Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat în care circumstanțe președintele țării poate fi suspendat sau demis din funcție dacă încalcă prevederile constituției privind nedesemnarea prim-ministrului propus de majoritatea parlamentară.
Constituția Republicii Moldova prevede două mecanisme de răspundere a președintelui țării: răspunderea juridică-penală și răspunderea politică constituțională.
# Răspunderea juridică-penală a președintelui țării este reglementată de articolul 81, aliniatul 3 din constituție, care stipulează: „Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvârșește o infracţiune. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare”.
# Răspunderea politică constituțională a președintelui țării este stabilită de articolul 89 din constituție. Acest articol prevede că: „În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile constituţiei, preşedintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de parlament, cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui”.
Cu toate acestea, în constituție nu este definit termenul de „fapte grave”. Autoritatea cu atribuțiile de a analiza dacă faptele pentru care este învinuit președintele sunt fapte grave de încălcare a constituției este Curtea Constituțională. În acest caz, CC nu a fost sesizată se constate circumstanțele care justifică demiterea președintelui. Prin urmare, ea nu poate răspunde la modul abstract la chestiunea caracterului suficient al refuzului președintelui de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară pentru a se declanșa procedura de demitere din funcție.
Pentru a aprecia dacă președintele poate fi suspendat din funcție și demis pentru faptul că a refuzat desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară, trebuie de a avut în vedere următoarele aspecte:
#1. dacă prin refuzul său președintele a încălcat o prevedere din constituție și/sau o hotărâre a CC;
#2. dacă președintele și-a respectat obligația imparțialității și a neutralității politice în procesul desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară.
Vă amintim că astăzi, Curtea Constituțională a decis că președintele poate fi suspendat sau demis din funcție dacă refuză să desemneze un premier propus de majoritatea parlamentară.
Igor Dodon a fost suspendat din funcție de șase ori de-a lungul primului mandat. De fiecare dată, când el refuza să semneze vreo decizie, deputații democrați se adresau la CC și solicitau suspendarea acestuia din funcție. În primele cinci dăți interimatul de președinte l-a îndeplinit președintele parlamentului de atunci, Andrian Candu, și o dată Pavel Filip în data de 9 iunie 2019, când Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de dizolvare a parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
