Anastasia Pociumban: „Cred că fiecare tânăr ar trebui să studieze peste hotare cel puțin un semestru”

Studiile în străinătate reprezintă o provocare pentru fiecare tânăr, însă nu toți au curajul să o încerce. Anastasia Pociumban a acceptat provocarea, alegând, după absolvirea facultății de Științe Socioumanistice din cadrul Universității Academia de Științe a Moldovei, specialitatea Filosofie și comunicare, să-și continuie studiile de master la Colegiul Europei din Polonia, specialitatea Studii Europene Interdisciplinare. Activă și implicată în numeroase proiecte, Anastasia a trăit o experiență care, deși a supus-o unui program încărcat, a fost plină de oameni noi și amintiri frumoase. Despre acestea și multe alte lucruri interesante, găsiți în interviul realizat de echipa #diez.

Cum a fost perioada studenției tale?

În perioada studiilor de licență m-am implicat foarte activ în AIESEC și din cauza asta eram mereu ocupată și învățam foarte mult. Cel mai interesant era faptul că îmi plăcea filosofia, în anul 3 de studii mi-am dat seama că într-adevăr a fost o facultate corect aleasă. În Polonia, totul a fost diferit: am învățat mult, am călătorit, am cunoscut oameni noi și am trăit momente foarte frumoase.

Ce te-a determinat să aplici la studii în străinătate?

Eu am aplicat în special pentru instituția la care am învățat, Colegiul Europei. Am fost determinată de ceea ce mi-au povestit oamenii despre această instituție, iar din ceea ce m-am informat, am descoperit că este ceva de genul unei „elite europene”. Mi-a plăcut ideea și am fost curioasă să aflu cum e să înveți într-o facultate cu oameni din mai mult de peste 30 de țări și care sunt diferențele dintre noi. Într-un final, au ajuns să se adeverească presupunerile mele, iar experiența a fost una de neuitat.

Sunt multe universități în Europa care oferă o gamă largă de oportunități pentru studenți. De ce ai ales anume Polonia?

Eu nu am ales țara, ci colegiul și, respectiv, un sediu al colegiului este anume în Polonia. Eu nu pot să spun că am simțit traiul din Polonia, ci experiența de colegiu în Polonia. Inițial, am aplicat și la o universitate din Statele Unite ale Americii, dar bursa pe care mi-au propus-o nu-mi convenea, deoarece acoperea doar o parte din cheltuieli.

Care sunt cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ de la noi, în comparație cu cel din Europa?

În primul rând, cred că în Moldova studenții nu sunt încurajați să descopere lucruri și să pună întrebări. Totodată, învățăm după manuale scrise de un autor și ne asumăm faptul că este corect ceea ce spune acesta. În Europa în schimb, când înveți, te informezi din mai multe surse, iar din acest motiv, la teste este imposibil de copiat, deoarece trebuie să scrii propria părere din sursele analizate. Aceasta cred că este cea mai mare diferență. Totodată, nimeni nu cere să înveți pe de rost. Mi se pare ciudat că trebuie să înveți ani sau date factologice, important este să știi de ce s-a întâmplat și care au fost consecințele, dar nu când s-a întâmplat.

Care au fost costurile tale ca student și cum te-ai descurcat financiar?

Am avut burse care au acoperit cheltuielile academice, cazarea, masa și costurile de călătorie. Mie mi-a fost de ajuns. Toate cheltuielile în plus au fost pentru călătoriile pe care le-am avut în Polonia.

Care au fost cele mai dificile momente pentru tine în toată perioada studenției în Polonia?

Primul semestru a fost cel mai dificil. Aveam ore de la 9:00 până la 18:00, iar seara câteva activități extracurriculare. La un moment dat, totul mi se părea foarte complicat, pentru că eu nu înțelegeam multe lucruri pe care le învățam și îmi era dificil să administrez tot volumul de informații. Inițial, nu aveam un grup de prieteni, iar toate lucrurile astea împreună au format o perioadă mai complicată.

Care este comportamentul profesorilor față de studenți în statele europene?

Noi aveam profesori din diferite țări, fiecare dintre ei preda doar câteva zile. Toți abordau diverse tehnici și moduri de predare: profesorii germani și britanici încurajau participarea activă a studenților, lucrul în grup; la orele profesorilor francezi era asemănător cu cursurile de la noi din țară, inițial se asculta, iar ulterior se puneau întrebări. Fiecare profesor era diferit și avea o metodă aparte de predare.

Povestește-mi despre teza ta de master pe care ai susținut-o. Ce studiu de caz ai analizat?

Teza mea de master a fost despre „Comunicarea Uniunii Europene pe rețelele de socializare”. Primul capitol a fost unul teoretic. În capitolul al doilea am analizat cum e comunicarea în Uniunea Europeană și în Parlamentul European, iar în capitolul al treilea am analizat cazul Republicii Moldova prin exemplul Delegației Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene. La realizarea tezei am fost ajutată de coordonatorul meu de teză care avea foarte multe idei și era deschis la discuții. Mi-a dat sfaturi, m-a ghidat unde pot să mă uit și ce informații să caut.

Ce activități extracurriculare propune Polonia și în care ai fost implicată tu?

Pentru Polonia am dus o activitate de voluntariat în care am povestit despre Republica Moldova copiilor cu familii mai puțin favorizate, dar în colegiu, împreună cu colegii mei, am avut foarte multe activități interesante. Am fost la yoga, am avut lecții de teatru, întreceri sportive, am mai mers la cursuri de luptă și la ore suplimentare de engleză și franceză. În timpul liber, mergeam la muzee, concerte, ieșeam cu prieteni la cină sau ne uitam la film și organizam diferite activități interesante.

Ce planuri ai pentru viitor și în ce domenii de activitate te-ai regăsit?

Eu planific în această toamnă să merg la Bruxelles să fac o perioadă de stagiere la Fondul european pentru democrație pe parte de comunicare. Ulterior, nu cred că aș vrea să lucrez aici, pentru că mie mi se pare că e un mediu foarte rigid. Lucrând pentru o instituție europeană cred că obții o experiență bună, dar nu poți să schimbi atât de mult lucrurile, deoarece este un job mai puțin flexibil. La general vorbind, mi-ar plăcea să lucrez în Moldova, deoarece cred că noi avem multe locuri de muncă interesante. Pentru mine nu contează țara în care lucrez, ci cultura organizațională și valorile pe care angajatorii le promovează.

Ce mesaj ai pentru tinerii care vor să studieze peste hotare?

Eu cred că fiecare tânăr ar trebui să studieze peste hotare măcar un semestru, pentru că asta te face să-ți descoperi personalitatea întru-un mod diferit, să te cunști mai bine, să-ți descoperi punctele tari și punctele slabe. Studiile peste hotare îți oferă o viziune asupra ta și asupra țării în care trăiești. Înainte de a alege o universitate, le-aș sugera tinerilor să meargă în EVS – un stagiu de voluntariat în Uniunea Europeană care-ți asigură cheltuielile, cazarea și ceva bani de buzunar. Trăind într-un mediu cu oameni din mai multe țări, afli ceea ce vrei să faci, te ajută să vezi în ce domenii ești mai bun și în ce situații ai putea să te descurci. În țara noastră există tendința ca tinerii să facă masteratul imediat după terminarea licenței, fără a avea experiență de lucru. Eu cred că ar fi mai bine să lucrezi în domeniu și să vezi cu adevărat dacă ți se potrivește acest job.

Angelina Mașcauțan