Planul Ministerului Agriculturii pentru a răspunde standardelor UE

Ministrul agriculturii spune că a fost votată Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală 2023-2030, iar acum la nivel de minister se lucrează pe programe și subprograme. Acesta a menționat că la nivel de reforme trebuie să fie îmbunătățite următoarele direcții:

• Transpunerea actelor legislative – Ministerul Agriculturii are ca obiectiv să finalizeze în doi ani programul de transpunere a actelor legislative. Aici ministerul lucrează cu omologii din România în privința politicilor, regulamentelor și directivelor UE ca ele să corespundă cerințelor agricultorilor de la noi din țară;
• Trecerea agriculturii pe o dimensiune economico-comercială – dacă și lipsește ceva cu desăvârșire în agricultura din Republica Moldova, atunci cu siguranță putem evidenția componenta de economie și de comerț;
• Crearea cooperativelor – ele sunt importante ca agricultorii să se dezvolte și să facă față concurenței de pe piață în rând cu companiile și întreprinderile mai mari.

Ministrul agriculturii menționează că de-a lungul anilor, Ministerul Agriculturii și guvernele precedente nu au avut o viziune de dezvoltare a agriculturii la noi în țară, iar acest lucru a dus spre faptul că ministerele s-au dezvoltat neuniform. El precizează că vinificația s-a dezvoltat foarte bine în Moldova datorită investițiilor financiare foarte mari ale programului USAID. Totuși, dânsul spune că s-a mai dezvoltat foarte bine și horticultura de producere a merelor, dar în același timp nu s-au dezvoltat fermele de vaci, de capre și oieritul.

Nimeni nu a avut un program de dezvoltare asupra acestor ramuri. Dacă noi suntem interesați ca populația din Republica Moldova să fie hrănită cu brânzeturi, produse lactate calitative și adevărate, nu prefăcute din ulei de palmieri etc., evident că trebuie să ai un program de stat și să investești niște bani în acest domeniu.

Planul de acțiuni a ministerului agriculturii este de a stabili la ce etapă de dezvoltare suntem pe diferite dimensiuni – fermele de vaci, de capre, pomicultura, horticultura – și să găsească o soluție cum să le dezvolte pe fiecare în parte.

Vladimir Bolea spune că agricultura are trei piloni:

• dimensiunea vegetală (horticultura, pomușoarele, legumicultura);
• dimensiunea animalieră (fermele de animale);
• vinificația.

Vladimir Bolea spune că astăzi concurența regională este foarte mare și trebuie să acceptăm realitatea „dură” la care s-a ajuns în procesul dezvoltării economice. Dar ca să facem față, trebuie să preluăm din experiența statelor care sunt mai dezvoltate.

Astăzi, concurența regională este foarte mare. Suntem între România și Ucraina – două state foarte mari, agricole –, care sunt mult mai puternic dezvoltate din punct de vedere al agriculturii și procesării decât Republica Moldova. De concurență trebuie să ne pregătim prin crearea de cooperative. Astăzi, nu putem să concurăm nici cu ucrainenii, nici cu românii. Nu putem să concurăm, fiindcă avem productivitate foarte joasă la grâu, porumb, în comparație cu statele mai mari. Cantitativ noi producem mult mai puțin, iar la hectar productivitatea este mult mai joasă. Nu putem să avem nicio formă de competiție cu ei. Din aceste motive noi trebuie să trecem pe producerea materialului semincer, să trecem pe zootehnie, producere de lapte etc. Trebuie să constituim alte lanțuri valorice decât lanțurile valorice existente astăzi.

Cum să fim concurenți pe piața UE

Ministrul agriculturii spune că, în primul rând, ca agricultorii să facă față concurenței, trebuie să fie instruiți. El a precizat că la nivel de stat avem o mulțime de programe de instruire și nu aici este problema, dar problema se află în implementarea celor învățate. De exemplu, pe 26 iulie, Guvernul a aprobat crearea Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, care va permite fermierilor să aibă acces la servicii de consultanță agricolă. Circa 400 000 de dolari vor fi destinați înființării și operaționalizării centrului.

Noi ca stat am făcut absolut tot ce este posibil pentru agricultori, inclusiv le-am liberalizat piața ca să nu aibă taxe vamale. Practic piața este accesibilă și noi am făcut tot ce a ținut de politicile statului în model de promovare a produselor. Acum lucrăm la capitolul ridicării nivelului de productivitate.

Vladimir Bolea spune că piața UE este un mecanism foarte bine pus la punct a circuitelor economice, unde trebuie să concurezi alături de companiile mari, iar pentru aceasta este nevoie de cantități impresionante de marfă care să fie vândută comercial.

Vladimir Bolea a enumerat trei componente de bază, ca să poți intra pe o piață:

• trebuie să ai continuitate în activitate 12/12 luni;

• trebuie să ai garantarea calității produsului;

• trebuie să ai cantitatea produsului.

Noi foarte puțin putem asigura componenta de cantitate. Dar ca să o asigurăm, fermierii trebuie să formeze cooperative. Nu mă voi obosi să repet acest lucru – avem nevoie de cooperative. În exclusivitate, cheia succesului sunt cooperativele.

Cheia succesului – cooperativele

Cooperativa înseamnă cheltuieli mai mici în procesul de producere și prețuri mai mari atunci când vinzi. Vladimir Bolea spune că nu are nevoie să descopere bicicleta, dar preia din experiența colegilor din occident, inclusiv din România.

În toate cazurile, cheia succesului este la ei, la fermieri. Eu promovez relațiile de parteneriat a ministerului cu agricultorii. Știți de ce parteneriat? Pentru că fiecare trebuie să aibă partea lui de obligațiuni și să le îndeplinească. Ministerul Agriculturii își îndeplinește obligațiunile. Trebuie și agricultorii să și le respecte: să vadă ce produc, cât produc, cum produc, să creeze cooperative etc. Sunt multe lucruri de făcut.

În viziunea ministrului agriculturii, principalul motiv de ce agricultura noastră nu este eficientă e lipsa de cooperative și modul de asociere, iar crearea cooperativelor este extrem de importantă.

Eu nu cred în oameni universali care și produc foarte bine, și vând foarte bine. Fiecare în economie are un rol al său – cineva produce, iar altcineva vinde. Toată economia globală este împărțită în două tipuri: sunt producătorii și vânzătorii. De exemplu, Volkswagen nu vinde mașini, Volkswagen asamblează și produce mașini. […] Ce înseamnă cooperarea în realitate? Dacă noi vom face o analiză la activitatea agricultorilor din toate țările occidentale de succes, vom vedea că sunt un număr impresionant de agenți economici micro și mici care au supraviețuit concurenței acerbe de-a lungul a zecilor de ani, iar în unele cazuri chiar și sutelor de ani. Totul datorită faptului că ei au fost asociații în cooperative. Pericolul care îi paște astăzi pe agricultorii mici din Republica Moldova de a fi absorbiți este unul real. Ei sunt ineficienți și vor intra în faliment. Agricultorii nu înțeleg că problema nu se rezolvă printr-o altă metodă decât cea economică – să își creeze cooperative.

De ce nu vor să creeze aceste cooperative?

Mai mult ține de elementul psihologic și de mentalitate. Este caracteristic tuturor statelor fost comuniste. Acest principiu se vede în țările baltice, care deja de mulți ani sunt membri UE, dar fiecare stat își are nivelul său de avansare pe această direcție. Noi evident că suntem într-o fază incipientă, fiindcă abia acum s-a început să se discute intens și să se promoveze noțiunea de asociere adevărate, nu formală. S-au mai întâmplat creări de mii de cooperative, formale, pentru a distribui niște bani, și din care nu funcționează nici măcar una.

Agricultura economică

Ministrul agriculturii spune că lipsa cunoștințelor în economie și comerț ale tuturor persoanelor implicate în agricultură creează situația în care țara produce produse calitative, dar într-un final sunt vândute prost.

În primul rând, trebuie să recunoaștem că nu putem să vindem și ceea ce vindem o facem foarte prost. Noi nu putem participa în niște procese, fiindcă nu avem foarte multe instrumente financiar-bancare care să ne ajute să venim la aceeași bursă. Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei se află acum într-un proces de screening a legislației Republicii Moldova, să vedem de ce avem nevoie ca să putem să ne listăm la bursă, inclusiv și la bursa de mărfuri din România. Nu sunt doar niște planuri, dar deja este în proces de implementare. Pe mine mă interesează segmentul care ține de cereale și de fructe. Noi avem capacitate să vindem la export, numai că iarăși intervine baza legală – avem nevoie de instrumente financiar-bancare care îți pot permite să faci această vânzare.

Fondurile de preaderare vor fi accesibile odată ce Republica Moldova va deschide capitolele de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totuși, ministrul agriculturii consideră că aceste fonduri nu-i vor salva pe fermierii care nu sunt eficienți economic. Mai mult ca atât, Vladimir Bolea este de părere că fondurile nu vor fi disponibile țării noastre mai devreme de anul 2027.

Fondurile de preaderare vor fi doar atunci când fiecare capitol va fi studiat în particular. La Ministerul Agriculturii sunt capitolele 11, 12 și parțial 13. Noi vom încerca să facem tot posibilul ca ele să apară cât mai rapid posibil, dar eu privesc obiectiv la ce se întâmplă și inclusiv din experiența altor state care au avut deja acest proces de preaderare. Atâta timp cât marea majoritate a agricultorilor nu vor conștientiza că trebuie să formeze cooperative, nu-i ajută niciun fond de preaderare.

Ce se va schimba în agricultură dacă Moldova va adera la UE

Ministrul agriculturii al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, a enumerat trei schimbări esențiale:

• Republica Moldova deveni o piață care va fi predictibilă;
• Vom avea agricultori bogați;
• Vom avea o activitate agricolă bazată pe principiile economiei de piață.

În acest articol puteți să vedeți cum cred agricultorii din Moldova că aderarea la UE ar putea să le influențeze activitatea