Fumul de țigară conține aproximativ 7.000 de chimicale, arată studiile internaționale. Capătul aprins al ţigării degajă în cantităţi mari substanţe nocive precum sunt monoxidul de carbon, benzenul și gudronul.

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de periculos, pentru că privează organismul de oxigen. Moleculele de monoxid de carbon se „ataşează de hemoglobină (substanța ce asigură transportul gazelor în organism) de 203 ori mai rapid decât moleculele de oxigen. Principalele consecinţe sunt îngustarea vaselor sangvine şi apariţia cheagurilor de sânge. Inhalarea constantă a monoxidului de carbon duce la apariția bolilor cardiovasculare.

Gudronul, produs în urma arderii, este una dintre cele mai nocive substanțe din fumul de ţigără, fiindcă afectează activitatea aparatului respirator. Atunci când fumul de ţigară este inhalat, gudronul se „depune" pe cilii de pe pereţii plămânilor. Aceştia sunt perişori foarte fini, care au rolul de a împiedica pătrunderea în plămâni a substanţelor toxice şi a agenţilor patogeni. Astfel, celelalte chimicale din ţigări, cu efect cancerigen, ajung mai uşor în aparatul respirator.

Fumatul poate fi cauza bronșitei acute sau cancerului pulmonar. Totodată, acest viciu poate provoca ateroscleroză, tahicardie și hipertensiune arterială, crește riscul producerii infarctului. De asemenea, acesta cauzează hipersalivație, gastrită, dar și ulcer gastric, tulburări ale vederii și aparatului urinar, și poate determina apariția osteoporozei.

Ce este nicotina?

Nicotina este o substanță alcaloidă incoloră, lichidă și toxică, care provoacă dependența. Nicotina determină modificări la nivel cerebral, care provoacă o plăcere de moment. Tocmai aceasta plăcere de scurtă durată este aceea care îi face pe oameni să își dorească să mai fumeze încă o țigară și apoi încă una.

Prezenta nicotinei crește ritmul cardiac și stimulează secreția de dopamină la nivel cerebral. Dopamina, un neurotransmițător, joacă un rol important în percepția plăcerii. Din păcate, deși substanța care provoacă dependență este nicotina, odată cu aceasta, fumătorii inhalează o sumedenie de alte substanțe toxice.

Nicotina se găsește în frunzele de tutun în proporție de aproximativ 5% din compoziţia plantei. În același timp, nicotina se găsește și în multe legume precum: ardeiul gras, roșiile, cartofii, vinetele și conopida, afirmă cercetătorii în The New England Journal of Medicine. Planta Nicotiana tabacum a fost cultivată pentru prima dată în anii 6000 î.Hr.

Cercetătorii spun că există mai multe tipuri de dependență de nicotină: dependența comportamentală și socială, care se asociază cu anumite momente ale zilei de lucru: așa numita „țigară la cafea”. Fumătorul cu dependență pur comportamentală consumă mai puțin de 5 țigări pe zi. Urmează dependența psihică, determină senzația de plăcere, descărcare, satisfacție, stimulare intelectuală, stimulare generală. Nicotina este singurul drog care stimulează funcțiile cognitive pe timp scurt. Fumătorul cu dependență comportamentală și psihică consumă în general 20 sau mai multe țigări pe zi. Există, de asemenea, și dependența fizică, care apare după câțiva ani și nu este sistematică pentru toți fumătorii. Fumătorul cu dependență fizică fumează mai mult de 20 țigări pe zi.

Cum acţionează nicotina din țigară?

La doar 10 secunde după primul fum, nicotina este absorbită prin piele şi prin mucoasele de la nivelul nasului, gurii şi plămânilor, ajungând în fluxul sanguin și, în consecință, în creier. Nicotina mai poate fi absorbită în organism şi prin intermediul tractului gastrointestinal sau al pielii – aşa funcţionează plasturii sau guma de mestecat cu nicotină.

tabel continut de nicotina

Ce arată studiile despre nicotină

Deși există multe studii care confirmă și demonstrează efectul cert dăunător al fumatului și a compușilor toxici din țigarete asupra sănătății, nu există studii care să demonstreze efectul negativ al nicotinei asupra sănătății. Ba dimpotrivă, studiile efectuate pe terapiile de înlocuire a fumatului cu plasturii sau guma de mestecat din nicotină, nu relevă efecte negative ale nicotinei asupra sănătății, ci doar potențialul de dependență al acestei substanțe.

Aparent, nicotina nu provoacă cancer pulmonar și are un efect minim asupra sistemului cardiovascular. Pe lângă capacitatea nicotinei de a mări cogniția, reduce grăsimea corporală, aceasta are efecte terapeutice și asupra bolii Alzheimer, Crohn, Parkinson, Sindromul Tourette, ADHD, schizofrenie, depresie cronică, tensiune sanguină, colită ulcerativă și chiar unele forme de artrită.

În același timp, unele studii demonstrează și efecte pozitive ale nicotinei asupra cogniției și capacității de concentrare. Nicotina, care nu vine la pachet cu compușii toxici din țigarete, are o influență foarte puternică asupra creierului, echilibrând receptorii sistemului nervos. Astfel, dacă o persoană este somnolentă, nicotina o face mai alertă, iar dacă este nervoasă, nicotina o relaxează.

Produsele care conțin nicotină nu sunt total lipsite de riscuri. Minorii, femeile însărcinate sau cele care alăptează, persoanele care suferă de afecțiuni cardiace, tensiune ridicată sau diabet nu ar trebui să folosească produse din tutun sau care conțin nicotină. În special minorii nu ar trebui să aibă acces la produse din tutun sau care conțin nicotină. În Raportul din 2014 al Institutului de Sănătate Publică al SUA, de exemplu, sunt descrise mai multe studii pe animale care indică faptul că utilizarea de nicotină de către adolescenți poate afecta dezvoltarea cognitive.

Mituri și realități

Nicotina este utilizată ca un insecticid – este adevărat că nicotina, ca și multe alte plante, aproape toate de fapt, conțin insecticide naturale.

Nicotina în stare pură este mortală – sigur, dacă fumezi un pachet de țigări dintr-o dată, consecințele pot fi fatale. Rezultate grave pentru sănătate poate avea întrebuințarea în exces a oricăror produse, chiar și apa.

Renunțarea totală imediată la fumat poate fi foarte dificilă, din acest motiv se recomandă supravegherea unui medic.

Urmăriți și pagina BeBetter pentru a afla mai mult despre reducerea riscurilor.