În ultimii ani în municipiul Chișinău au apărut tot mai multe cazuri de construcții neautorizate. Unii agenți economici fentează legea și ridică blocuri fără să aibă aprobările necesare. Victor Chironda, fost viceprimar al Chișinăului, atrage atenția că multe autorizații de construcție în capitală sunt obținute prin instanțele de judecată, prin scheme care ocolesc legea și scot de sub răspundere autoritățile locale. În timp ce dezvoltatorii profită de infrastructura existentă pentru a ridica blocuri masive în zone deja aglomerate, locuitorii Chișinăului se trezesc peste noapte cu șantiere în fața caselor, iar instituțiile de control, cum ar fi Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, par lipsite de putere.
În interviul de mai jos discutăm cu Victor Chironda, urbanist și fost viceprimar și consilier în Consiliul Municipal Chișinău, despre autorizațiile de construcție din Chișinău și cum se încalcă acest mecanism.
Care este soarta Cafenelei Guguță, va fi demolată?
Victor Chironda: „Concret această clădire, înțeleg că, este încă în litigiu. La noi este așa o problemă că, în mare parte, autorizarea în construcții foarte des se face prin intermediul instanțelor de judecată. Asta e așa o găselniță, o schemă de a evita sau de a încălca legea. Adică prin decizii de judecată se găsesc tot felul de interpretări, tot felul de tertipuri, prin care se evită, de fapt, legea, și cumva cel care vrea să construiască obține o decizie de judecată care îi permite să construiască. Dar trebuie să știm că aceste decizii de judecată oricum se întâmplă sau au la bază niște acte, niște permisiuni, niște documente emise tot de autorități, fie locale, fie centrale. Respectiv, într-un fel, autorizarea prin decizii de judecată chipurile scoate responsabilitatea de pe primărie, care este organul principal ce trebuie să autorizeze construcțiile, și oarecum nimeni nu este vinovat, într-un fel și beneficiarul, constructorul, și-a obținut dreptul, iar primăria nu poate fi acuzată de nimic; toată vina cade pe sistemul de justiție.”
Care este procesul legal de obținere a unei autorizații de construcție în Chișinău?
Victor Chironda: „Autorizarea în construcții era până recent reglementată de legea 163 cu privire la autorizare în construcții. Mai recent este în vigoare codul urbanismului și construcțiilor, care reglementează în întregime acest domeniu. Este un cadru legal destul de bun, destul de clar, după mine. Problema este că foarte des există oameni care încearcă să fenteze legea, să evite prevederile legale, să găsească tot felul de tertipuri, tot felul de scheme, metode de a ocoli prevederile legale clare și de a autoriza într-un final ceea ce dorește să construiască.
Cel mai des, problema pe care o avem în Chișinău este îndesirea, construcția asta de blocuri și de clădiri mari într-un spațiu foarte mic, într-o zonă care este deja construită. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că acolo există deja rețele. Deci, nimeni nu vrea să se ducă și să construiască undeva în câmp deschis la marginea orașului, pentru că acolo nu este nimic: nu sunt drumuri, nu este apă, canalizare, lumină, gaz ș.a.m.d. Respectiv, toți vor să vină într-un spațiu unde deja toată infrastructura este, să-și construiască acolo blocul și doar să-l conecteze la infrastructura existentă. Pentru că este mult mai ieftin, infrastructura costă bani.
Acum, din cauza asta, majoritatea celor care construiesc tind fie să fenteze, fie să evite prevederile urbanistice locale și să construiască așa cum vor ei, fie să le modifice. Și este așa-anumita găselniță care se aplică de mai mulți ani – aprobarea acestor planuri urbanistice zonale. Planul urbanistic zonal existent sau codul zonei în PUG prevedea că pe terenul X este aplicată zona R2, de exemplu, care înseamnă casă de locuit unifamilială, dar gospodarul respectiv vrea să aplice acolo R7, care înseamnă un bloc cu nouă etaje și mai mult. Respectiv, ce face? Elaborează un Parc Urbanistic Zonal, îl aprobă la primărie, la Consiliul municipal și gata, el deja are dreptul să construiască acolo blocul ăsta mare.”
Cât de des apar în Chișinău construcțiile neautorizate?
Victor Chironda: „Astfel de lucruri se întâmplă foarte des. Locuitorii orașului, oamenii, se trezesc peste noapte cu faptul că în fața casei lor, în fața blocului, într-o zonă în care ei erau deprinși să fie parc, să fie spațiu verde sau pur și simplu era o zonă liberă, începe construcția, mai că nu peste noapte, și oamenii nu înțeleg ce se întâmplă. Pe urmă încearcă să găsească răspunsuri, află că acolo a fost emisă o autorizație și încep, încearcă să lupte pentru drepturile lor. Imaginați-vă că, de exemplu, avem Zona Spartacus, strada Spartacus, zona respectivă la strada Tudor Vladimirescu, în Râșcani, unde oamenii și-au construit cândva case rezidențiale, au investit foarte mulți bani acolo – au case mari, frumoase și, la un moment dat, pur și simplu se trezesc peste noapte că s-a autorizat o clădire cu 26 de etaje fix la ei în curte, în fundul grădinii, să zic așa. Ce se întâmplă? Zona respectivă creează presiune mult mai mare asupra întregii zone. Ea generează mai mulți oameni care vor locui și vor activa acolo; de obicei la primele nivele este spațiu comercial și el generează trafic, generează activitate comercială. Crește nevoia de locuri de parcare, crește nevoia de terenuri de joacă, de multe alte utilități, care nu sunt. Nici acum nu sunt și nici nu vor fi. Respectiv, confortul urban al oamenilor care deja locuiesc acolo, care au investit în casele lor scade considerabil. Pentru că, imaginați-vă, locuiești aici și la un moment dat ai o clădire cu 26 de nivele care ți se ridică în cap. Ce fac acești oameni? Ei vin și încearcă să găsească dreptate. Vin la primărie, încearcă să vină de obicei la consilierii municipali, și încearcă măcar să înțeleagă ce se întâmplă. Ei înțeleg ce se întâmplă, după care încearcă cumva să scrie petiții, să scrie plângeri. În caz că se confruntă cu astfel de probleme de lucrări de construcții peste noapte în preajma casei lor, primul lucru pe care pot să-l facă oamenii este să adreseze o plângere la Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică – unicul organ de stat abilitat cu controlul în domeniul construcțiilor –, iar respectiva instituție poate să vină la fața locului și să verifice dacă construcția care are loc este autorizată. De acum recent, de anul acesta, și poliția are dreptul să verifice acest lucru. Primul lucru ce pot să facă oamenii este să cheme poliția. Pentru că foarte des noi avem două tipuri de încălcări. Noi avem construcții autorizate, dar care încalcă prevederile autorizației și avem construcții absolut neautorizate, când pur și simplu peste noapte încep lucrări de construcție care nu au nicio hârtie la bază. Acum, poliția și INSP-ul au dreptul să solicite aceste documente și vecinii au dreptul să le solicite dacă o construcție se întâmplă în nemijlocita apropiere de casa ta, de blocul tău. Ai dreptul să te informezi. Dincolo de asta, legea prevede că, orice șantier de construcție, primul lucru pe care trebuie să-l aibă este panoul informativ la intrarea în șantier, pe care să fie neapărat… legea prevede neapărat ce informație trebuie să se conțină și trebuie să fie numărul autorizației de construcție, și data în care a fost emisă.
Foarte des, funcționarii de la primărie încearcă să… folosind diferite tertipuri, pot autoriza construcții care depășesc prevederile regulamentului de urbanism pentru parcela dată. Cel mai des se întâmplă cu coeficientul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului. Respectiv, sunt două noțiuni, două elemente importante care foarte des sunt încălcate de către cei care construiesc și primăria închide ochii la asta. Adică, fie că suprafața ocupată este mai mare, fie că are mai multe etaje, fie… dar cumva încearcă să acapareze spațiul public. Și atunci, în genere, în baza acestor documente, aceste încălcări pot sta la baza emiterii unei prescripții de sistare a lucrărilor de către acest Inspectorat de Supraveghere Tehnicăm, iar inspectoratul are dreptul să solicite fie conformarea autorizației, să aibă loc îndreptarea încălcărilor, fie oprirea completă a lucrărilor și revocarea autorizației de construcție, ceea ce se întâmplă foarte rar; asta se întâmplă doar prin judecată și iarăși foarte des inspectoratul pierde în instanță. Iată avem acum cazul cu construcția de la Gaudeamus, cazul cu strada Testemițanu 12, când efectiv se întâmplă construcții cu încălcări, dar sunt autorizate de către primărie, de către autoritatea publică locală. Și atunci, instanța spune simplu că ea nu examinează esența, ea nu examinează fondul, ea examinează doar partea administrativă și spune că este așa o hârtie emisă de primărie. Da, este. Înseamnă că acea construcție este autorizată. Sunt scheme care au fost elaborate și aplicate pas cu pas de-a lungul timpului în ultimii cred că 20-30 de ani. Și iată ne-am pomenit într-o situație în care, de fapt, se construiește ilegal, se construiește haotic, se construiește cu încălcarea normelor urbanistice, dar nimeni nu poate face nimic cu asta: nici autoritățile locale, care sunt parte a acestui…, nici cele centrale, care, chiar dacă vor, nu prea pot interveni, pentru că, de-a lungul timpului, s-au făcut multe modificări în cadrul legal și normativ și practic le-au fost tăiate atribuțiile acestor organe, pentru că, înainte, agenția asta, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, putea să vină la șantier și să facă verificări oricând. Acum nu poate, trebuie să fie aceste verificări bine argumentate și planificate. Inspecția tehnică putea să vină să pună sigilii pe șantier până la clarificarea situației și nimeni nu avea dreptul să mute o cărămidă sau să miște o tehnică, iar acum, până nu există o decizie finală a instanței, construcția merge. Și, respectiv, când poate și există o decizie finală a instanței, deja îs opt, nouă, 10 etaje construite și nu poți face nimic cu ele. Iată, deși toată lumea înțelege acest lucru, din păcate nimeni nu face nimic cu asta. Și Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică, și alte structuri ale statului relevante – cum ar fi poliția, Agenția Servicii Publice, respectiv Cadastrul, cei care înregistrează aceste apartamente, consiliul municipal, alte structuri – sunt aproape, să zic așa, impotente în acest sens.
Deci nimeni nu poate face mare lucru și de asta toți fac scandal, iar scandalul de obicei se termină cu nimic. Lucrurile se întâmplă în continuare, construcțiile cresc și, din păcate, chestia asta afectează țesutul urban al orașului. Sunt zone în care pur și simplu infrastructura existentă este supraaglomerată și nu mai face față. Se întâmplă lucruri strașnice în cartierele astea de la Buiucani, de la Ciocana, unde în construcțiile existente din perioada sovietică s-au construit mai multe clădiri în ultimii ani, zona a devenit suprapopulată, locuri de parcare nu sunt, toate accesele către blocurile acestea sunt blocate de către mașini parcate ilegal prin curți, prin asta, pe acolo nu poate trece nimeni, nici o mașină de pompieri, nici o salvare și, mai devreme sau mai târziu, o să se întâmple tragedii așa cum s-a întâmplat în cazul de la Durlești sau în alte cazuri din Chișinău.”
Care sunt soluțiile și ce trebuie de îmbunătății?
Victor Chironda: „Sunt trei lucruri importante mari care trebuie făcute. Pe de-o parte, trebuie într-adevăr de modificat legea și de îmbunătățit cadrul legal, pentru că de cadrul legal depinde totul. Cadrul legal dă putere instituțiilor, cadrul legal reglementează care și până unde poate să intervină, cadrul legal stabilește normele, regulile și așa mai departe. Cadrul legal este important. Doi: sunt importante instituțiile, trebuie consolidate capacitățile instituționale ale instituțiilor de resort, în primul rând vorbim despre INST, și despre alte instituții care sunt implicate în tot acest proces. Trei: este important să ne asigurăm că oamenii care încalcă aceste normative, care încalcă aceste reglementări urbanistice sunt trași la răspundere. Deja și cadrul legal a fost modificat doi ani în urmă, în care pentru încălcările în domeniul urbanismului pot fi trase la răspundere persoanele fie fizice, fie juridice. Acest lucru trebuie aplicat. Aici un rol mare îl are CNA, procuratura, organele care trebuie să ancheteze aceste încălcări și să asigure cap-coadă toată documentarea procesului penal pentru tragerea la răspundere a acestor persoane.”
Sunt exemple de bune practici din alte orașe sau țări, care ar putea fi aplicate și la Chișinău?
Victor Chironda: „Să nu mergem departe. Iată ultimii ani, cu toate problemele, deși au trecut și ei prin aceleași etape și probleme ca și noi, în România este deja o altă etapă de dezvoltare urbană. Nu există nimeni, niciun arhitect nu-și permite să proiecteze construcții care încalcă prevederile legale, pentru că riscă să rămână fără licența de arhitect. Niciun proiectant, niciun verificator de proiect, niciun diriginte de șantier nu îndrăznește să se apuce de construcții sau de proiectări cu încălcări, pentru că știe că o să răspundă cu licența și poate chiar cu libertatea, pentru că au fost precedente când astfel de oameni au fost trași la răspundere, inclusiv penală. Din păcate, în Republica Moldova, nu avem astfel de precedente, încă, și de asta acești oameni își permit să facă în continuare aceste lucruri, pentru că toată această afacere este supraprofitabilă.”
Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Susținem mass-media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de către ERIM (IREX Europe) în parteneriat cu Proiectul Media „Cu Sens” și finanțat de către Uniunea Europeană. Acest interviu a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene.
