BAC 2025: lista filmelor regizate în baza romanelor și nuvelelor recomandate la examen

Elevii, timp de trei ani, studiază un șir de texte epice și dramatice din literatura română. Pentru fiecare clasă de liceu – a X-a, a XI-a și a XII-a – există câte o listă de lecturi recomandate. Cele mai cunoscute și pe larg studiate lucrări au fost ecranizate de către regizorii secolului al XX-lea.

Mara

Romanul lui Ioan Slavici o prezintă pe Mara, o femeie văduvă care își crește cei doi copii – Trică și Persida. Descrisă ca o fire muncitoare, pe alocuri avară, Mara are grijă să agonisească cât mai mult pentru copiii săi. În tot acest timp, Trică și Persida trec de la copilărie la maturitate, iar primele conflicte încep să apară. Preocupate de statutul social, personajele trăiesc un șir de întâmplări și răsturnări de situație. În 1976 a avut loc premiera oficială a filmului „Dincolo de pod”, regizat după romanul „Mara” de către Mircea Veroiu.

Roluri principale:
# Leopoldina Bălănuță – Mara;
# Maria Ploae – Persida, fiica Marei;
# Florin Zamfirescu – Trică, fiul Marei.
Durata filmului: 95 de minute

Moara cu noroc

„Moara cu noroc” este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici. Publicată în 1881, lucrarea îl are ca personaj principal pe cizmarul Ghiță, un om din rândul țăranilor, care ajunge cârciumar. Dorința de îmbogățire îl face să considere averea mai presus decât propria familie. Prin intermediul întâmplărilor, Ghiță este prezentat drept tipul avarului și hapsânului în goana după bani. În anul 1957, regizorul Victor Iliu se ocupă de realizarea filmului „La Moara cu noroc”, în baza nuvelei lui Ioan Slavici.

Roluri principale:
# Constantin Codrescu – Ghiță, cârciumarul de la hanul „Moara cu noroc”, fost cizmar;
# Ioana Bulcă – soția lui Ghiță (menționată Ioana Bulca-Diaconescu).
Durata filmului: 106 minute

Baltagul

„Baltagul” este un roman scris de Mihail Sadoveanu. Lucrarea a apărut pentru prima dată în 1930 și prezintă povestea Vitoriei Lipan și a soțul ei, Nechifor. Acesta pleacă să cumpere niște oi, iar zilele tot treceau și bărbatul nu se mai întorcea. Vitoria decide să pornească să-l caute, indiferent de cum îl va găsi pe acesta. Într-un final, femeia își dă seama că soțul ei a fost ucis de către alți negustori din părțile locului. În 1969 apare filmul cu același nume, în regia lui Mircea Mureșan. Scenariul se bazează pe romanul lui Mihail Sadoveanu.

Roluri principale:
# Margarita Lozano – Vitoria Lipan;
# Ilarion Ciobanu – Nechifor Lipan;
# Folco Lulli – Calistrat Bogza, ucigașul lui Nechifor.
Durata filmului: 103 minute

Ion

Romanul „Ion”, scris de Liviu Rebreanu, a apărut în 1920. Acțiunea se desfășoară într-un sat din Transilvania și prezintă povestea lui Ion, un băiat venit dintr-o familie de țărani modestă, dar care își dorea să se îmbogățească. Deși iubea o altă fată, dincolo de sentimente, Ion decide și se căsătorește cu Ana, fiica unui țăran înstărit. Statutul social, conflictele interioare și problema agonisirii averii sunt temele esențiale ale romanului. Cu un final tragic, lucrarea ilustrează consecințele moravurilor omenești. Ecranizarea romanului a apărut în 1980, în regia lui Mircea Mureșan. Filmul „Blestemul pământului – blestemul iubirii” a fost numit după cele două părți ale romanului lui Rebreanu.

Roluri principale:
# Șerban Ionescu – Ion Glanetașu;
# Ioana Crăciunescu – Ana Baciu.
Durata filmului: 204 minute

Răscoala

„Răscoala” este un roman scris de Liviu Rebreanu, în care se întâlnește personajul Titu Herdelea din romanul „Ion”. Apărut în 1932, lucrarea are la bază ilustrarea faptelor inspirate din realitate, și anume răscoala țăranilor din 1907. Prin intermediul țăranului Petre Petre, sunt relatate faptele marcante din timpul răscoalei. Filmul în baza romanului a apărut în 1966, în regia lui Mircea Mureșan.

Roluri principale:
# Ilarion Ciobanu – Petre Petre.
Durata filmului: 104 minute

Pădurea spânzuraților

„Pădurea spânzuraților” este un roman de război și analiză psihologică scris de Liviu Rebreanu. Evenimentele se desfășoară sub continua tensiune pe câmpurile de luptă. Apostol Bologa este personajul central al romanului, un tânăr ofițer român din armata austro-ungară, trimis să lupte pe frontul românesc. Dilema moralității îl poartă spre propria dramă sufletească de a alege între datoria de ofițer și sentimentul de patriotism. Filmul „Pădurea spânzuraților”, realizat în baza romanului, a apărut în 1965 în regia lui Liviu Ciulei.

Roluri principale:
# Victor Rebengiuc – Apostol Bologa;
# Liviu Ciulei – căpitanul Ottokar Klapka.
Durata filmului: 158 de minute

Ciuleandra

„Ciuleandra” este un roman psihologic scris de Liviu Rebreanu. Apărut în 1927, romanul descrie evoluția personajului principal antagonist, Puiu Faranga, fiul unui politician. Acesta, din gelozie, își omoară soția, iar pentru a scăpa de pedeapsă, se internează într-o casă de sănătate. Evenimentele ulterioare scot la iveală detalii neștiute ce distrug imaginea lui Faranga. Filmul „Ciuleandra” a apărut în 1985, fiind regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu adaptat romanului cu același nume.

Roluri principale:
# Ion Rițiu – Puiu Faranga;
# Gheorghe Cozorici – Policarp Faranga, tatăl lui Puiu;
# Anca Szönyi – Mădălina, soția lui Puiu (menționată Anca Nicola).
Durata filmului: 112 minute

Enigma Otiliei

„Enigma Otiliei” rămâne una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui George Călinescu. Romanul publicat în 1938 îl prezintă pe Felix Sima, un tânăr orfan venit la unchiul său, la București, pentru a studia la Medicină. În noua sa casă o întâlnește pe Otilia, fiica vitregă a unchiului său, de care se îndrăgostește. Cu un farmec al său, Otilia își împarte atenția între confortul material oferit de Pascalopol, un bărbat respectat în acea casă, și iubirea pe care i-o oferă Felix. Prin diverse situații și răsturnări de situații, Felix și Otilia își construiesc o relație bazată pe respect și acceptare, dar nu și pe iubire reciprocă. În 1972, Iulian Mihu se ocupă de regizarea filmului „Felix și Otilia”, în baza romanului lui Călinescu.

Roluri principale:
# Radu Boruzescu – Felix Sima;
# Julieta Szönyi – Otilia Mărculescu;
# Sergiu Nicolaescu – Leonida Pascalopol, moșier bogat.
Durata filmului: 146 de minute

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este unul dintre romanele lui Camil Petrescu, publicat în 1930. Evenimentele descriu o poveste clasică de dragoste și amintiri de război, care par să păstreze linia narațiunii. Romanul este structurat precum un jurnal unde sublocotenentul Ștefan Gheorghidiu își prezintă drama pe care o trăiește față de Ela. Tema dragostei și a pasiunii este prezentă de-a lungul tuturor întâmplărilor, însoțită de orgoliul masculin al lui Ștefan. Ecranizarea romanului a fost realizată în două părți. Prima parte a fost intitulată „Ultima noapte de dragoste”, iar cea de-a doua – „Întâia noapte de război”. Filmul, apărut în 1980 după scenariul romanului lui Camil Petrescu, a fost realizat în regia lui Sergiu Nicolaescu, care aduce și unele modificări la numele personajelor.

Roluri principale:
# Vladimir Găitan – It. Tudor Gheorghiu;
# Ioana Pacula – Lena Gheorghidiu, soția lui Tudor.
Durata filmului: 100 de minute

Patul lui Procust

„Patul lui Procust” este un roman psihologic scris de Camil Petrescu. Pentru prima dată, acesta a fost publicat în 1933 în două volume. Acțiunea este descrisă pornind de la citirea unor scrisori de dragoste. Acestea ajung să fie citite de Ladima, un poet și ziarist cunoscut, care era și el îndrăgostit de Emilia, o tânără cu moravuri ușoare ale acelor timpuri. Amintirile scrise îi prezintă pe Fred Vasilescu și doamna T din postura de îndrăgostiți, iar Ladima și Emilia sunt cei care dau citire acestor scrisori. Cu un deznodământ tragic, urmat de o trecere a timpului plină de regăsiri, romanul descrie firea umană vulnerabilă și nesigură. Filmul „Patul lui Procust” a apărut în anul 2001, realizat după scenariul romanului cu același nume. Ecranizarea a fost regizată de Sergiu Prodan și Viorica Meșină.

Roluri principale:
# Petru Vutcărău – Fred Vasilescu;
# Maia Morgenstern – Doamna T;
# Oleg Iankovski – George Ladima.
Durata filmului: 118 minute

Moromeții

„Moromeții”, roman social al lui Ioan Slavici, a fost publicat în două volume în 1955 și, respectiv, în 1967. Acțiunea este centrată pe membrii familiei Moromete și pe încercările cu care se confruntă. Ilie Moromete devine personajul care se străduiește să păstreze unitatea familiei și toate cele agonisite, în vremuri de mare schimbare socială și economică. Problema banilor ajunge motivul principal de conflict dintre bătrânul Moromete și fiii săi. Cele două volume ale romanului au fost ecranizate. Filmele „Moromeții” și „Moromeții 2” au apărut la o distanță de 30 de ani.

„Moromeții” este filmul regizat de către Stere Gulea în baza primului volum din romanul cu același nume al lui Ioan Slavici. A apărut în 1987 și este o ecranizare în alb-negru.

Roluri principale:
# Victor Rebengiuc – Ilie Moromete;
# Luminița Gheorghiu – Catrina Moromete, soția lui Ilie.
Durata filmului: 142 de minute

În 2018 a apărut cel de-al doilea film, la fel, în regia lui Stere Gulea. Filmul „Moromeții 2” continuă povestea familiei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Instabilitatea politică devine subiectul de conflict dintre Ilie Moromete și fiul său Niculae.

Roluri principale:
# Horațiu Mălăele – Ilie Moromete;
# Dana Dogaru – Catrina Moromete, soția lui Ilie;
# Iosif Paștina – Niculae Moromete.
Durata filmului: 107 minute

O scrisoare pierdută

Comedie în patru acte, „O scrisoare pierdută” rămâne a fi una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Ion Luca Caragiale. Apărută în 1884, lucrarea se remarcă prin ilustrarea umoristică a moravurilor sociale și politice. Filmul, în regia lui Sică Alexandrescu și Victor Iliu, a apărut în 1954. Ecranizarea a fost filmată într-o peliculă alb-negru.

Roluri principale:
# Niki Atanasiu – Ștefan Tipătescu;
# Alexandru Giugaru – Zaharia Trahanache;
# Elvira Godeanu – Zoe Trahanache;
# Ion Talianu – Nae Cațavencu.
Durata filmului: 134 de minute

D-ale Carnavalului

„D-ale Carnavalului” este o comedie în trei acte scrisă de Ion Luca Caragiale. Lucrarea prezintă situații amuzante ilustrate prin intermediul personajelor principale. Doza de umor se extinde și asupra numelor pe care le poartă acestea: Pampon, Crăcănel, Mița. Filmul românesc „D-ale Carnavalului” apare în 1959 în regia lui Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi.

Roluri principale:
# Grigore Vasiliu-Birlic – negustorul poreclit Crăcănel;
# Alexandru Giugaru – Iancu Pampon;
# Ion Lucian – frizerul Nea Girimea.
Durata filmului: 76 de minute

Năpasta

„Năpasta” este unica dramă a lui Ion Luca Caragiale, publicată în 1890. Evenimentele sunt centrate în jurul Ancăi, o femeie râvnită de mulți bărbați. Situațiile care apar se derulează printr-un continuu amestec de răzbunare și pasiune. Filmul „Năpasta”, regizat de Alexa Visarion în baza dramei lui Caragiale, a apărut în 1982.

Roluri principale:
# Dorina Lazăr – Anca;
# Cornel Dumitraș – Dragomir, al doilea soț al Ancăi;
# Vladimir Găitan  – Dumitru, primul soț al Ancăi.
Durata filmului: 95 de minute

Cel mai iubit dintre pământeni

Ultimul roman scris de Marin Preda, „Cel mai iubit dintre pământeni”, a fost publicat în 1980. Lucrarea prezintă o latură a României socialiste și ororile comise între 1945 și 1964. Trilogia îl are ca personaj central pe Victor Petrini, un profesor universitar și scriitor care ajunge constrâns de regimul politic. Înlăturat de pe treapta intelectualității, Petrini trece printr-o serie de evenimente dramatice care duc spre un deznodământ tragic. Ecranizarea romanului apare în 1993 în regia lui Șerban Marinescu. Filmul „Cel mai iubit dintre pământeni” urmează faptele descrise de către Marin Preda în lucrarea sa.

Roluri principale:
# Ștefan Iordache – Victor Petrini.
Durata filmului: 138 de minute

Frații Jderi

„Frații Jderi” este romanul de mare amploare al lui Mihail Sadoveanu. Lucrarea cu subiect istoric a fost publicată în trei volume: Ucenicia lui Ionuț (1935), Izvorul Alb (1936) și Oamenii Măriei-Sale (1942). Trilogia descrie evenimentele, interpretate artistic, dintr-o perioadă a domniei lui Ștefan cel Mare, între anii 1469 și 1475. Filmul „Frații Jderi”, regizat de Mircea Dragăn, apare în 1974. Acesta ilustrează evenimentele primului volum al trilogiei.

Roluri principale:
# Gheorghe Cozorici – domnitorul Ștefan cel Mare;
# Sebastian Papaiani – Ionuț Jder;
# Geo Barton – comisul Manole Jder, tatăl lui Ionuț.
Durata filmului: 137 de minute

Amintiri din copilărie

„Amintiri din copilărie” este una dintre principalele lucrări ale lui Ion Creangă. Lucrarea prezintă în detaliu copilăria personajului Nică. Descrierea mediului, influențelor sociale, aspectele vieții rurale din acea perioadă au dus la întregirea portretului copilului Nică. Ecranizarea lucrării lui Creangă a apărut în 1965 în regia Elisabetei Bostan. Filmul „Amintiri din copilărie” îl prezintă pe Nică prin prisma relatării acestuia ajuns la etapă adultă.

Roluri principale:
# Ștefan Ciubotărașu – naratorul adult;
# Ion Bocancea – Nică.
Durata filmului: 71 de minute

Povestea lui Harap-Alb

„Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult scris de Ion Creangă. Tema centrală este cea de prezentare a luptei binelui împotriva răului. Personajul principal trece prin mai multe încercări, obstacole, pentru ca finalul să fie încununat de victoria binelui. Prin confruntări cu balauri, interacțiuni cu personaje fantastice precum Omul Spân, Gerilă, Flămânzilă, Gerilă, Setilă ș.a., Harap-Alb parcurge un drum al maturizării depline. În timp, basmul lui Creangă a cunoscut mai multe interpretări sub forma unor filme de desene animate.

Pe lângă ecranizările romanelor și nuvelelor studiate, în teatrele din Moldova se joacă și spectacole regizate după lucrările cunoscuților scriitori din spațiul românesc.