Sunt încă studenți, dar au intrat deja și în rolul de profesori. Vorbim despre tinerii care nu au absolvit încă facultatea, dar predau în școlile din Republica Moldova. Se întâmplă pentru că în sistem există un deficit de aproximativ 1.300 de cadre didactice, iar autoritățile nu au deocamdată prea multe soluții pentru a acoperi necesarul de posturi vacante.
Potrivit ministrului educației și cercetării, Dan Perciun, Moldova a intrat în anul 2026 cu un deficit de circa 1.300 de pedagogi. Deși numărul este mai mic decât acum doi-trei ani, circa un sfert dintre profesori au ajuns deja la vârsta de pensionare. Una dintre soluțiile identificate de autorități este atragerea studenților de la specialitățile pedagogice și cele conexe.
„Nu am avut dificultăți în a-mi câștiga respectul. Elevii sunt bine educați și înțeleg rolul meu”
Irina este studentă la Facultatea de Biologie și Geoștiințe a Universității de Stat din Moldova (USM) și, în același timp, predă biologie în capitală. Ea consideră că îmbină eficient viața de studentă cu cea de profesoară.
În cei trei ani de facultate am demonstrat că mă descurc, iar decanatul încearcă să-mi adapteze programul și evaluările astfel încât să pot face față atât studiilor, cât și muncii.
Irina
Din cauza numărului insuficient de profesori de biologie Irina se simte încurajată de colegii ei profesori cu mai multă experiență. „Chiar mă gândesc să particip la programul de repartizare a tinerilor specialiști și să predau într-o localitate din apropierea Chișinăului, unde aș putea fi de real folos.”
Tânăra profesoară apreciază faptul că există multe instruiri, traininguri și workshopuri care îi ajută pe tinerii pedagogi să se integreze rapid în sistem. Pe de altă parte, critică birocrația, deoarece sunt multe documente și proceduri pe care încă nu le înțelege și care i se par uneori inutile, inclusiv lipsa unui laborator de biologie bine dotat. În prezent, salariul net al acesteia este de circa 5.500 de lei pentru 14 ore de predare pe parcursul săptămânii.
„A fost o decizie spontană, dar nu regret”
Și Ion îmbină studiile cu munca la școală. De doi ani este profesor de educație fizică, în timp ce este student la Institutul de Educație Fizică și Sport al USM. „Cred că mai degrabă a fost o decizie spontană, dar nu regret.” El mai spune că fiecare clasă este diferită și este important să găsești o abordare necesară.
Un profesor bun trebuie să fie nici prea dur, nici prea moale.
Ion
Programul de muncă, de la 8:00 până la 14:00, este un avantaj pentru el. Totuși, tânărul recunoaște că, cel mai probabil, activitatea lui în educație va fi temporară. Ar lua această decizie nu pentru că nu îi place să lucreze cu elevii, ci din cauza remunerării care nu îi permite să își acopere cheltuielile. În prezent el are un salariu de puțin peste 10.000 de lei. Pentru o viață decentă estimează că ar avea nevoie de o sumă de cel puțin două ori mai mare. În plus, volumul de muncă depus de profesori este considerabil. „Într-o sală cu 80 de copii și doi profesori este gălăgie mare.”
„Fiind profesor, te descoperi nu doar ca profesionist, ci și ca om”
Marcela predă matematică pentru primul an și este, în același timp, studentă masterandă în anul I la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Spune că îmbinarea studiilor de masterat cu activitatea didactică presupune sacrificii la nivelul timpului personal, însă printr-o organizare eficientă și o bună gestionare a responsabilităților cele două pot fi echilibrate cu succes. Despre programul de mentorat spune că este util și practic.
Mentorul te ajută cu proiectarea lecțiilor, cu lucrul cu elevii și cu utilizarea metodelor interactive. Am primit multe sfaturi bune și le-am aplicat la ore.
Marcela
Tânăra recunoaște că menținerea autorității în clasă nu este întotdeauna ușoară, mai ales din cauza diferenței mici de vârstă dintre ea și elevi, însă încearcă să păstreze un echilibru între apropierea față de aceștia și impunerea limitelor necesare pentru desfășurarea eficientă a lecțiilor.
Cel mai vizibil avantaj pe care îl percepe Marcela este că are posibilitatea să-și descopere propria persoană. „Fiind profesor, te descoperi nu doar ca profesionist, ci și ca om. Una e teoria din facultate și alta e practica.” Masteranda, însă, vede un dezavantaj în gestionarea unei clase numeroase, deoarece „fiecare elev are propriul ritm de învățare și necesită atenție individuală”, dar și în remunerarea salarială, care, în viziunea ei, pentru a-i satisface nevoile, ar trebui să fie dublă. Pentru 16 ore săptămânale aceasta primește un salariu de bază de 7.900 de lei.
Pe lângă rolul de profesoară debutantă și masterandă tânăra mai deține un job part-time în cadrul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, unde se ocupă de organizarea olimpiadelor republicane.
„Elevii îl văd pe profesor nu doar ca pe un cadru didactic, ci și ca pe un exemplu”
Constantin are doi ani de experiență ca învățător și, în același timp, urmează studiile superioare în domeniul istoriei. El spune că își rezervă cât mai mult timp în afara programului școlar pentru a studia individual materialele de la facultate. În acest proces îl ajută și profesorii de istorie din instituția în care predă. „Am norocul că lucrez într-un liceu în care pot să mă adresez profesorilor de istorie, să împrumut cărți de la ei, să mai cer niște sfaturi.”
Despre elevi studentul spune că le-a câștigat atenția și curiozitatea prin felul său de a aplica jocuri motrice, pauze dinamice, cântece, iar relația cu părinții o percepe ca pe una de suport constant și implicare activă. Învățătorul consideră că printre principalele avantaje se numără sprijinul oferit prin programul de mentorat, care îi oferă posibilitatea de a clarifica neînțelegeri, de a pune întrebări și de a beneficia de sprijin inclusiv pe plan emoțional, dar și apropierea de modul de gândire al copiilor, ceea ce face ca relaționarea cu ei să fie mai firească și mai eficientă.
Este un aspect foarte important în construirea unei conexiuni cu elevii, deoarece aceștia îl văd pe profesor nu doar ca pe un cadru didactic, ci și ca pe un exemplu.
Constantin
Momentan Constantin primește un salariu de aproximativ 10.000 de lei, menționând că un venit de 16.000-17.000 de lei ar fi realist odată cu avansarea profesională, obținerea gradelor didactice și acumularea experienței.
Despre experiența lui Constantin povestim și în acest material.
Cât de deschise sunt instituțiile de învățământ față de tinerii angajați
Despre problema salariilor mici a vorbit, la sfârșitul anului 2025, și președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos. El consideră că salariile mici descurajează profesia didactică, alimentează arderea profesională și exodul din sistem, subminând calitatea și stabilitatea educației publice. „Dialogul social are valoare doar atunci când produce rezultate, iar declarațiile și promisiunile nu pot compensa subfinanțarea cronică și nivelul inacceptabil al salariilor”, susține Donos.
Pe de altă parte, ministrul educației și cercetării a declarat că nivelul de salarizare a depășit salariul mediu pe economie. În privința remunerării financiare, oficialul a declarat că din luna septembrie 2026 se prognozează măriri salariale, însă a evitat să ofere un procent exact de majorare, menționând că responsabil de prezentarea datelor este Ministerul Finanțelor.
Pentru a afla cum instituțiile îi percep pe tinerii angajați, am discutat cu Silvia Petrovici, mentoră națională INEL și directoare adjunctă a Liceului „Ion Creangă” din Chișinău, unde activează șase cadre debutante. Dânsa spune că predatul și efectuarea studiilor superioare în același timp reprezintă un beneficiu atât pentru tineri, cât și pentru întregul sistem educațional.
Întotdeauna este bine când un cadru didactic învață, cu atât mai mult cei tineri care au capacitatea și timpul necesar. De fapt, una dintre competențele de bază este «a învăța să înveți». Un profesor calificat trebuie să se dezvolte mereu, nu doar pentru cunoștințe, ci și pentru a gestiona complexitatea sistemului.
Necesitățile elevilor de azi sunt diferite. Ei au acces la informație mai mult ca acum 20-30 de ani, deci profesorii au nevoie de pregătire permanentă.
Silvia Petrovici, mentoră națională INEL
Referindu-se la provocările tinerilor profesori, reprezentanta conducerii liceului menționează că „riscul cel mai mare este gestionarea defectuoasă a timpului – să nu facă față cerințelor nici la serviciu, nici la universitate”. Însă, Silvia Petrovici amintește că aceștia beneficiază de un program redus de 14 ore și de sprijinul școlii pentru a „depăși aceste lacune și a-și continua studiile”.
Aceasta apreciază deschiderea tinerilor specialiști în procesul intern de studiu, dar și pentru noi proiecte. „Tinerii sunt mai ușor acceptați de copii; elevilor le plac profesorii tineri, pentru că sunt apropiați ca vârstă și găsesc o limbă comună mai ușor. Pe lângă asta, dețin competențe digitale mai bune și vin cu abordări noi, mai puțin stereotipizate. Sunt deschiși la proiecte naționale și internaționale.”
De ce oportunități pot beneficia tinerii specialiști
Pentru anul de studii 2026/2027 autoritățile estimează un deficit de circa 1.220 de cadre didactice. Cel mai mulți profesori lipsesc la:
# matematică – 238 de posturi vacante;
# fizică – 100 de posturi vacante;
# limbă și literatură română – 80 de posturi vacante;
# educație fizică – 58 de posturi vacante;
# chimie – 49 de posturi vacante.
În ultimii doi ani au fost dublate bursele pentru studenții de la specializările pedagogice. Astfel, bursa de categoria I constituie 3.110 lei, cea de categoria II și III – 2.660 de lei, respectiv 2.430 de lei. Pentru studenții din anii terminali de la specialitățile pedagogice bursele sunt de 3.620 pentru categoria I, 3.100 pentru categoria a II-a și 2.850 pentru categoria a III-a.
Adițional, tinerii specialiști primesc compensații la plata facturilor de 3.000 de lei în perioada rece a anului pentru energia termică și electrică, și câte 1.000 de lei lunar pentru chirie. Pe lângă aceasta, în primii cinci ani de activitate, norma didactică este redusă la 75 %, sunt oferite compensații de 4.000 de lei anual pentru procurarea materialelor și utilajelor didactice, până la 62 de zile de concediu anual, asistență din partea cadrului didactic mentor în primii cinci ani de activitate.
De asemenea, tinerii specialiști în educație, absolvenți ai învățământului superior, beneficiază de 200.000 de lei dacă activează timp de cinci ani în instituția în care au fost repartizați de minister și de 160.000 de lei dacă sunt absolvenți ai învățământului profesional tehnic.
Mai mult decât atât, potrivit șefului de la Educație, cadrele didactice, absolvenți de studii în limba română care aleg să predea în autonomia găgăuza pentru o perioadă de minimum trei-cinci ani vor beneficia de o primă de instalare de 15.000 de euro (aproximativ 300.000 de lei).
Trebuie să rezolvăm problema cazării. Din raioanele adiacente Găgăuziei pot face naveta, eventual. Nu ne gândim la un număr foarte mare, vorbim de 30-50 de oameni. Ar fi mai mult decât suficient pentru început. Ar trebui anul acesta să creăm stimulentele și să punem în aplicare proiectul.
Dan Perciun, ministrul educației și cercetării
Totodată, profesorii de fizică, chimie, matematică, biologie și informatică vor primi indemnizații unice mai mari. Cei care se angajează în școli din sate, comune sau din UTA Găgăuzia vor putea beneficia de până la 375.000 de lei, iar cei care aleg să lucreze în Chișinău sau Bălți vor primi până la 300.000 de lei. Indemnizația va fi achitată în două tranșe: 50 % după primele șase luni de activitate și 50 % după 18 luni lucrate.
Modificările propuse urmăresc să stimuleze angajarea tinerilor specialiști în domeniile matematicii, fizicii, chimiei, biologiei și informaticii, precum și să încurajeze absolvenții de liceu să aleagă programe universitare cu profil real.
Dan Perciun, ministrul educației și cercetării
Noile prevederi se vor aplica tinerilor specialiști repartizați în câmpul muncii după data de 1 iulie 2026.
În acest material încercăm să răspundem dacă pleacă sau nu tinerii specialiști din educație. Am discutat cu profesorii debutanți despre învățământ și cum am putea să-i reținem în sistem.
Autoare: Bogdana Bucățel
