile legii, despre ce înseamnă această lege. Toate rezumatele trebuiau să fie foarte bune și concise din partea mea.”
De asemenea, din cauza unei agende încărcate a deputatului european, Doina ajungea uneori să-l reprezinte în cadrul unor ședințe. Ea lua notițe, făcea sinteze ale ședințelor, analiza amendamentele și le prezenta ulterior europarlamentarului. „Un lucru care cred că mi-a marcat sarcinile în cadrul stagiului a fost participarea, oricum indirectă, la un vot din cadrul ședinței plenare. Din cauza prezenței limitate la birou, am ajuns în situația unei crize și nimeni dintre colegi nu a reușit să se prezinte. Fiindcă votul avea loc la distanță, în format electronic, am devenit eu persoana din cabinet care l-a ajutat pe domnul europarlamentar cu birocrațiile și cu procesul de vot electronic.” Tânăra a fost responsabilă și de coordonarea unor vizite pe care deputații europeni le organizează pentru diverse grupuri de cetățeni. „Mă ocupam de cazare, de actele vizitatorilor, tot felul de sprijin logistic între grupurile de vizitatori și europarlamentar.”
Un alt proiect în care s-a implicat Doina a fost concursul „Viitorul Uniunii Europene”, organizat de Eugen Tomac pentru tinerii din România și Republica Moldova. Aceștia au fost invitați să realizeze un video în care să explice cum văd viitorul UE, iar deputatul european, împreună cu o comisie de selecție, urma să aleagă câștigătorii și să le ofere o vizită la Bruxelles. „În spatele acestui concurs a fost foarte multă muncă din partea mea. Am creat conținutul pentru rețelele sociale, discutam direct cu aplicanții, în cazul în care aveau întrebări. Finalizarea proiectului a coincis cu încheierea stagiului meu. Am livrat toată informația, lista candidaților echipei care ulterior a fost responsabilă de selectarea câștigătorilor.”
„Mereu trebuie să fii pregătit(ă) pentru un task neașteptat”
Doina a urmat un stagiu cu normă întreagă, ceea ce înseamnă că lucra 40 de ore pe săptămână. Ea precizează că odată ce aplici la un asemenea stagiu, trebuie să-ți asumi și mutarea la Bruxelles, deoarece stagii online nu se organizează, dar nici nu sunt benefice. „Agenda mea era, de regulă, coordonată cu cea a europarlamentarului. Existau zile în care, după cum am stabilit, făceam sinteze ale ședințelor la care am fost sau făceam cercetări ale legislațiilor pentru ședința plenară care urma să aibă loc în acea lună. Pe de altă parte, existau și situații în care trebuia să realizez o cercetare rapidă despre un subiect pe care Eugen Tomac urma să-l discute în cadrul unui interviu. Mereu trebuie să fii pregătit pentru un task neașteptat.”
Tânăra precizează că a avut norocul să se alăture și unei echipe care a primit-o cu brațele deschise și i-a oferit toate resursele pentru o experiență cât mai inedită. „Nu m-am simțit niciodată exclusă doar din cauza faptului că eram stagiară.” Doina a avut parte și de un mentor, care, potrivit ei, a fost mereu acolo să o ajute pentru a aborda o situație stresantă sau pentru a înțelege mai ușor unele aspecte. „Nu toți stagiarii au avut astfel de colegi dispuși să-și acorde timpul personal pentru instruire. Deși cred că este esențial, fiindcă în momentul în care îți asumi responsabilitatea de a lua un stagiar în cabinetul tău, trebuie să fie dispuși și asistenții să fie mentori pentru stagiar. Aveam discuții regulate și cu domnul Tomac în care îndrăzneam să-i adresez întrebări despre interesele mele politice sau dumnealui îmi oferea sfaturi despre carieră, despre viață.”
În afară de experiența dobândită în cadrul cabinetului Eugen Tomac, una dintre cele mai mari oportunități ale stagiului a fost și networkingul. „Am avut ocazia să cunosc alți europarlamentari, atât români, cât și din alte țări. Exact lângă cabinetul domnului Tomac, era cabinetul lui Traian Băsescu și a fost o onoare să pot să-l văd pe președinte atât de aproape. Eram și pe același nivel cu fostul prim-ministru al Italiei Silvio Berlusconi. Am fost expusă unei proximități impresionate de personalități politice și oameni care au fost prezenți în istoria politică a Uniunii Europene și a lumii.”
Rețeaua de networking de la Bruxelles i-a fost utilă Doinei și după stagiu, mai ales în procesul de scriere a tezei de licență. „Mă interesa subiectul migrației în cadrul Uniunii Europene. Focusul cercetării mele au fost interviurile cu persoane care lucrează direct în Parlamentul European. Datorită stagiului, am reușit să intervievez membri ai Parlamentului European, consilieri și asistenți pentru a discuta din prima sursă cu persoanele care lucrează la crearea acestor politici și directive.”
„Reîntoarcerea în instituțiile europene se află cu siguranță printre planurile mele”
Doina spune că pe lângă colegii de care vei avea parte la Parlament, îți poți găsi cercul tău de oameni și în afara orelor de lucru datorită diversității de la Bruxelles. Așa a ajuns să-i placă acest oraș cu toate neajunsurile lui. „Știind că acest stagiu este limitat și sunt în Bruxelles doar pentru patru luni, m-am bucurat de orice moment acolo. Acest aspect m-a ajutat să mă integrez mult mai ușor, să-mi fac prieteni din multe țări, să trec peste bariera mea de limbă engleză.”
Una dintre cele mai memorabile amintiri ale Doinei din perioada stagiului este legată de Piața Luxembourg din Bruxelles – locul unde în fiecare zi de joi toți oamenii care lucrează în instituțiile europene sau care fac parte din așa-numitul „EU bubble” se adună pentru a marca sfârșitul săptămânii, socializează și fac networking. „Este o piață înconjurată de foarte multe baruri și localuri. Această tradiție mi-a definit și mie experiența, pentru că acolo mi-am cunoscut prieteni cu care sunt și acum, cinci ani mai târziu, foarte apropiată, din Irlanda, Germania și Austria. Ne adunam în fiecare zi de joi și făceam un fel de rezumat al săptămânii noastre. Discutam despre ce ne-a plăcut, despre ce nu ne-a plăcut și despre procesul de adaptare.”
Doina recunoaște că acest stagiu i-a depășit toate așteptările. A coordonat proiecte, și-a dezvoltat abilități noi: creativitate, scriere și cercetare. „M-a marcat deschiderea politicienilor cu care am interacționat, atât în 2021, cât și ulterior. Au fost extrem de deschiși, prietenoși și politicoși. Nu am simțit niciodată un zid sau o ierarhie rigidă.” Tânăra relatează că se gândește deseori la o nouă oportunitate de a reveni în instituțiile europene. Acum însă se axează pe dezvoltarea profesională în sectorul securității, domeniu pe care îl și studiază. „Mi-ar plăcea să devin expertă în securitate la nivel corporativ sau în zona de politici din sectorul privat, iar ulterior să transfer aceste cunoștințe în sectorul public. Aceasta ar putea însemna o poziție într-o instituție europeană sau chiar în Republica Moldova. Îmi doresc să fac acest pas atunci când voi avea mai multă experiență, pentru a putea contribui la un nivel mai senior. Reîntoarcerea în instituțiile europene se află cu siguranță printre planurile mele.”
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai noi oportunități #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.
