Limba este un organism viu și un cuvânt rămâne viu atâta timp cât este rostit. Dăruiți viață cuvintelor de mai sus, nu le lăsați la categoria de cuvinte uitate ale Moldovei. Ele trebuie rostite pentru a defini sensul acelor lucruri pe care le poartă.
# Ocoș – Cuvântul provine din limba maghiară de la okos, ager, deștept, dibaci, inteligent, iscusit, isteț, îndemânatic, priceput. Cuvântul era folosit de exemplu: „În fruntea cetei de colindători era preferat un colindător ocoș”.
# Fedeu – Cuvântul provine din maghiară de la fedél, fedõ „capac”, capac de lut ars (ce se pune pe oale). Coperiș, pocriș.
# Otavă – Cuvântul provine din limba bulgară de la otava, iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat. Câmp pe care crește astfel de iarbă. Iarbă fragedă care crește în același an după ce a fost cosită o dată. Fân cosit toamna, a doua iarbă.
# A cipili – Cuvântul provine din sârbă de la cip, moț sau smoc de păr. A îndepărta penele de pe o găină pentru a putea fi pregătită / gătită.
# Cocoradă – Cuvântul este un regionalism. Plăcintă de mălai, ouă și unt, umplută cu brânză sau cu urdă și mărar, cu carne, cu poame.
# Arpagică – Cuvântul provine din limba turcă de la arpağyk. Un fel de ceapă mică sălbatică și cultivată. Acest fel de ceapă mică se întrebuințează ca sămânță, din care se dezvoltă ceapa cea mare.
