Subiectul utilizării inteligenței artificiale în universități a revenit în atenția publică la sfârșitul anului 2025. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a publicat atunci un studiu în care jumătate dintre studenți afirmă că, în instituțiile lor, AI-ul este folosit în scopuri, de facto, neetice.
Sondajul prezintă separat percepțiile studenților și ale profesorilor. Tinerii raportează o utilizare mult mai frecventă a inteligenței artificiale în mediul universitar decât profesorii.
37 % dintre studenți spun că, în universitatea lor, inteligența artificială este cu siguranță folosită pentru generarea de idei și fragmente de text care sunt ulterior prezentate drept lucrări proprii. Profesorii, însă, confirmă același fenomen doar în proporție de 24 %.
Rezultatele sondajelor le poți vedea mai jos. Participanții săi au răspuns cu „note”, fiind întrebați în ce măsură „de la 1 la 10” în universitatea lor se întâmplă fenomenul X sau Y și cât de grav li se pare acesta.
Rezultatele sondajului arată că aproape o treime dintre studenți nu consideră gravă utilizarea inteligenței artificiale pentru a reformula texte străine, în scopul evitării detectoarelor de plagiat sau pentru a genera fragmente de text. În plus, 13 % dintre studenți nu văd o problemă în prezentarea unor lucrări realizate integral cu ajutorul AI. Aceste percepții neetice pot indica un nivel insuficient de informare al studenților la subiectul utilizării corecte a AI.
Concluzia noastră este susținută și de profesorii participanți la sondaj, care identifică drept principale motive ale utilizării neetice a AI de către studenți:
# lipsa cunoștințelor și a normelor etice de utilizare AI;
# dorința de efort minim și comoditatea;
# lipsa de reglementări;
# lipsa instrumentelor de detectare;
# lipsa de timp;
# pregătirea insuficientă a studenților.
70 % dintre cadrele didactice au declarat că administrația universității întreprinde acțiuni eficiente pentru a preveni și combate utilizarea neetică a inteligenței artificiale. Atunci când au fost întrebați ce măsuri ar fi necesare pentru eliminarea completă a acestor practici, majoritatea profesorilor au indicat instruiri dedicate, regulamente clare de utilizare și verificarea automatizată a lucrărilor.
În același timp, 61 % dintre cadrele didactice spun că se confruntă cu dificultăți în identificarea utilizării inadecvate a AI.
Cel mai des, când identifică lucrări scrise cu AI, profesorii au menționat că oferă studenților posibilitatea să rescrie lucrarea. Ministrul Dan Perciun, la evenimentul de prezentare a rezultatelor, a numit această practică „milă creștinească”, îndemnând la sancțiuni mai ferme.
În universitatea unde învățam eu, dacă te prindeau copiind, nu mai pășeai în sistemul de învățământ superior. Sancțiunile erau foarte dure.
Dan Perciun, ministrul educației și cercetării
În luna februarie, MEC și universitățile ar urma să lucreze la politici comune de combatere a utilizării neetice a AI în instituțiile de învățământ.
„Ce anume trebuie să analizez? Cât de bun a fost promptul?”
Ana Mărgineanu este asistentă universitară la Universitatea de Stat din Moldova (USM), unde predă „Etica și integritate profesională”. Subiectul disciplinei sale nu-i încurcă pe studenți să utilizeze AI practic de fiecare dată când au de realizat o sarcină în scris sau chiar orală.
AI-ul ajunge să fie utilizat și la întrebările simple. Spre exemplu, când studenții își spun opinia personală despre un anumit caz din presă. E destul de dezamăgitor să vezi aceasta.
Ana Mărgineanu
În acest semestru, din aproximativ 40 de lucrări pe care le-am verificat, cred că două sau trei au fost realizate exclusiv din cunoștințe și interpretări proprii ale studenților.
Tânăra profesoară spune că nu este împotriva utilizării AI, însă acest lucru trebuie să fie făcut etic, fără a „genera texte, analize și comentarii”. Lucrările în care ChatGPT este folosit neetic, adesea, sunt ușor de identificat, spune ea, deoarece conțin răspunsuri și formulări comune. „Unele conțin și informații care se diferențiază de cele discutate în timpul cursurilor sau cuvinte, sau simboluri specifice AI-ului”, explică tânăra.
Exemple de text generat cu AI: „Lipsa explicațiilor detaliate poate crea o percepție exagerată a gravității situației”.
De asemenea, în unele cazuri, AI-ul folosește em dash („—”) în loc de liniile de pauză („–”), deși acest lucru poate fi ușor evitat.
Ana Mărgineanu mai spune că AI-ul oferă foarte des informații greșite sau inexistente, iar studenții nu le verifică: „Norocul meu e că lucrez în presă și sunt conectată cu tot ce se întâmplă, respectiv îmi este mult mai ușor să identific aceste lucruri.”
Unii lasă și fraze de la ChatGPT sau cerința pe care i-a dat-o. Spre exemplu: «Dacă dorești, pot adapta lucrarea pentru format Word/PDF, o pot extinde sau pot crea alt set de interviuri, în funcție de cerințele profesorului tău».
Ana Mărgineanu
Când citești un text sau un răspuns, fiind acomodată cu tehnologia, parcă îmi dau seama din start că a fost scris de AI. Dar obișnuiesc să revin la studenți cu un mesaj sau să îi întreb direct cât din ceea ce au făcut este realizat de AI. Unii recunosc.
Ana menționează că apreciază lucrările generate cu AI cu note de la 7 în jos, lucru despre care studenții au fost anunțați încă de la începutul cursului. Totuși, dacă aceste lucrări conțin și informații false, nota se poate transforma direct în 1.
Chiar am pus note de 1, pentru că mi se pare o atitudine iresponsabilă față de disciplină, față de sine și față de mine.
Ana Mărgineanu
Este complicat și dezamăgitor atunci când primesc 20 de texte generate de AI. Cum să le citesc? Ce să fac cu ele? Ce anume trebuie să analizez? Cât de bun a fost promptul?
Pentru a evita folosirea AI, asistenta universitară încearcă să ofere studenților mai multe sarcini practice, deși unii trișează și în aceste cazuri. Se întâmplă ca tinerii să analizeze știri inexistente sau să realizeze interviuri cu ChatGPT în loc de oameni reali.
Din cauza utilizării excesive a ChatGPT-ului, Ana spune că unii studenți nu-și dezvoltă gândirea critică și nu reușesc să obțină competențele necesare pentru domeniul studiat. „Acest lucru este vizibil în special atunci când le adresez întrebări orale și ei nu știu ce sau cum să răspundă la ele”, spune tânăra.
La nivel universitar, profesorii sunt încurajați să ia telefoanele studenților în timpul examenelor. Cât despre tema pentru acasă, Ana Mărgineanu zice că „e de la sine înțeles că majoritatea o realizează cu ChatGPT”. Folosirea instrumentele de detectare AI, în acest sens, nu sunt o soluție. Tânăra spune că le-a încercat, dar ele nu sunt întotdeauna veridice. Același lucru îl spun și studiile internaționale sau experții în domeniu.
N.B. Ana Mărgineanu activează și în calitate de reporteră la #diez.
„Unii studenți cred mai mult în AI decât în explicațiile profesorilor”
Vitalie Mamot este conferențiar universitar și doctor în cadrul Facultății de Geografie de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (UPSC).
El spune că AI-ul a devenit principala sursă de informare a studenților, „înaintea manualelor, articolelor științifice sau consultării profesorilor”.
Observ frecvent că unii studenți manifestă chiar mai multă încredere în instrumente AI decât în explicațiile cadrelor didactice, ceea ce poate indica atât o atracție pentru rapiditate, cât și o schimbare a comportamentelor de învățare.
Vitalie Mamot
Profesorul spune că studenții, în mare parte, sunt informați despre etica utilizării AI și despre riscurile utilizării conținutului neverificat, dar „nivelul de conștientizare a acestora variază mult”.
AI-ul poate produce răspunsuri convingătoare, dar nu întotdeauna corecte: uneori „completează” golurile cu informații plauzibile, însă false sau imprecise.
Profesorul afirmă că utilizarea incorectă a AI poate afecta negativ cunoștințele și competențele studenților, mai ales dacă AI devine o „scurtătură” care înlocuiește înțelegerea.
Problema e că mulți studenți acceptă informația generată de AI ca „adevăr final”, fără filtrare critică și verificări.
Vitalie Mamot
Mai grav, acele rezultate parțial corecte sunt apoi replicate în alte lucrări, iar eroarea se amplifică progresiv și creează un „lanț” de imprecizii.
La UPSC, spune Vitalie Mamot, accentul nu este pe „lupta” cu AI, ci pe educarea utilizării ei corecte: „Încercăm să dezvoltăm o cultură academică în care AI-ul este tratat ca un instrument auxiliar, iar studentul rămâne responsabil de conținutul și calitatea muncii sale.”
Pentru a evita textele generate, studenților li se oferă combinații de exerciții:
# întrebări aplicative;
# studii de caz;
# prezentări orale;
# evaluări pe etape;
# discuții la seminar;
# proiecte cu date locale;
# verificări prin întrebări suplimentare.
Vitalie Mamot spune că utilizarea AI în educație trebuie coordonată de Ministerul Educației, prin reguli clare despre ce este permis și ce nu, prin standarde de integritate academică și prin metode de evaluare adaptate. „Profesorii trebuie instruiți sistematic. La fel de important este ca studenții să fie educați în alfabetizare digitală, cu accentul pe verificarea surselor, citare, etică, protecția datelor și gândire critică”, spune profesorul.
Șase istorii despre AI
Pentru a înțelege cum folosesc studenții inteligența artificială în practică, am discutat cu mai mulți dintre ei. Unii au recunoscut că utilizează ChatGPT și în scopuri neetice, inclusiv la examene sau la scrierea tezei, știind că acest lucru este greu de depistat.
Alții spun însă că AI-ul îi ajută să-și gestioneze mai bine timpul și să-și eficientizeze metodele de studiu, iar în unele cazuri există și o deschidere din partea profesorilor față de utilizarea acestor instrumente.
Glisează imaginile de mai jos de la dreapta spre stânga pentru a le vedea pe toate.
*Am decis să protejăm identitatea unor studenți prin modificarea numelor, pentru a-i feri de eventuale consecințe negative.
„Universitatea trebuie să rămână relevantă și în contextul tehnologic”
Dinu Țurcanu este prorector pentru digitalizare la Universitatea Tehnică a Moldovei. El spune că inteligența artificială schimbă fundamental modul în care se preda și se învăța nu demult în universități. Pentru a face față schimbărilor, expertul menționează că instituțiile trebuie să renunțe la evaluările bazate doar pe memorare și să înceapă a aprecia competențe precum gândirea critică, analiza, aplicarea cunoștințelor și capacitatea de a argumenta decizii.
Dinu Țurcanu menționează că tehnologiile de detectare a conținutului generat de AI astăzi au „limitări semnificative” și rezultatele lor „nu pot fi considerate dovezi concludente în evaluarea academică”.
Universitățile nu se pot baza exclusiv pe astfel de instrumente pentru a identifica utilizarea AI. Mult mai eficient este un model combinat, care include evaluări orale, proiecte aplicative, prezentări și interacțiune directă student-profesor.
Dinu Țurcanu
Profesorul mai vorbește și despre necesitatea actualizării curriculumului, astfel încât utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale să fie parte clară a procesului educațional, nu doar o chestiune de control.
Profesorii își adaptează treptat metodele de predare și evaluare. Se pune un accent mai mare pe lucrări personalizate, pe sarcini care presupun aplicarea cunoștințelor în contexte concrete și pe evaluări desfășurate în timp real.
Dinu Țurcanu
Este important ca regulile de folosire a AI să fie clare pentru studenți: să înțeleagă diferența dintre folosirea AI ca instrument de sprijin și substituirea nepermisă a muncii intelectuale proprii.
La nivel de instituție, Dinu Țurcanu spune că la UTM nu se dorește interzicerea AI-ului, dar integrarea sa responsabilă în procesul educațional. Acest lucru se face inclusiv prin investiții în competențele digitale ale profesorilor și infrastructura universitară.
„Scopul este ca universitatea să rămână relevantă într-un context tehnologic în continuă schimbare și să pregătească absolvenți capabili să lucreze etic și eficient cu tehnologiile AI”, precizează prorectorul.
