Restaurarea şi reabilitarea bijuteriei medievale de pe malul Nistrului face parte dintr-un proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană. Două din cele trei milioane de euro din valoarea totală a proiectului i-au revenit Republicii Moldova.
De circa un an şi jumătate, Cetatea Sorocii – fortăreaţa de pe malul Nistrului care se numără printre principalele atracţii turistice ale Republicii Moldova – este în proces de restaurare. Muncitorii lucrează de zor, astfel încât, în luna mai cetatea să-şi redeschidă larg porţile, iar vizitatorii să poată admira arhitectura fortăreţei aşa cum a fost gândită încă de Domnitorul Ștefan cel Mare şi Sfânt.
Restaurarea Cetăţii Soroca face parte din proiectul transfrontalier „Bijuterii medievale” – în valoare de trei milioane de euro, finanţat din fonduri europene – în care mai sunt incluse cetăţile Hotin din Ucraina şi Suceava din România.
Acoperişul de şindrilă de pe turnuri îi dă un suflu nou cetăţii. Şi nu o spun eu, un simplu vizitator care vine rar pe aici, ci muncitorii, care menţionează că şindrila a fost aleasă special pentru a-i reda Cetăţii Sorocii un aspect medieval.
Cetatea Sorocii este închisă pentru vizitatori încă din august 2013, când muncitorii – în mare parte, specialişti din România – au purces la restaurarea fortăreţei. Iniţial, redeschiderea cetăţii era planificată pentru luna mai 2014, însă lucrările au decurs mai anevoios decât s-a planificat, motiv din care proiectul a fost extins cu un an.
Materia primă a fost adusă din România
Ion Boghean, şeful formației de restauratori din România, ne povesteşte că, inițial, au fost consolidate şi acoperite cu şindrilă turnurile cetății. „Toată materia primă – atât cimentul făcut special pentru a conferi pereților un aspect arhaic, cât şi şindrila – a fost adusă de peste Prut. A fost o procedură mai complicată, scândura pentru şindrilă fiind pregătită chimic pentru a rezista în timp”, ne-a explicat specialistul.
În prezent, cei circa zece muncitori lucrează în interiorul clădirii. „Nu este o muncă grea şi nici prea nouă, căci noi am participat şi la lucrările de reconstrucție a Cetății Neamț din România”, ne-a spus, în timp ce şlefuia o bucată din peretele cetății, pentru a-i reda clădirii aspectul său istoric, unul dintre muncitori, Iosif Ciobanu. Într-un alt turn al cetății muncea Constantin Tătăruşanu care, asemenea colegului său, a lucrat la restaurarea Cetății Neamț. „Zilele friguroase de iarnă au coincis cu vacanța noastră. Acum însă vremea ține cu noi, este cald, fapt ce ne va permite să instalăm, chiar în aceste zile, podeaua de la ultimul nivel în toate turnurile cetății”.
Cetății medievale nu i se potriveşte zidăria sovietică
Potrivit lui Ion Boghean, cel mai mult a durat consolidarea pereților – procedură complicată, care garantează însă fortificarea edificiului. „În pereții turnurilor au fost fixați circa şapte sute de metri de tijă zincată, după care a fost injectat un material special pentru a astupa spațiul gol între pereți, astfel fiind coagulate toate pietrele clădirii. Din punct de vedere tehnic, este o lucrare dificilă, însă ea va asigura o rezistență deosebită edificiului”, menționează specialistul, arătându-ne o bucată de tijă cu care a fost consolidată clădirea. El ne mai spune că, pe vremuri, turnurile erau cârpite cu ciment şi cărămidă veche, pentru a nu se surpa pietrele, însă aceste cârpituri ştergeau din farmecul cetății cu o istorie grea în spate. „Se vede că acest ciment a fost pus doar pentru o consolidare temporară a pereților, însă cetății medievale nu i se potriveşte zidăria sovietică”, conchide Ion Boghean.
Cei mai mulţi bani europeni i-au revenit Cetăţii Soroca
Restaurarea Cetăţii Soroca are loc în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetăţile Hotin, Soroca, Suceava, realizat de Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013, finanţat de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului sunt Primăria Soroca (Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervaţia de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin (Ucraina). Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetăţii Soroca, adică Republicii Moldova.
Gherete pentru meșterii populari
Lăsăm muncitorii înăuntrul clădirii să își facă lucrul mai departe și ieșim afară, pentru a vedea ce se întâmplă lângă cetate, căci proiectul nu prevede doar simpla ei restabilire, fiind planificate și alte lucrări. „Bunăoară, în jurul cetăţii, pe teritoriul acestui parc, erau copaci și arbuști neîngrijiţi. Acum, copacii bolnavi au fost tăiaţi, arbuștii au fost curăţaţi, au fost instalate bănci”, ne spune Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca, cel a cărui viaţă s-a contopit demult cu viaţa cetăţii… Printre inovaţiile proiectului el menţionează gheretele construite pe dreapta fortăreţei: „Nu avem prea mulţi meșteri populari în regiune și trebuie să-i susţinem pe cei care sunt. Acolo își vor putea expune lucrările de artizanat meșterii populari din Soroca, dar și cei din raioanele megieșe, iar turiștii vor pleca de la Cetatea lui Ștefan și cu un suvenir cumpărat din partea locului…”.
Nicolae Bulat ne povestește că, în cadrul proiectului, a fost planificată și reparaţia drumului ce duce de la intrarea în oraș până la monumentul istoric. „Se muncește mult pentru ca, până în luna mai, să fie reconstruite scările de la intrarea în cetate, iar drumul renovat va fi un fel de călăuză pentru cei care vin să vadă Cetatea”, ne spune muzeograful. Potrivit lui, aceasta e doar prima etapă de restaurare a Cetăţii Soroca, cea de-a doua cuprinzând restabilirea pereţilor pe dinafară, a beciurilor care acum sunt foarte umede, a galeriilor de circulaţie, dar și a sălilor de expoziţie.
„Europenii ne dau bani, dar nu și minte”
Sorocenii au doar cuvinte de laudă pentru acest proiect, deşi iniţial s-au arătat cam deranjaţi de defrişarea copacilor din parcul de lângă cetate. „Când am văzut cum sunt tăiaţi copacii pe care îi ştiam de zeci de ani, nu mi s-a părut o idee bună. Acum însă parcul este curat, iar acest acoperiş îi dă un aer arhaic cetăţii”, ne-a spus Zoia Simonova, pe care am întâlnit-o în preajma fortăreţei. Mai mult, ea este convinsă că schimbările vor fi apreciate şi de nepoţii ei, care la vară vor veni în vacanţă din Marea Britanie, unde sunt stabiliţi, dar care au crescut la Soroca…
Victor Purice, un alt locuitor al oraşului, este foarte mândru de lucrările ce sunt în derulare, dar se teme că oamenii nu vor şti să păstreze ceea ce ni s-a făcut gratis. „Europenii ne dau bani pentru renovare şi reconstrucţie, nu însă şi minte. Nu avem conştiinţa lor, deocamdată. Sper, totuşi, ca nimeni să nu se apuce să spargă felinarele proaspăt instalate ori să strice băncile din parc”, afirmă soroceanul.
Potrivit Ministerului Culturii, în anii 2013 – 2014, din fondurile UE au fost planificate lucrări de renovare și restaurare pentru următoarele monumente istorice/culturale:
# Cetatea Soroca, Proiectul transfrontalier „Bijuterii medievale” (suma alocată pentru renovarea Cetăţii Soroca este de două milioane de euro);
# Conacul „Manuc-bey”, Proiectul „Dezvoltarea turismului transfrontalier prin promovarea Conacului Manuc-bey, a Complexului mortuar Elena Ioan Cuza și a Conacului Blesciunov” (circa 2,5 milioane de euro, inclusiv pentru anul 2015, finisarea restaurării fiind planificată pentru sfârșitul lui august 2015);
# De asemenea, în 2014, Guvernul României a anunţat că va aloca fonduri pentru construcţia Teatrului Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hașdeu” din Cahul (800 de mii de euro); renovarea Muzeului Naţional de Arte al Moldovei (un milion de euro) și renovarea Sălii cu Orgă (un milion de euro).
