Noua Zeelandă – țara primului răsărit de soare și a vieții lipsite de griji la bătrânețe. Cum e să trăiești în țara imigranților

new_zealand_north_island_honeymoon_featured_photo
Foto: theweddingvowsg.com

Pandemia ne-a făcut să ne regândim prioritățile și să ne întrebăm ce am putea face pentru a trăi mai bine. Unii dintre noi au înțeles importanța alimentației corecte și a modului activ de viață, în timp ce alții au decis să renunțe la obiceiurile care le afectau sănătatea. Pe lângă deciziile noastre personale, politicile la nivel de stat au un grad înalt de responsabilitate față de nivelul de viață pe care-l avem, iar dacă în Moldova mereu mai avem de lucrat la ceva, în alte țări aspectele legate de calitatea vieții sunt de mult timp o prioritate. Astfel, am decis să studiem calitatea vieții oamenilor în mai multe țări din lume și să vedem ce am putea învăța din succesele sau greșelile lor. Începem cu Noua Zeelandă.

Noua Zeelandă este o țară insulară compusă din două insule mari și mai multe insule mici situate în sud-vestul Oceanului Pacific. Are o suprafață totală de 268 000 de kilometri pătrați și o populație de 4,8 milioane de oameni. Capitala ei este Wellington, cu o populație de 418 000 de oameni. PIB-ul țării constituie peste 190 de miliarde de dolari.

Dacă vrei să vizitezi sau să locuiești în acest țară, trebuie să știi că vei parcurge unul dintre cele mai lungi zboruri fără escale din lume. Călătoria durează, în medie, 18 ore și 30 de minute și se întinde pe un itinerar de 14 534 de kilometri (n.r. Doha-Auckland). Această provocare poate fi ușor ameliorată îndată ce vei afla că anume în această țară, mai exact în orașul Gisborne, vei avea posibilitatea să devii printre primii oameni de pe pământ care va admira cum răsare soarele.

Noua Zeelandă este pe locul 8 din 153 în clasamentul celor mai fericite țări din lume (Happiest countries in world), în timp ce Moldova se află pe locul 70. Totodată, în Noua Zeelandă 76% din populație se declară satisfăcută de echilibrul dintre lucru și viața personală. De asemenea, majoritatea spune că are o relație bună cu șefii de la serviciu. Nu numai acest lucru îi face fericiți la locul de muncă și acasă, dar și faptul că unele organizații țin să scurteze programul până la patru zile, astfel încât angajații să fie cât mai concentrați pe lucru, dar să aibă timp suficient pentru viața personală.

Pentru a asigura un nivel de trai înalt populației, autoritățile implementează un șir de politici de reducere a riscurilor în diferite domenii. Noua Zeelandă este fruntașă la capitolul prevenirii dependențelor și promovarea unui mod sănătos de viață. Pentru acest lucru, autoritățile au adoptat mai multe legi care contribuie la combaterea unor probleme precum poluarea aerului, fumatul, consumul de droguri și obezitatea.

Țara în care oamenii au o viață lungă

Viața în Noua Zeelandă nu a fost întotdeauna ca în poveste. În anii ‘90 statul a lansat un program de economisire pe nevoile sociale, a fost redusă la maxim achitarea alocațiilor, iar serviciile sociale gratuite au devenit contra plată.

Deja în anii 2000, noul guvern a reformat sistemul social, punând accentul pe familiile lucrătoare și motivarea oamenilor să se angajeze în câmpul muncii. Totodată, șomerii erau obligați să accepte orice ofertă de muncă, în caz contrar erau lipsiți de ajutor din partea statului.

De asemenea, guvernul s-a axat pe integrarea în sistemul educațional și vocațional a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. În prezent, statul oferă o gamă largă de servicii de asistență și protecție socială a populației aflate în dificultate. Oamenii beneficiază de locuințe sociale, iar cei cu venituri modeste achită aceste chirii cu sume mai mici decât pe piață.

În prezent, în Noua Zeelandă locuiesc 4,8 milioane de oameni, iar țara este printre puținele state din lume în care populația nu se reduce, dar, dimpotrivă, crește.

Potrivit worldmeters.com, în Noua Zeelandă speranța de viață este de 83 de ani, cu aproape 10 ani mai mare decât media la nivel mondial. Potrivit ONU, în această țară, speranța de viață va continua să crească în următorii 180 de ani și va atinge vârsta de 91,79 de ani în anul 2100.

Pe locul 9 printre cele mai prospere țări din lume

Înainte ca Noua Zeelandă să devină o țară dezvoltată, ea a trecut printr-o serie de crize economice care au bătut anti-recorduri. În 1982, țara avea unul dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor. După 30 de ani, salariile medii anuale în Noua Zeelandă au devenit printre cele mai mari din lume și variază între 50 000 și 85 000 de dolari pe an, în funcție de profesie. Cea mai bine plătită meserie este în domeniul IT – 200 000 de dolari, iar cele mai mici salarii se plătesc în sectoarele transport, vânzări, turism, medicină – 40 000 de dolari pe an.

Un alt succes este faptul că o țară cu o populație de 4,8 milioane de oameni a reușit să-și crească, pe timp de pandemie, produsul intern brut cu 14 %. PIB-ul țării a constituit, în anul 2020, 193,5 miliarde de dolari.

Vă întrebați cum stau la capitolul bani pensionarii din Noua Zeelandă? Ei sunt bine. După 65 de ani, locuitorii din această țară beneficiază de mai multe tipuri de pensie care variază între 600 și 800 de dolari pe lună.

La capitolul Indexului global al prosperităţii pentru anul 2020, Noua Zeelandă se află pe locul nouă. Țara a fost evaluată la 12 variabile ce țin de securitate și siguranță, capitalul social, mediul de afaceri, condițiile de afaceri, calitatea economiei, condiții de trai și multe altele.

Fumatul

Pentru a contribui la scăderea numărului de fumători, autoritățile au aprobat o serie de reglementări care încurajează kiwi (n.r. este un termen cu care se asociază locuitorii nativi din Noua Zeelandă) să renunțe la tutun. Printre acestea sunt majorarea prețurilor la țigări (un pachet de Marlboro costând circa 500 de lei), precum și interzicerea fumatului în încăperile publice. Pentru a ușura eforturile locuitorilor de a renunța la fumat, în anul 2018, Parlamentul a aprobat comercializarea țigărilor electronice, precum aparatele de vaping și cele de încălzire a tutunului.

sciencemag.org

În 2020, Parlamentul din Noua Zeelandă a aprobat un șir de amendamente la legea “Smoke-free Environments” prin care s-a adoptat conceptul de Reducere a riscurilor și o diferențiere clară de reglementare a țigărilor electronice și dispozitivelor de încălzire a tutunului. Astfel, țigările electronice și sistemele de încălzire a tutunului vor fi supuse procedurii de notificare înainte ca acestea să poată fi comercializate. Totodată, aceste produse vor fi supuse unor restricții mai moderate în comparație cu țigările tradiționale la capitolul comunicare, la fel nu se va aplica interdicția de expunere la vitrină aplicată țigărilor. Consumatorii vor avea permisiunea să testeze dispozitivele și să recepționeze de la vânzător informații privind diferența dintre țigările obișnuite și produsele fără fum.

Unul dintre scopurile acestei legi este și „sprijinul fumătorilor pentru a trece la produse reglementate care sunt semnificativ mai puțin dăunătoare decât fumatul”.

În același timp, statul pune accent deosebit pe prevenirea fumatului în rândul tinerilor și pe promovarea unui mod sănătos de viață fără țigări. Mai mult decât atât, guvernul și-a pus un scop promițător de a interzice fumatul până în anul 2025, se arată într-un comunicat de pe site-ul Ministerului Sănătății din Noua Zeelandă.

Potrivit studiului E-cigarette use and perceptions among current and ex-smokers in New Zealand, cel mai frecvent motiv pentru utilizarea unei țigări electronice sau a unui dispozitiv de vapare, cel puțin o dată pe lună, a fost cu scopul de „a renunța la fumat” (43 %), urmat de „a reduce fumatul” (18 %).

Aproximativ jumătate (47 %) dintre respondenți a considerat că țigările electronice sunt mai puțin dăunătoare decât țigările clasice, un sfert (28 %) a considerat că utilizarea țigărilor electronice este la fel de nocivă sau mai dăunătoare decât fumatul și un sfert (24 %) a spus că nu știe ce să răspundă.

Consumul de alcool

În Noua Zeelandă, se consumă în jur de 10 litri de alcool pur per capita, asta înseamnă că, în medie, fiecărui om i-ar ajunge să consume alcool de două ori pe zi. De asemenea, în țară s-a redus consumul de bere cu 0,5 %, însă a crescut cu 35 % consumul de băuturi spirtoase și cu 7 % consumul de vin. Mai mult, acesta este un fenomen des întâlnit în rândul minorilor.

Pentru a preveni creșterea alarmantă, legislația neozeelandeză prevede că vânzarea alcoolului tinerilor de până la 18 ani se amendează cu circa 25 000 de lei. Statul creează multe impedimente astfel încât tânărul să nu poată cumpăra alcool atât de ușor. De exemplu, în primul rând este necesar acordul părinților pentru a vinde alcool unei persoane sub vârsta de 18 ani. Al doilea lucru este că supermarketurile și magazinele alimentare sunt obligate să limiteze afișarea publicității alcoolului și să fie pusă într-o zonă mai puțin populară în magazin.

Consumul de droguri

În Noua Zeelandă, consumul de substanțe narcotice este interzis. Cu toate acestea, în anul 2019, 15 % din populația adultă (330 000 de oameni) fuma lunar canabis. O părere larg răspândită despre Noua Zeelandă este că ar avea tot mai mulți consumatori de amfetamină. Datele oficiale arată, însă, că numărul acestor persoane rămâne a fi stabil în ultimii cinci ani, fiind vorba de 1 % din populație.

Totodată, potrivit statisticilor, consumul de alcool și de alte droguri în rândul adolescenților din Noua Zeelandă este în scădere.

Obezitatea

O problemă importantă a populației kiwi este obezitatea. În anul 2020, aproape fiecare al treilea locuitor, cu vârsta de peste 15 ani, era obez. Femeile suferă de obezitate mai des decât bărbații. Cu toate acestea, bărbații sunt mult mai supraponderali decât femeile (40 % și respectiv 30,8 %).

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Noua Zeelandă se află pe poziția a șaptea printre țările cu cea mai obeză populație din lume.

Pentru a lupta cu această problemă, Ministerul Sănătății a propus blocarea publicității ce conține alimentația nesănătoasă pentru copii. Totodată, în școli este interzisă vânzarea dulciurilor, a chips-urilor și a produselor fără valoare nutritivă. În schimb, este încurajat consumul de fructe și legume.

În sistemul educațional a fost implementat programul B4 care constă în verificarea greutății copiilor începând cu vârsta de patru ani și până la vârsta când urmează să meargă la școală.

hardypedoortho.com

Poluarea aerului

Unul dintre principalele obiective ale Noii Zeelande este păstrarea naturii verzi și a curățeniei (Green and Clean New Zealand). De aceea, în anul 2005, Noua Zeelandă a devenit prima țară din lume care a introdus o taxă pe carbon (Carbon tax). Aceasta implică o taxă percepută pentru utilizarea combustibilul care conține carbon, iar din câte noi cunoaștem, CO2 reprezintă un gaz cu efect de seră, care provoacă încălzirea globală și care dăunează mediului înconjurător. Cercetările din 2019 au arătat că taxele pe carbon duc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, potrivit economiștilor, reprezintă cel mai eficient mod de a combate schimbările climatice.

Noua Zeelandă încearcă să conserveze bogăția sa naturală și face tot posibilul ca mediul înconjurător să nu fie afectat de activitatea nocivă a omului. Aici există circa 60 de tipuri de zone naturale din care fac parte cele mai mari parcuri naționale, parcuri marine, rezervații naturale, științifice, ecologice și turistice. Suprafața totală a acestor bogății naturale cuprinde aproximativ 25 % din teritoriul total al țării suprafață care face cât două Republici Moldova.

Parcul național Tongariro, Foto: tongarirocrossing.

Noua Zeelandă se clasează pe locul 19 la capitolul performanțe de mediu, potrivit unui indice internațional (Environmental Performance Index 2020). Clasamentul include 180 de țări evaluate pe 32 de indicatori-cheie de durabilitate. Scorurile EPI iau în considerare cele mai recente date despre calitatea aerului și a apei, gestionarea deșeurilor, emisiile de CO2 și alți factori de sănătate publică.

Cu ajutorul platformei iqair.com putem vizualiza cât de afectate de calitatea aerului sunt unele zone de pe pământ în comparație cu alte zone. În imaginile de mai jos, puteți vedea Noua Zeelandă și Australia „împânzite” de culoarea verde și continentele Asia și Africa, unde se observă mai multe zone, marcate cu roșu, care sunt afectate de poluarea aerului.

Cum vi s-a părut călătoria în Noua Zeelandă? Această țară a reușit să adune în experiența sa multe practici progresive care s-au adeverit a fi necesare în perspectivă. Tot mai mulți oameni din întreaga lume vin aici să trăiască și să-și petreacă bătrânețea. Tot aici, mediul înconjurător este protejat nu mai rău decât sănătatea și stabilitatea financiară a oamenilor. În aceeași ordine de idei, nu venim să elogiem Noua Zeelandă întrucât are carențe în lupta cu obezitatea și consumul de substanțe nocive. În virtutea acestor probleme de sănătate la anumite categorii de populație, per general, populația acestei țări se consideră una dintre cele mai fericite și prospere din întreaga lume.

***

Pandemia ne-a făcut să ne gândim mai mult la modul de viață pe care îl adoptăm, dar și la riscurile la care suntem supuși zi de zi. Poluarea, consumul de droguri, fumatul și alimentația nesănătoasă sunt probleme la care am devenit mai sensibili, în această perioadă. Există, însă, țări care prin puterea exemplului ne-au demonstrat că soluții pot fi găsite, iar noi ne-am gândit că „Ar fi bine și la noi”. În cadrul unui nou proiect, în fiecare săptămână vă vom duce în călătorii virtuale în statele care au implementat politici eficiente, ce i-au ajutat pe cetățeni să fie mai sănătoși și, deci, mai fericiți.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente