Peste 3.600 de studenți și 400 de cadre didactice au participat la un sondaj privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova. Rezultatele arată că majoritatea studenților folosesc texte generate de inteligența artificială în lucrările lor și nu consideră acest lucru problematic. Totodată, aproape 30 % dintre studenți semnalează existența favoritismului, iar 90 % afirmă că, după raportarea unor cazuri de corupție, nu au fost luate măsuri împotriva celor vizați. În schimb, majoritatea cadrelor didactice susțin că universitățile aplică măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea încălcărilor de integritate academică.
Înainte de prezentarea rezultatelor noului sondaj, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a declarat că măsurile adoptate anul trecut de universități pentru combaterea fenomenelor nocive nu au adus îmbunătățiri semnificative. „Universitățile noastre, anul trecut, au aprobat planuri de creștere a integrității academice. O să vedeți că ele nu au ajutat”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că, până în luna februarie, vor avea loc discuții noi cu universitățile, pentru a fi identificate soluții reale în domeniul integrității academice.
La sondajul din acest an au participat șase universități: Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul (USNF), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC) și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB).
Principalele date ale sondajului
Majoritatea studenților, în special cei de la USARB și UPSC, afirmă că ar recomanda universitatea lor altor persoane. Aceștia apreciază în special calitatea procesului de învățare, materialele didactice și interacțiunea cu profesorii. În schimb, cele mai criticate aspecte sunt condițiile din cămine și accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu necesități speciale.
În ceea ce privește integritatea academică, sondajul a vizat patru categorii: plagiatul și frauda, utilizarea inteligenței artificiale, corupția și alte abateri de la normele etice. Respondenții au fost întrebați cât de grave li se par aceste fenomene și cât de frecvent apar în universități.
Rezultatele arată că mulți studenți nu consideră grav copiatul la examene sau reutilizarea aceluiași text în mai multe lucrări. De asemenea, utilizarea AI pentru reformularea textelor sau generarea de conținut pentru lucrări este percepută, în mare parte, ca acceptabilă sau deloc gravă. În schimb, studenții condamnă în general corupția, hărțuirea sexuală și favoritismul.
Cadrele didactice declară, în majoritate, că dezaprobă toate formele de încălcare a integrității academice și susțin că universitățile întreprind măsuri eficiente pentru combaterea acestora.
În imaginea de mai jos sunt prezentate informații despre măsura în care anumite fenomene se întâmplă în universități.
Datele generale arată că 34 % dintre studenți spun că în universitatea lor se copiază, iar peste jumătate afirmă că se utilizează AI pentru generarea de texte. Totodată, peste 5 % dintre studenți și profesori raportează existența cazurilor de hărțuire sexuală, iar aproximativ 30 % dintre studenți vorbesc despre favoritism.
În ceea ce privește corupția, 9 % dintre profesori susțin că există cazuri în care studenții cumpără tezele de licență de la profesori, iar 16 % dintre studenți vorbesc despre cazuri în care tezele sunt procurate de la alți studenți sau persoane terțe.
Sondajul mai arată că aproape jumătate dintre studenți nu sunt siguri că raportarea unui caz de corupție ar duce la sancționarea celor vinovați. Acest lucru este confirmat și de faptul că 90 % dintre studenții care cunosc despre asemenea raportări afirmă că, după semnalarea unor astfel de cazuri, nu s-a întâmplat nimic.
În același timp, majoritatea cadrelor didactice, cu excepția celor de la USM, spun că în ultimul an nu s-au confruntat cu fraude academice. Când însă identifică astfel de cazuri, profesorii oferă studenților posibilitatea de a-și rescrie lucrarea. Dan Perciun a criticat această practică, numind-o „o milă creștinească” și sugerând că sunt necesare sancțiuni mai ferme. „În universitatea unde învățam eu, dacă te prindeau copiind, nu mai pășeai în sistemul de învățământ superior. Sancțiunile erau foarte dure”, a declarat ministrul.
Comparativ cu anul 2024, indicele de satisfacție a crescut cu 0,08 puncte, iar condamnarea hărțuirii sexuale cu 0,16 puncte. În schimb, indicele general de integritate a scăzut cu 0,6 puncte.
Notă: raportul integral și materialele vizuale calitative vor fi publicate ulterior.
