Sociologul Doru Petruţi, directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău consideră credibilitatea datelor Recensământului din 2014 foarte scăzută (poate chiar și nulă).

„Să stabilim de la bun început un lucru: recensământul, ca și sondajele de opinie, iau în calcul declarațiile oamenilor. Diferențele sunt doar în privința volumului de populație investigat: câteva sute sau mii de persoane în cazul eșantioanelor naționale (în acest caz avem și marje de eroare aferente fiecărui volum de eșantion) și toată populația în cazul recensământului (în acest caz nu există marjă de eroare, deoarece ar trebui să fie investigată întreaga populație)”, scrie Doru Petruți pe pagina sa.

„Mai departe, câteva fapte:

# Față de 2004, la acest recensământ au fost utilizați de 4 ori mai puțini recenzori (circa 11 mii), deși volumul de muncă a fost cel puțin același.

# Derularea recensământului a fost amânată.

# Mass media a abundat de materiale referitoare la numărul de persoane rămase nerecenzate, legate de neregulile privind completarea chestionarelor.

# Declarațiile reprezentantului BNS privind marja de eroare. Lipsa de transparență și reacție la informațiile privind lipsa de calitate a acestui produs.

Sondaj IMAS (realizat în perioada 22 iunie – 9 iulie 2014, eşantion 1.037 persoane, marja de eroare ±3,0%): 79.5% au confirmat participarea la Recensământul din 2014 (86% rata de confirmare în mediul rural, 61% în municipii).

Mai mulți reprezentanți mass media mi-au cerut să mă exprim asupra validității rezultatelor. Din start vă spun că nu sunt în măsură să fac eu acest lucru. Eu conduc o companie privată de sondare, iar asupra prestației unei instituții publice din Republica Moldova trebuie să se pronunțe alte instituții. Eu personal am cerut și îmi mențin solicitarea ca recensământul să fie auditat, dacă se poate, de o companie privată din afara țării. Mai pot face ceva. Să vă expun atenției câteva elemente legate de rezultate (mă limitez la 2).
#1. Populația totală raportată de BNS: 2.913.281 persoane. Numărul de alegători incluşi în listele electorale CEC (adică persoane de 18 ani și peste): 2.800.827 persoane. Numai că, populația 0-17 ani, conform tot BNS, reprezintă 699.849 persoane. Așadar, la BNS, populația de 18 ani și peste reprezintă 2.213.432 persoane. Așadar, între aceste două raportări care fac referire la populația aceleași țări, sunt diferențe foarte mari.
#2.  Conform Recensământului 2014, ponderea rurală a crescut cu 8% (!!!), ajungând acum la 65.8%. Ca sociolog, îmi este imposibil să explic de ce mediul urban ar fi afectat de migrație, de ce populația se împuținează acolo unde există locuri de muncă și salarii. În plus, îmi apare o întrebare, corelată cu rezultatele sondajului mai sus-citat: datele BNS reflectă situația reală sau, de fapt, capacitatea mult mai ridicată de culegere de date în rural, față de problemele înregistrate în urban? (cum rămâne oare cu cele câteva sute de recenzori lipsă pe Chişinău!? Datele acestea confirmă sau nu această informaţie ce a circulat cu referire la străzile rămase nerecenzate în Chişinău!?)

Subliniez încă o dată că nu îmi asum responsabilitatea de a da un verdict public legat de Recensământ. Îmi permit să recomand un Audit și să îmi exprim un punct de vedere pe criterii profesionale, care reprezintă și punctul de vedere al companiei pe care o conduc.

Așadar, având în vedere toate elementele de mai sus privind derularea de către BNS a Recensământului din 2014 și a rezultatelor obținute, până la efectuarea unui audit, credibilitatea acestor date o consider foarte scăzută (dacă nu chiar nulă). Nu voi mai prelungi nici un moment discuțiile pe marginea datelor rezultate în condițiile în care punctul de plecare organizatoric și derularea culegerii de date ridică serioase semne de întrebare. Vă rog să înțelegeți că a discuta despre rezultate în condițiile unei posibile fraude, e un exercițiu inutil”, a mai scris Doru Petruți.