Pe 31 martie, orașul Soroca, alături de Ștefan Vodă și Carahasani, intră în carantină după ce în aceste orașe au fost înregistrate mai multe cazuri de coronavirus. Decizia a fost anunțată de prim-ministrul Ion Chicu după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale. În data de 14 aprilie, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, 450 de lucrători medicali sunt infectați cu COVID-19. O persoană din cadrul medical din Soroca ne-a contactat și ne-a relatat care era situația la spital în perioada în care a fost infectată cu virusul COVID-19, motiv pentru care am realizat o cercetare în jurul problemei.
Mâinile mele au crăpat și dor de la cât de des le spăl, mai mult de 20 de secunde, exact cât prima strofă și refrenul din piesa Todas mis palabras (Russian Red). După ce le spăl conform tuturor indicațiilor OMS (Organizația Mondială a Sănătății), aplic gelul antibacterian. Peste vreo 15-20 de minute încerc să îmi salvez mâinile cu o cremă cu aromă de mango. Nu cumpărați creme cu aroma fructelor care vă plac. Cam de patru ori pe zi, timp de cinci minute mă gândesc la mango, cum mâncam mango în Spania și cât de tare aș mânca un mango acum. Crema miroase frumos, dar ajută cam deloc. Așa că în clipele libere, însoțite de meditație asupra destinului cuibului de coțofene care se vede din geam încet, ușor jupoi stratul de piele dintre degete.
Un lucrător medical care urmează să intre în contact cu o persoană diagnosticată cu virusul COVID-19 trebuie să își spele mâinile, să le dezinfecteze, să îmbrace prima pereche de mănuși, să fixeze masca de protecție respiratorie, să îmbrace boneta, să îmbrace combinezonul (partea inferioară), să îmbrace și să fixeze botoșii impermeabili, să îmbrace partea superioară a combinezonului, să fixeze ochelarii de protecție, să îmbrace gluga, să fixeze viziera (protecția facială) și, în sfârșit, să îmbrace cea de-a doua pereche de mănuși.
Din cauza măștii de protecție se exercită o presiune puternică asupra pielii feței, apar răni în regiunea nasului, a urechilor, a pomeților și numeroase coșuri chistice. La toate acestea contribuie și transpirația.
Din cauza celor două perechi de mănuși mâinile arată de parcă ai adormit întâmplător cu ele înmuiate într-un lighean cu apă caldă și detergent. Până își revin, arăți ca E.T.
Din cauza combinezonului te înăduși, transpiri și dacă ești un pic claustrofobic poți să ai și un atac de panică.
Datorită echipamentului special lucrătorul medical se simte protejat și este protejat în timpul îngrijirii pacienților testați pozitiv cu COVID-19.
Te alegi cu răni, coșuri, efectul de saună, mâini stoarse dacă ai noroc. Norocul înseamnă să ai echipament. În caz contrar, te alegi cu testul pozitiv la COVID-19… și aici, dacă ai noroc ca spitalul să dispună de teste sau conducerea acestuia să ia toate măsurile necesare ca să fii testat.
În data de 14 aprilie, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, 450 de lucrători medicali sunt infectați cu COVID-19. Pe 31 martie, orașul Soroca, alături de Ștefan Vodă și Carahasani, intră în carantină după ce în aceste orașe au fost înregistrate mai multe cazuri de coronavirus. Decizia a fost anunțată de prim-ministrul Ion Chicu după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.
Cronologie
Pe 1 aprilie, dintre cele 84 de persoane infectate din sistemul medical, 43 sunt din Ștefan Vodă și Soroca, șapte – de la Spitalul de Psihiatrie și 14 – de la Spitalul Clinic Republican.
Pe 3 aprilie, a decedat o medică de la Substația Medicală Urgentă din Soroca. Femeia a fost testată cu COVID-19 printre primii colaboratori ai instituției. Informația a fost confirmată pentru diez.md și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Cristina Stratulat, fără a oferi mai multe detalii. Potrivit observatorul.md, femeia în vârstă de 65 de ani a muncit în domeniu toată viața, dintre care ultimii 10 ani la Soroca. Aceasta este prima victimă COVID-19 de la Soroca. Conform informației furnizate de Ministerul Sănătății, toți angajații Substației Medicale Urgente din Soroca au fost testați la COVID-19.
Pe 9 aprilie, aflăm că cele mai multe cazuri de infecție în rândul cadrelor medicale sunt la Soroca.
Pe 10 aprilie, Igor Dodon efectuează o vizită de lucru la Soroca. „Întreprind o vizită de lucru în nordul țării pentru a mă familiariza la fața locului cu situația din spitalele din Soroca și Florești. Inițial, la hotar cu orașul Soroca, care se află în carantină, am avut o întrevedere cu președintele raionului, Veaceslav Rusnac, deputata în parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiștilor, Alla Pilipețcaia, directorul spitalului raional, Angela Rusnac și alți responsabili.”
„Directorul spitalului raional Soroca, Angela Rusnac, mi-a comunicat că spitalul din Soroca este unul strategic și dispune de 280 de locuri. În prezent, sunt 101 pacienți, dintre care 87 testați pozitiv la COVID-19. Instituția este asigurată cu echipamentele de protecție și medicamentele necesare. Toți medicii care doresc sunt asigurați cu cazare, hrană și transport gratuit din partea autorităților locale. O veste îmbucurătoare este că o parte din cadrele medicale care s-au aflat în carantină revine la muncă. Autoritățile locale m-au asigurat că gestionează situația, iar localnicii respectă restricțiile impuse.”
În fotografiile plasate pe pagina oficială a președintelui, observăm cum Igor Dodon stă grămăjoară cu persoanele menționate mai sus la o margine de drum.
„Înțelegeți, frica asta a intrat la noi în sânge”
O persoană din cadrul medical din Soroca ne-a contactat și ne-a relatat care era situația la spital în perioada în care a fost infectată cu virusul COVID-19.
„M-am molipsit la spital. Administrația zice că ne-am molipsit care și pe unde, numai nu la spital. Nu e adevărat. Primul caz de la noi din spital a fost o soră medicală din secția de reanimare care s-a internat la spitalul «Toma Ciorbă». După aceasta, nu a fost luată nicio măsură. Primul caz a fost ascuns de minister, nu a fost raportat la Chișinău. Noi am ascultat ce spunea ministra Dumbrăveanu.
Acum, în toate secțiile sunt doar pacienți cu COVID. Medica ce are grijă de acești pacienți e testată pozitiv cu COVID-19. Surorile medicale se tratează una pe alta. Ele își fac injecție una alteia. Medicamentele care sunt administrate pentru înlăturarea simptomelor sunt destul de toxice. Drept rezultat, te simți foarte slăbită. Medicul-șef strigă la fete (surori medicale) că să nu le vadă nici pe una întinse în pat. Șeful secției de reanimare este și el infectat, la fel ca și soția lui. Nu se cunoaște care e pacientul zero. Am înțeles că lucrează acum procuratura, dar nu știu dacă își vor îndeplini obligațiile corect. Prima soră medicală testată pozitiv cu virusul COVID-19 s-a infectat demult. Au fost bolnavi cu pneumonie bilaterală care au decedat și nimeni nu mai știe dacă erau infectați cu coronavirus sau nu. Cel mai bine ar fi dacă o comisie ar analiza registrul de evidență a pacienților din reanimare și să studieze toate cazurile de deces cu pneumonie bilaterală.
Eu am început să mă simt rău la sfârșitul lunii martie. Știam că am fost infectată, chiar dacă nu mi-a fost efectuat testul. Îndată m-am autoizolat și am sunat medicul de familie pentru a-l anunța că suspectez că aș fi infectată. Medicul de familie este soră cu directoarea spitalului. Mi-a zis că am două opțiuni: să mă internez la Soroca sau să trec testarea la Bălți. Eu am decis să merg la Bălți. Ambulanța cu echipament a sosit repede, însă m-au dus la Soroca, în loc de Bălți. Eu categoric nu voiam să mă întorc în spitalul în care m-am infectat. M-am trezit ca pe altă planetă, eram patru femei în salon. Una dintre ele era într-o stare foarte gravă, nu ridica capul de pe pernă, nu putea să vorbească, cu greu respira. Eu am înțeles că pe noi pur și simplu ne-au ascuns. Am stat patru ore fără apă, în condițiile în care e important să consumi multe lichide. Surorile medicale se temeau să intre chiar și dacă voiau să ne ajute, dar nu erau echipate cum se cuvine.
Apoi a venit medicul-șef al secției de boli infecțioase și vicedirectorul spitalului, Valeriu Bordeian, să vadă care e starea noastră. Era îmbrăcat în halat, o mască simplă și o singură pereche de mănuși. Cu aceeași pereche de mănuși ne-a consultat pe toate patru. Nici măcar nu a dezinfectat mănușile după fiecare pacientă. Eu le adresam întrebări, le ziceam că voiam să merg la testare, dar nu îmi răspundeau nimic. Pe fata care era în stare gravă nici n-o băgau în seamă. La un moment dat, ne-au zis că simulăm. Eu am decis că trebuie să plec de acolo cât mai repede. Le-am zis și celorlalte fete din salon să plece, dar se temeau. Înțelegeți, frica asta a intrat la noi în sânge.
La început nu îmi dădeau drumul, până la urmă m-au lăsat să plec. Am mers singură pe jos până acasă. De acasă am sunat din nou la 112 și am solicitat să fiu luată la Bălți pentru testare. O a doua persoană de la noi din spital cu suspiciune de COVID era internată la Bălți și aștepta rezultatul testului. Știind de acest caz, am întrebat-o pe directoarea spitalului care e rezultatul testului. Mi-a zis că e negativ. Când am ajuns acasă, m-a sunat colega respectivă de la Bălți și mi-a zis că rezultatul testului este pozitiv. Din nou, am fost mințită.
De această dată, am fost dusă la Bălți. Aici, tot personalul medical e echipat cum se cuvine, medicii ne răspund la toate întrebările, ne explică ce tratament ne aplică… e bine.”
(*discuția a avut loc în seara de 4 aprilie)
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în cazul în care un lucrător medical consideră că echipamentul său de protecție este inadecvat pentru circumstanțele în care se află, acesta trebuie urgent să discute această problemă cu managerii. Există limite la riscurile la care cineva se așteaptă să se expună. Nimeni nu are obligația de a furniza servicii cu risc ridicat fără a avea siguranța că dispune de o protecție adecvată. Fiecare poate refuza să trateze pacienții dacă echipamentul de protecție este insuficient, există un risc înalt de infectare și nu există nicio altă modalitate de a oferi îngrijirea necesară.
Am încercat de numeroase ori să o contactăm pe șefa spitalului raional din Soroca, atât pe numărul indicat pe site, cât și pe cel personal. Cu părere de rău, toate încercările noastre au fost în zadar. De asemenea, am încercat să discutăm cu medicul Mihai Mâțu. Deși inițial acesta părea dispus să vorbească, rugând doar să îl apelăm mai târziu, deoarece e conexiunea proastă, în următoarele zile nu a răspuns la niciun apel. Doamna care ne-a relatat istoria ei de infectare ne-a zis că asupra acestuia au fost exercitate presiuni ca să nu mai discute cu mass-media, cel puțin așa i-au zis colegele de la Soroca.
Conform unor informații neconfirmate de către minister, la etapa actuală stația de asistență medicală de urgență din Soroca a fost închisă. Toate chemările au fost preluate de stația de urgență din Florești. Cât de pregătiți, echipați sunt lucrătorii medicali de la Florești nu se cunoaște. Conform informației prezentate de ProTV, după ce stația de urgență din Soroca a fost închisă, ei au fost nevoiți să îi înlocuiască. Deoarece echipamentul nu era potrivit, aceștia bănuiesc că s-au infectat, prezentând mai multe simptome caracteristice virusului COVID-19. Carolina Lazari, șefa stațiunii de urgență din Florești, contactată de ProTV, a dezmințit informațiile furnizate de angajații săi. „Nu au simptome de COVID-19, nu s-a făcut testul.”
Astăzi, 15 aprilie, câțiva medici au efectuat testul pentru depistarea virusului COVID-19. Patru medici au fost testați pozitiv.
Anul acesta, cel mai discutat și apreciat serial a fost „Chernobyl”, o producție HBO. Pe lângă atmosfera redată, jocul actorilor, atenția la detalii, coloana sonoră, mulți au rămas marcați să afle de modul în care a fost gestionată această catastrofă. Modul în care oamenii erau trimiși la moarte sigură fără echipament, fără să li se explice care sunt riscurile, fără posibilitatea de a refuza, dacă vor să își păstreze locul de muncă, să primească apartamentul pe care îl așteaptă de câțiva ani, să își păstreze locul de muncă și ceilalți membri ai familiei. Pe lângă dezinformare, a fost multă liniște. Nimeni nu vorbea despre ce li se întâmplă, mergeau conștienți că s-ar putea să nu se mai întoarcă acasă, cu speranța că poate nu vor înhăța o doză atât de mare de radiație, poate sistemul lor imunitar e destul de puternic ca să-i facă față.
Medicii speră că poate, în cazul lor, boala va decurge mai ușor. Merg la muncă fără echipamentul cuvenit, lucrează în spitale care nu pot face față situației, care și până la pandemie erau într-o stare jalnică, și totuși aleg să tacă. Au trecut atâția ani, și glasnost, și independență, și comuniști, și controversați oameni de afaceri, fugari interlopi și lumea în continuare tace. În continuare se teme să nu piardă locul de muncă, să nu primească mustrare, să nu le fie șantajată familia, chiar dacă de această dată ei își riscă propria viață.
Ziua de azi, de ieri, și cea de mâine seamănă cu un film. Fiecare a doua persoană, pe Facebook la un moment dat, a publicat un status sau comentariu în stilul „parcă suntem într-un film”. De altfel, un film destul de clișeic, cu exagerări, prea forțat… În cinematografie, mai ales cea americană, este deseori întâlnit un procedeu considerat și el foarte clișeic. Cineva decide să se opună, fie spunând adevărul, fie refuzând să îndeplinească un ordin și toți, pe rând, unul câte unul, se ridică și rostesc același lucru. Iată așa un manifest de curaj, solidaritate, libertate cu foarte mult patos și chiar siropos. Ce-i drept, uneori admiți că-i frumos, oricât de original, cult, pretențios ai vrea să pari.
Dacă deja toți suntem blocați în același film apocaliptic, poate nu ar strica să includem în el și acest procedeu clișeic și patetic. Pur și simplu, într-o dimineață, un medic să refuze să tacă. Același lucru să-l facă și al doilea, și al treilea… să se ridice toți, pe rând și să vorbească cu voce tare. E adevărat că sună cam rupt din realitate, doar că de o lună încoace realitatea e cam ruptă. Așa că poate e cazul să-i ținem pasul.
Cei care luptă în prima linie, cu fiecare zi, devin tot mai puțini… Nu cedează, nu pleacă, pur și simplu cad. Dar noi, până la urmă, câte linii avem?! Ne mai rămâne vreuna? Măcar o cratimă? Măștile pe care le poartă medicii, fie ele din bumbac, într-un singur strat, două, N95, chinezești, de producție locală, FFP3, au scopul de a proteja și nicidecum de a închide gura cuiva.
