(grafic) Un an de COVID-19 în Moldova. Retrospectiva celor mai importante evenimente ale anului pandemic

158023846_199007278675610_8978799270457976947_n

Astăzi înregistrăm un an de la primul caz de COVID-19 înregistrat în Moldova, care a fost depistat pe 7 martie 2020. Un an deloc ușor, un an în care mulți realmente au supraviețuit în fața provocărilor. Iar pentru a ne reaminti un pic prin ce am trecut cu toții, acest articol vine să înglobeze cele mai importante momente ale anului pandemic. De la declarații politice nechibzuite și recorduri zilnice de cazuri noi de COVID-19, până la „colapsul” economic și istorii reale ale oamenilor care au trecut prin ambele forme ale virusului (grave și ușoare).

Cele mai importante evenimente din anul pandemic sub forma unei cronologii

În graficul de mai jos, puteți observa cum au evoluat scenariile, în formă cronologică, a evenimentelor ce țin de pandemia de coronavirus timp de un an în Moldova. Pentru a vedea mai în detaliu informațiile specifice unei anumite zile, dați clic pe punctulețele care vă interesează mai mult.

După cum putem observa din graficul de mai jos, de la începutul pandemiei, cele mai multe cazuri înregistrate în ultimele 24 de ore din fiecare lună se atestă chiar acum, la un an de la primul caz la noi în țară. Asta denotă faptul că evoluția acestei pandemii nu este în descreștere, ci invers – cel puțin la noi în Moldova. În ultima săptămână, numărul cazurilor de infectare a crescut cu 32,5 %, iar cel al deceselor cu 31 %.

Cronologia: politicienii și COVID-ul

În acest an plin de greutăți și incertitudini, totuși și politicienii au reușit să se remarce printr-o formă sau alta. De la declarații făcute în fața presei până la comportament, ori mai bine zis – lipsa celui din urmă.

În acest sens, noi am selectat cele mai „strigătoare” cazuri făcute de politicieni timp de un an de COVID-19 în Moldova.

8 martie 2020

Fostul premier Ion Chicu iese în fața presei pentru a face declarații vizavi de primul caz de COVID-19 de la noi din țară. Acesta reiterează faptul că doamna care a venit din Italia a părăsit spitalul într-un mod iresponsabil, supunând riscului de infectare mai multe persoane.

9 martie 2020

După declarațiile lui Ion Chicu, nici fostul președinte Igor Dodon nu a vrut să rămână în urmă și s-a remarcat poate chiar mai mult. În cadrul unei conferințe de presă, acesta dezvăluie numele pacientei revenite din Italia, care era infectată cu COVID-19.

Igor Dodon a menționat numele femeii în contextul unei întrebări adresate de jurnaliști privind anumite informații preluate de presa din România, conform căreia un cetățean român ar fi infectat cu coronavirus în Republica Moldova. În acest moment, Igor Dodon a declarat că, „cel mai probabil, este vorba de doamna diagnosticată pozitiv cu coronavirus, întrucât aceasta deține dubla cetățenie” și a menționat numele acesteia.

Contactată de NM, avocata Nicoleta Hriplivîi a explicat că Igor Dodon nu avea dreptul să divulge datele personale ale paciente infectate cu COVID-19. Potrivit avocatei, acesta a încălcat nu numai legea privind datele personale, dar și pe cea privind drepturile și obligațiile pacientului.

După aceste gafe enorme din partea politicienilor, care nu au nicio scuză, la adresa redacției #diez a venit un mesaj din partea fiului femeii testate pozitiv cu COVID-19. Acesta a menționat că mama sa nu a părăsit spitalul, dar medicii italieni au eliberat-o din motiv că a fost testată negativ la coronavirus. Vezi AICI clarificările cu care a venit fiul acesteia după toate comentariile care apăruseră pe rețelele sociale.

27 martie 2020

După ședința Centrului Unic de Comandă, Igor Dodon anunță că moldovenii, care revin din diasporă, vor fi obligați să procure poliță de asigurare medicală.

„Îi rugăm pe cei din diasporă să înțeleagă, să fie receptivi, sperăm ca acest mecanism să fie funcțional de săptămâna viitoare. Concetățenii noștri, când vor intra în țară, vor avea obligativitatea să procure polița de asigurare, să facă testul la coronavirus și să se autoizoleze pentru 14 zile”, a anunțat Dodon.

17 mai 2020

Începând cu ziua de 16 mai, toți cetățenii au fost obligați să poarte mască de protecție în spațiile publice închise (spații comerciale, transport public, farmacii etc.). Viorica Dumbrăveanu, fostă ministră a sănătății, a reiterat importanța purtării acesteia pentru a nu răspândi virusul.

În același timp, Igor Dodon a menționat în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” că nu poartă mască de protecție, reiterând că „masca de protecție este recomandabilă, nu și obligatorie”.

„Eu port obligatoriu mască de protecție atunci când merg în instituțiile medicale, în spital”, spune Dodon. În alte locuri publice, atât timp cât nu este obligatoriu, fostul președinte declara că decide fiecare dacă e cazul să poarte sau nu mască.

Dodon a fost acuzat de opoziție și nu doar de faptul că le oferă un exemplu prost cetățenilor în momentul în care nu poartă mască și interacționează cu foarte multe persoane pe timp de pandemie.

De cealaltă parte, reprezentanții sănătății roagă cetățenii în fiecare zi la brifienguri de presă să poarte măști și să nu interacționeze cu mulți oameni și să dea dovadă de responsabilitate.

Totodată, reprezentanții din domeniul sănătății au anunțat încă de la începutul pandemiei că persoanele vârstnice sunt cea mai vulnerabilă categorie în cazul COVID-19. Respectiv, persoanelor, care au 63 de ani împliniți, le era interzis să părăsească locuința fără motiv stringent. Igor Dodon însă a găsit soluția – mergea la ei acasă (fără mască).

Mai jos, lăsăm câteva fotografii în care se vede că persoanele vârstnice poartă măști, iar președintele țării – nu.

Aceste fotografii au fost publicate în intervalul 2-4 iunie 2020.

28 august 2020

Deși Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis prelungirea stării de urgență în sănătate publică până pe 31 august 2020, fostul premier Ion Chicu a participat la nunta fiului său în plină pandemie. Chicu a confirmat participarea menționând că a fost o petrecere mică, cu un număr mic de oameni și au fost respectate toate regulile impuse de autorități. Asta deși la sfârșitul lunii iunie Chicu declara, în cadrul unei emisiuni de la RTR Moldova, că, cel mai probabil, evenimentul (adică nunta fiului său) va fi amânat. „Imaginați-vă că organizezi petrecerea, iar peste trei zile invitații tăi stau la Spitalul «Toma Ciorbă». Cine vei fi după aceasta?”, spunea șeful executivului.

Vedeți mai jos imaginile video surprinse de redacția CU SENS.

Cronologia: evenimente

15 martie 2020. Viorica Dumbrăveanu, fostă ministră a sănătății, a început să anunțe cazurile noi de COVID-19 la ora 17.00, după ședința Centrului Unic de Comandă. Pe 15 martie, a anunțat 11 cazuri noi.

22 martie 2020. Aplauze în semn de mulțumire pentru medici (mișcare globală care a ajuns și în Moldova).

23 martie 2020. Ala Nemerenco, fostă ministră a sănătății în guvernul Sandu, cere guvernului să majoreze urgent salariile personalului medical.

24 martie 2020. Militarii Armatei Naționale au fost scoși pe străzile Chișinăului pentru gestionarea crizei legate de pandemia COVID-19. Declarația a fost făcută de Igor Dodon, care a semnat și un decret în acest sens. Pentru aceasta au fost cheltuite 333 750 de lei.

9 aprilie 2020. Igor Dodon a avut o întâlnire cu conducerea Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, la care s-a hotărât ca slujbele religioase să fie transmise la radio și TV. Totodată, Dodon a menționat că Focul Haric va ajunge și în acest an în Moldova.

11 aprilie 2020. O angajată a Spitalului Clinic de Psihiatrie a scris o postare dedicată ministrei. În postare, medica vine cu un răspuns la acuzațiile oficialei precum că personalul medical se face vinovat, în mare parte, de faptul că a fost infectat, făcând o referire la numărul de cazuri și la focarul de infecție de la Spitalul Clinic de Psihiatrie.

15 aprilie 2020. Pe 31 martie, orașul Soroca, alături de Ștefan Vodă și Carahasani, intră în carantină după ce în aceste orașe au fost înregistrate mai multe cazuri de coronavirus. Lucrătorii spitalului din Soroca sunt la limita puterilor. O persoană din cadrul medical din Soroca ne-a relatat care era situația la spital în perioada în care a fost infectată cu virusul COVID-19: „M-am molipsit la spital. Administrația zice că ne-am molipsit care și pe unde, numai nu la spital. Nu e adevărat”. Continuarea istoriei AICI.

22 mai 2020. Șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, a menționat că cetățenii ar trebui să se abțină de la serbarea Paștelui Blajinilor din acest an, care fusese amânat pentru datele de 6, 7 și 8 iunie 2020.

„Poziția mea este să ne abținem de la această sărbătoare și să-i pomenim pe cei morți de acasă.”

9 iunie 2020. Deputatul PAS Dumitru Alaiba susține că președintele Igor Dodon trebuie să fie amendat cu peste 1 milion de lei pentru încălcarea măsurilor de prevenire și combatere a virusului COVID-19. Deputatul a scris că Dodon a comis cel puțin 58 de încălcări a regimului epidemiologic.

10 iulie 2020. Igor Dodon declară că ministra sănătății de atunci, Viorica Dumbrăveanu, va fi decorată cu distincția de stat „Gloria Muncii”. În pofida tuturor greutăților cauzate de pandemie, guvernul, ministerul și ministra sănătății se descurcă bine cu gestionarea problemei”, a declarat Igor Dodon.

Dumbrăveanu a primit distincția pe 15 septembrie 2020, alături de alți 20 de lucrători medicali.

29 august 2020. Ministra sănătății de atunci, Viorica Dumbrăveanu, a fost confirmată pozitiv cu COVID-19. Ea a anunțat despre asta pe 29 august, dar a fost infectată pe 25 august.

8 septembrie 2020. Directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, și-a anunțat demisia după ce a avut o întâlnire cu prim-ministrul Ion Chicu. Decizia venea după ce mai mulți lideri politici au cerut demisia lui Nicolae Furtună ca urmare a faptului că, în cadrul unei emisiuni, acesta a spus că persoanele care au decedat din cauza virusului de tip nou au fost o povară pentru ei înșiși și pentru cei din jur.

11 septembrie 2020. Ministrul educației, culturii și cercetării de atunci, Igor Șarov, a venit cu o reacție în privința vizitei lui Igor Dodon la o școală din raionul Drochia, unde cel din urmă a intrat fără mască într-o clasă plină de elevi, dând mâna cu unii dintre ei. Igor Șarov s-a întrebat: „Cum e posibil ca măsurile legislative să fie obligatorii doar pentru unii cetățenii ai statului, exceptându-i pe alții?”.

facebook.com/dodon.igor1

În acest sens, pe 9 noiembrie 2020, Igor Șarov, alături de alți colegi PD din guvern, au fost revocați din funcție de către fostul premier Ion Chicu. Decizia a fost luată după ce liderul PDM, Pavel Filip, a declarat că, după alegeri, va retrage reprezentanții formațiunii de la guvernare.

8 decembrie 2020. Fostul prim-ministru al Republicii Moldova Ion Chicu s-a infectat cu coronavirus.

7 ianuarie 2021. Leonid Bujor, fost ministrul al educației, a murit la vârsta de 65 de ani în urma infecției cu COVID-19.

Vaccinul anti-COVID-19 și Moldova

11 august 2020. Primele informații despre apariția unui vaccin împotriva coronavirusului au apărut în luna august 2020. Mai exact, pe 11 august, Putin a făcut o declarație de presă în care a anunțat despre faptul că Rusia are primul vaccin anti-COVID-19 din lume, numindu-l „Sputnik-V”, acesta asigurând că vaccinul rusesc este eficient, a trecut toate testele necesare și permite obținerea unei „imunități durabile” la COVID-19.

17 august 2020. La scurt timp, și China a anunțat patentarea propriului său vaccin împotriva COVID-19, denumit Ad5-nCOV.

1 octombrie 2020. Ministra sănătății de atunci, Viorica Dumbrăveanu, a anunțat că Moldova va beneficia de vaccin anti-COVID-19 din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), specificând faptul că țara noastră va beneficia de un vaccin testat și precalificat de către OMS.

3 decembrie 2020. Marea Britanie a devenit prima țară din lume care a aprobat utilizarea în masă a unui vaccin anti-COVID-19 pentru persoanele cu vârsta mai mare de 16 ani. Aceasta a prioritizat grupurile de persoane care primele vor fi asigurate cu noul vaccin dezvoltat de Pfizer.

7 decembrie 2020. În data de 7 decembrie 2020, Republica Moldova a trimis o solicitare către platforma COVAX pentru obținerea vaccinului împotriva COVID-19.

Platforma COVAX este o inițiativă globală care are drept scop accelerarea dezvoltării și fabricării vaccinurilor anti-COVID-19 și garantarea accesului echitabil la vaccinuri anti-COVID-19, gratuit pentru 20 % din populație pentru 92 de țări care sunt parte a inițiativei.

Totodată, au fost identificate următoarele grupe ținte de oameni care vor beneficia de vaccin: lucrătorii din domeniul medical, adulții cu vârsta mai mare de 65 de ani și comorbidități (grup cu risc sporit), persoanele/beneficiarii centrelor de plasament temporar sau de lungă durată, persoanele cu comorbidități, lucrătorii din domeniul social, lucrătorii din domeniul de educație și cei din cadrul organelor de asigurare a securității. Ulterior, conform disponibilității de vaccin, vor fi vaccinate și alte grupuri de populație care sunt la fel extrem de important de protejat.

8 decembrie 2020. A fost vaccinată prima persoană din lume împotriva COVID-19. Este vorba despre o femeie de 90 de ani din Marea Britanie. Aceasta a fost vaccinată cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

8 decembrie 2020. A fost vaccinată prima persoană din lume împotriva COVID-19. Este vorba despre o femeie de 90 de ani din Marea Britanie. Aceasta a fost vaccinată cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

27 decembrie 2020. Pe 27 decembrie, a început campania de vaccinare în România. Prima persoană care a fost vaccinată a fost o asistentă medicală din București. Vaccinul folosit a fost Pfizer/BioNTech, cu denumirea comercială Comirnaty. În aceeași zi, încă trei țări din UE au început campania de vaccinare, este vorba de: Ungaria, Germania și Slovacia.

11 ianuarie 2021. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță că primele vaccinuri anti-COVID-19 vor ajunge în Republica Moldova până la finele lunii ianuarie, iar vaccinarea va începe în luna februarie 2021. Totodată, au fost prezentate trei etape de vaccinare a populației, cea de-a treia referindu-se la vaccinarea a 50 % din populația țării.

27 februarie 2021. În Moldova, au ajuns primele vaccinuri anti-COVID-19. Este vorba despre 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca, care au fost oferite de către România Republicii Moldova sub formă de donație.

Vaccinul AstraZeneca este precalificat de Organizația Mondială a Sănătății și înregistrat în Republica Moldova de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în data de 26 februarie, curent. Acesta are o eficacitate de 63-90 %, intervalul de administrare fiind de la 4-12 săptămâni. Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări, prima țară fiind Marea Britanie, urmată de UE și India.

2 martie 2021. În Republica Moldova, campania de vaccinare în rândul lucrătorilor medicali a început pe 2 martie 2021 cu vaccinul AstraZeneca, venit ca donație din partea României, iar în prima zi, au primit vaccinul 751 de medici din cadrul secțiilor de reanimare, anestezie și terapie intensivă (ATI).

3 martie 2021. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că țara noastră va primi vaccinul Pfizer în a doua jumătate a lunii martie.

3 martie 2021. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a autorizat 10 tipuri de vaccin anti-COVID-19 care pot fi utilizate în Republica Moldova. Printre acestea se numără: Pfizer Biontech, AstraZeneca – UK, AstraZeneca – Sk Bio, AstraZeneca – SII, Sinopharm, Sinovac, Moderna, Janssen, The Gamaleya National Center (Sputnik V), CanSinoBio.

Acestea au fost autorizate de către membrii Comitetului Național Consultativ de Experți în domeniul imunizărilor din Republica Moldova.

4 martie 2021. Republica Moldova este prima țară din regiunea europeană care a recepționat vaccinul împotriva COVID-19 prin mecanismul COVAX. Este vorba despre 14 400 de doze de vaccin AstraZeneca pe care Republica Moldova le-a primit gratuit.

5 martie 2021. Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a informat președinta parlamentului că au fost identificate resursele necesare pentru achiziționarea unui lot de circa un milion de doze de vaccin anti-COVID-19.

6 martie 2021. În total, au fost vaccinate 5 174 de cadre medicale.

Persoane care au trecut prin COVID-19

Istoria lui Sergiu

Sergiu are 30 de ani, el locuiește în Chișinău. După ce a făcut testul în centrul de triaj de la Moldexpo la începutul lunii iunie a anului trecut, el a aflat că este infectat cu COVID-19: „Luând în considerare faptul că forma de coronavirus pe care am avut-o a fost una ușoară, atunci am avut alegerea: să mă internez într-un spital sau să mă tratez la domiciliu sub controlul medicului de familie, bineînțeles cu respectarea regimului de autoizolare. Eu am ales să mă tratez la domiciliu. Simptomele de bază au durat cam vreo săptămână: dureri de cap (câteva zile), temperatura ridicată a corpului (câteva zile), slăbiciuni ale corpului, dureri de mușchi și articulații, câteva zile mai târziu am pierdut simțul mirosului și al gustului, apoi am fost îngrijorat un timp de oboseala ce o simțeam permanent”.

Sergiu spune că a luat în acest timp paracetamol (după necesitate) și multivitamine.

„După ce au trecut două săptămâni de la primirea rezultatului pozitiv, am făcut un test repetat, iar de data asta a fost negativ, însănătoșindu-mă oficial”, ne relatează Sergiu.

Tânărul consideră că oamenii trebuie să „aibă grijă de ei înșiși și de cei dragi, să nu intre în panică și să se adreseze la timp pentru ajutor medical, de asemenea să nu creadă în teorii conspiraționiste”.

Istoria Snejanei

Snejana are 33 de ani, ea a suferit forma gravă a virusului COVID-19. La fel ca Sergiu, ea a făcut testul la centrul de triaj de la Moldexpo.

Aceasta a avut următoarele simptome incipiente:
# temperatura 37 de grade;
# durere musculară și de articulații;
# slăbiciune și respirație grea.

Tânăra ne spune că nu a pierdut mirosul și gustul.

„Eu nu am avut simptome deosebite. În data de 24 septembrie, m-am trezit de dimineață cu dureri mari articulare și musculare, temperatura 37 de grade, nu am pierdut gustul și mirosul, era totul în regulă. Am băut paracetamol și Nimesil, iar după orele mesei, brusc am început să respir greu și să simt lipsa de oxigen în organism. Am chemat ambulanța și am fost transportată de urgență la centrul COVID-19 din Chișinău. A urmat o noapte de coșmar în respirație și durere articulară. A doua zi, a venit rezultatul testului pozitiv, am fost transportată la spitalul Institutului de Ftiziopneumologie. Aici am fost internată și examinată de o echipă de doctori specialiști, având în vedere că eram în stare gravă și simțeam limita respirației și durere a cutiei toracice care se strângea ca cureaua. Oasele bazinului simțeam că mi se rup pe viu, iar durerea de rinichi era insuportabilă. Am fost imediat pusă sub picurători, injecții în venă și mușchi fără număr și medic după medic, mască de oxigen am folosit cred că șase-șapte zile practic fără întrerupere. Undeva în ziua a opta, am început să respir mai ușor și să mă simt mai bine. Am fost internată 12 zile”, ne povestește Snejana, persoana care a suferit forma grea a virusului.

Economia în pandemie

Sursă foto: Yulia Mihailova

Pentru Republica Moldova, anul economic 2020 a început la fel ca și cei precedenți – cu așteptări de mai bine din partea mediului de afaceri, cu promisiuni generoase din partea autorităților, dar și cu o serie de probleme cronice nesoluționate în sectorul real al economiei. Însă, în doar câteva luni de la debutul pandemiei de COVID-19 și de la instituirea stării de urgență la nivel național și internațional, tendințele economice și-au schimbat traiectoria. Astfel, guvernului de la Chișinău i-a revenit misiunea de a gestiona o criză economică fără precedent, amplificată de secetă și instabilitate politică.

Odată ce COVID-19 a ajuns și în Republica Moldova, guvernul de la Chișinău, la fel ca și guvernele din celelalte state ale lumii, a aprobat o serie de restricții de circulație și activitate antreprenorială pentru a opri răspândirea infecției, dar care s-au soldat cu un impact dezastruos pentru mediul de afaceri. Transportul, HoReCa, turismul, comerțul, serviciile au fost cele mai afectate ramuri în care s-au închis numeroase afaceri și s-au disponibilizat mii de salariați. Însă amploarea crizei economice a început să se vadă abia în toamnă.

Conform unui sondaj la care au fost prezentate informații de către 205 companii din sectoarele TIC (Tehnologiile informaționale și comunicații), HoReCa, turism, industria ușoară, agricultură, transport, educație etc., 40 % dintre respondenți au declarat că veniturile s-au diminuat cu mai mult de 50 %.

Totodată, potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, criza pandemică a generat o contracție de 14 % a economiei naționale în trimestrul II al anului 2020 și de 7,2 % în primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția PIB-ului, cele mai afectate fiind comerțul intern, industria, transporturile, construcțiile, HoReCa etc. Totodată, măsurile restrictive au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare.

Comerțul exterior a fost la fel afectat de criza COVID-19. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a dus la scăderea importurilor. În ianuarie-septembrie 2020, exporturile s-au diminuat cu 13,4 %, iar importurile – cu 10,3 %. De asemenea, în ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor a scăzut cu 14,9 % față de aceeași perioadă a anului precedent.

Salvarea pentru economie a venit ca de obicei din partea migranților. Astfel, transferurile de bani din diasporă au crescut în fiecare lună consecutiv. Doar în septembrie 2020 diaspora a transferat prin intermediul băncilor cu 48,1 % mai mult decât în septembrie 2019, scrie dw.com.

Ultimele date actualizate

La momentul actual, situația arată astfel:
# bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 194 605;
# persoane tratate de COVID-19 – 170 468;
# persoane decedate de COVID-19 – 4 091;
# medici decedați din cauza COVID-19 – 94.

Din graficul de mai sus, putem observa distribuția cazurilor conform vârstei. Totuși, se atestă o diferență dintre aceste grupuri. Cele mai multe cazuri (79 918) revenind persoanelor între 50 și 69 de ani.

Reguli simple

Maia Sandu

Situația rămâne a fi una gravă, iar pentru a nu permite răspândirea acestui virus și mai departe este necesar să respectăm doar câteva reguli simple: ne spălăm cât mai des pe mâini, purtăm masca de protecție, menținem distanța socială, evităm locurile aglomerate, iar dacă ai febră, tușești sau îți este greu să respiri, adresează-te la medic.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente